Hipertiroidism: cauze, simptome și tratament pentru glanda hiperactivă

1. Despre hipertiroidism – informații generale
1.1. Ce este hipertiroidismul
1.2. Cauzele hipertiroidismului

Ce tip de metabolism ai?

1.3. Factorii de risc în hipertiroidism
1.4. Simptome hipertiroidism  
1.5. Hipertiroidismul și sarcina
1.6. Hipertiroidismul la copii
1.7. Diagnosticare hipertiroidism
1.8. Complicații hipertiroidism
2. Tratarea hipertiroidismului
2.1. Tratament medicamentos hipertiroidism
2.2. Tratament chirurgical 
2.3. Remedii naturiste hipertiroidism
3. Stil de viață
3.1. Cum poți să previi hipertiroidismul prin stilul de viață abordat
3.2. Ce stil de viață să adopți după diagnosticul de hipertiroidism

1. Despre hipertiroidism – informații generale

Hipertiroidismul apare atunci când glanda tiroidă funcționează într-un ritm prea alert, producând o cantitate prea mare de tiroxină (n.r. hormon tiroidian). Această boală accelerează metabolismul și afectează o serie de funcții ale organismului.

Din fericire, există tratament pentru hipertiroidism, însă acesta trebuie administrat, de multe ori, pe termen lung. În general, pacienții răspund bine la tratament și nu apar complicații.

Dacă hipertiroidismul nu este tratat corespunzător, pot apărea o serie de complicații nedorite. De aceea, este important ca această problemă a glandei tiroide să fie diagnosticată timpuriu și apoi tratată așa cum trebuie.

1.1. Ce este hipertiroidismul

Hipertiroidismul este caracterizat de glanda tiroidă hiperactivă, care produce o cantitate prea mare de hormoni tiroidieni. Glanda tiroidă este localizată în partea din față a gâtului, iar hormonii eliberați de aceasta au rolul de a regla metabolismul, respirația, bătăile inimii, sistemul nervos, temperatura corporală și nu numai.

Dacă această glandă devine hiperactivă, funcțiile menționate mai sus sunt accelerate și astfel apar scăderea în greutate, palpitațiile, tremurul, transpirația excesivă, insomniile și starea de agitație.

1.2. Cauzele hipertiroidismului

Glanda tiroidă poate deveni hiperactivă din mai multe cauze. Rolul acesteia este acela de a regla metabolismul și alte funcții prin hormonii eliberați. Principalii hormoni tiroidieni sunt tiroxina (T4) și triiodotironina (T3). Atunci când hormonii tiroidieni T4 sunt produși în exces, apar multe dezechilibre în organism.

Boala Graves

Boala Graves este o afecțiune autoimună, care determină sistemul imunitar al organismului să stimuleze glanda tiroidă, astfel încât producția de T4 să crească. Această afecțiune autoimună este principala cauză a hipertiroidismului. Fiind o afecțiune de natură autoimună, nu se cunosc cauzele bolii Graves.

Noduli tiroidieni hiperactivi

Unii noduli care apar la nivelul glandei tiroide pot secreta hormonul tiroxină, cauzând astfel hipertiroidism. Un exemplu de asemenea noduli este cel al bolii Plummer (n.r. boala nodulară toxică).

Tiroidita

Uneori, glanda tiroidă poate deveni inflamată, din diverse cauze precum unele infecții bacteriene sau virale, boli autoimune sau din cauza sarcinii. Inflamarea acestei glande poate determina scurgerea hormonilor tiroidieni în sânge, determinând astfel hipertiroidism. Într-o asemenea situație, însă, hiperactivitatea glandei tiroide este temporară.

Tratamentul medicamentos inadecvat pentru hipotiroidism

Hipotiroidismul este tratat prin administrarea unor hormoni tiroidieni sintetici, sub formă de medicament. Dacă se folosește o doză prea mare de hormoni, pacientul poate avea de-a face cu hipertiroidism. Și această formă de hipertiroidism este una temporară, care dispare de la sine odată cu reducerea dozei hormonale.

Consum excesiv de iod

Se știe că deficitul de iod poate cauza gușa și hipotiroidism, însă trebuie să știi că și excesul de iod poate provoca probleme la nivelul glandei tiroide. Mai exact, iodul în cantități prea mari favorizează hipertiroidismul, mai ales în rândul pacienților predispuși la această afecțiune.

1.3. Factorii de risc în hipertiroidism

Cu toate că oricine poate avea de-a face cu hipertiroidismul, dar și cu alte afecțiuni ale glandei tiroide, există unele persoane care sunt mai predispuse.

Istoric familial în ceea ce privește boala Graves
Dacă ai în familie o persoană diagnosticată cu boala Graves, riscul ca și tu să faci o asemenea boală pe viitor este mai mare, mai ales dacă vorbim despre o rudă de gradul 1, adică de un părinte sau un frate.

Sexul feminin
Persoanele de sex feminin prezintă risc crescut de boli ale glandei tiroide, statisticile arătând că aceste boli sunt mai frecvente în rândul femeilor, decât la bărbați. De vină pentru această predispoziție mărită poate fi activitatea hormonală mai intensă din organismul femeii.

Istoric medical care include alte boli cronice
Pacienții care suferă deja de o afecțiune cronică precum anemia pernicioasă, diabetul de tip 1 sau insuficiența suprarenală primară prezintă risc crescut de a dezvolta hipertiroidism.

1.4. Simptome hipertiroidism

Întrucât glanda tiroidă reglează o serie de procese în organism, atunci când aceasta nu funcționează cum trebuie, pot apărea simptome care trădează dezechilibrul hormonal. De multe ori, simptomele hipertiroidismului sunt confundate cu anxietatea și nervozitatea apărută pe fondul stresului.

Scădere inexplicabilă în greutate
Scăderea inexplicabilă în greutate, în ciuda faptului că pacientul nu a redus aportul caloric zilnic, poate fi un semn al unei glande tiroide hiperactive, care accelerează metabolismul.

Apetit mărit
Apetitul mărit poate fi, de asemenea, un simptom al hipertiroidismului. Hormonii T4 în exces pot amplifica senzația de foame.

Tahicardie, aritmie și palpitații
Bătăile mai rapide ale inimii (peste 100 de bătăi/ minut), bătăile neregulate ale inimii ori palpitațiile pot fi semne care trădează hipertiroidismul. Aceste manifestări cardiace pot apărea atât în timpul mișcării, cât și în repaus.

Stare de nervozitate, anxietate și neliniște
Irascibilitatea, stările anxioase, neliniștea și agitația sunt simptome frecvent întâlnite la pacienții cu hipertiroidism. Dacă apar aceste simptome, prima dată pacientul ar trebui să se gândească la o afecțiune a glandei tiroide și să meargă la medicul endocrinolog pentru un consult de specialitate. Depresia poate, de asemenea, să apară pe fondul modificărilor dese și bruște de dispoziție cauzate de hormonii tiroidieni în exces.

Tremur, mai ales la nivelul mâinilor
Tiroxina în exces poate stimula terminațiile nervoase, declanșând astfel un tremur accentuat mai ales la nivelul mâinilor. Dacă la unii pacienți acest tremur este abia sesizabil, alții abia pot ține ceva în mână.

Transpirații excesive
Transpirațiile abundente sunt și ele specifice hipertiroidismului, mai ales în timpul expunerii la temperaturi ridicate.

Intoleranța la caldură
Pacientul care are glanda tiroidă hiperactivă devine foarte sensibil la căldură. Asta pentru că accelerarea metabolismului crește deja temperatura corporală, ceea ce înseamnă că expunerea la temperaturi mari nu va face altceva decât să accentueze disconfortul termic.

Modificarea ciclului menstrual la femei
Dereglările menstruale la pacientele de sex feminin sunt des întâlnite pe fondul hipertiroidismului. De aceea, și fertilitatea femeii cu hipertiroidism poate fi afectată.

Modificări ale tranzitului intestinal – diaree
Hormonii tiroidieni în exces accelerează și tranzitul intestinal al pacientului cu hipertiroidism, de aceea acesta suferă adesea de diaree.

Oboseală, slăbiciune musculară
Din cauză că toate funcțiile din organismul pacientului care are o glanda prea alertă sunt accelerate, oboseala se instalează adesea mult mai repede. Totodată, pacientul poate resimți și slăbiciune musculară, mai ales la nivelul brațelor și picioarelor. În special persoanele foarte active din punct de vedere fizic vor observa această slăbiciune a mușchilor.

Insomnii
Funcțiile accelerate ale organismului pot afecta și calitatea somnului pacientului care are hipertiroidism. Așadar, insomniile nu sunt străine acestuia.

Degradarea podoabei capilare
Textura firului de păr al pacientului care suferă de hipertiroidism se poate degrada în timp. Așadar, firele de păr pot deveni subțiri, se pot rupe mai ușor și pot căpăta un aspect nesănătos.

Oftalmopatia Graves
Oftalmopatia Graves apare din cauză că hormonii tiroidieni afectează mușchii și grăsimea de la nivelul ochilor, declanșând astfel un proces inflamator. Așadar, ochii ies în afara orbitelor, se înroșesc, apare uscăciunea oculară, dar totodată apare și sensibilitatea la lumină.

1.5. Hipertiroidismul și sarcina

Hipertiroidismul în timpul sarcinii trebuie tratat pentru că altfel crește riscul de avort spontan, nașterea unui copil cu o greutate sub limite, hipertensiune arterială ori alte complicații cardiace. Femeile cu hipertiroidism vor continua astfel tratamentul și pe perioada sarcinii, însă medicul va ajusta dozele în funcție de necesitățile organismului.

1.6. Hipertiroidismul la copii

La copii, hipertiroidismul se manifestă la fel ca la adulți. În general, se folosește tratamentul pe bază de medicamente antitiroidiene pentru reglarea activității acestei glande a copilului. Uneori, este necesară și îndepărtarea chirurgicală a acestei glande.

1.7. Diagnosticare hipertiroidism

Dacă pacientul sau medicul de familie suspectează o afecțiune tiroidiană, diagnosticul este ușor de stabilit. Se recomandă în prima fază consultul de specialitate, așadar se va face o trimitere la medicul endocrinolog.

Anamneza și examinarea fizică

În prima fază, medicul endocrinolog va discuta cu pacientul despre istoricul medical personal, dar și familial, apoi va pune o serie de întrebări cu privire la simptomele resimțite.

Examinarea fizică include palparea glandei tiroide pentru a se observa dacă este sau nu mărită, precum și luarea pulsului pacientului. Medicul endocrinolog va observa cu atenție și mâinile, dar și ochii.

După aceea, va recomanda o serie de analize de laborator, care să confirme diagnosticul de hipertiroidism. Se pot face și investigații suplimentare.

Analizele de sânge pentru diagnosticarea hipertiroidismului

Pentru depistarea hipertiroidismului se vor măsura nivelul de tiroxină din sânge (T4), precum și cel al TSH-ului (n.r. hormon de stimulare tiroidiană). Un nivel prea mare de tiroxină și un nivel prea mic sau chiar lipsă a TSH-ului din sânge pot da de gol o glandă tiroidă hiperactivă.

Rezultatele acestor teste de sânge pot fi influențate de suplimentele cu biotină, care se regăsește totodată și în suplimentele de tip complex de vitamine B. Așadar, comunică-i medicului tău dacă iei asemenea suplimente și oprește administrarea acestora cu cel puțin 12 ore înainte de analizele de sânge, astfel încât rezultatele să fie cât mai relevante.

Test de captare a iodului radioactiv

Pentru această analiză, pacientul trebuie să ingereze o doză de iod radioactiv sub formă de medicament, astfel încât medicul să poată observa cât iod colectează glanda tiroidă. La 4, 6 sau 24 de ore după administrarea iodului, pacientul va fi evaluat prin scanarea glandei tiroide.

Un nivel prea mare de iod radioactiv indică faptul că glanda tiroidă produce prea multă tiroxină. De vină ar putea fi boala Graves, dar și nodulii tiroidieni hiperactivi. Pe de altă parte, un nivel prea mic al iodului radioactiv la pacientul cu hipertiroidism înseamnă că tiroxina este depozitată la nivelul glandei tiroide, iar apoi se scurge în sânge.

Scintigrafia tiroidiană

Scintigrafia tiroidiană permite depistarea anomaliilor de natură structurală ale glandei tiroide. Pacientul trebuie să ingereze și pentru această analiză o doză de iod radioactiv, însă uneori acesta poate fi și injectat, iar apoi cu ajutorul unui dispozitiv special, dotat cu cameră video, se va observa glanda tiroidă din mai multe unghiuri.

În urma acestei analize imagistice, medicul poate constata că are de-a face cu o glandă tiroidă mărită sau, dimpotrivă, cu dimensiuni reduse. Scintigrafia oferă informații și cu privire la activitatea în diferite regiuni ale glandei tiroide – în unele locuri, aceasta poate fi intensă în timp ce în altele poate fi redusă.

Ecografia glandei tiroide

Ecografia glandei tiroide este recomandată în mod regulat pacientului care suferă de boli tiroidiene. Aceasta folosește unde cu frecvență înaltă pentru a oferi imagini ale glandei tiroide. Nodulii tiroidieni pot fi depistați cu o asemenea metodă de testare. Un avantaj al ecografiei constă în faptul că nu prezintă riscuri, întrucât aceasta nu expune pacientul la radiații.

1.8. Complicații hipertiroidism

Dacă este netratat sau dacă nu e tratat corespunzător, hipertiroidismul poate cauza o serie de complicații.

Afecțiuni cardiace

Printre cele mai grave complicații ale hipertiroidismului se numără cele cardiace. Pulsul accelerat, dar și fibrilațiile arteriale pot crește riscul de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral al pacientulului cu o glandă tiroidă hiperactivă.

Osteoporoza

Dacă nu e tratat, hipertiroidismul poate determina și slăbirea oaselor, favorizând osteoporoza. Asta pentru că hormonii tiroidieni în exces afectează modul în care oasele absorb calciul.

Afecțiuni oculare

Oftalmopatia Graves favorizează complicațiile oculare în rândul pacienților care suferă de hipertiroidism. Ieșirea ochilor din orbită, inflamarea acestora și sensibilitatea la lumină sunt simptome des întâlnite în rândul celor cu hipertiroidism. Lăsate netratate, aceste probleme pot duce la pierderea vederii.

Afecțiuni ale pielii

Dermopatia Graves, mult mai puțin cunoscută decât oftalmopatia cu același nume, apare în cazuri rare la pacienții cu hipertiroidism. Aceasta provoacă inflamație la nivelul pielii și alte simptome cutanate.

Criza tireotoxică (furtuna tiroidiană)

Criza tireotoxică, denumită în popor furtuna tiroidiană, este o reacție rară ce poate fi declanșată de o infecție, un traumatism, naștere sau o intervenție chirurgicală. Printre simptomele acesteia se numără pulsul accelerat, febra, agitația, icterul, vărsăturile, diareea, deshidratarea și chiar și halucinațiile. Întrucât poate pune viața pacientului în pericol, această complicație necesită îngrijiri medicale de urgență.
 

 

2. Tratarea hipertiroidismului

Tratamentul pentru hipertiroidism are două țeluri: în primul rând, acesta țintește reducerea cantității de hormoni tiroidieni eliberați, iar în al doilea rând dorește reducerea simptomelor cauzate de tiroxină în exces.

2.1. Tratament medicamentos hipertiroidism

Există mai multe metode de tratament folosite pentru hipertiroidism. Medicul îl alege pe cel mai potrivit, ținând cont de factori precum vârsta pacientului, cauza hipertiroidismului ori alte afecțiuni asociate.

Tratament cu iod reactiv

Tratamentul cu iod reactiv se administrează pe cale orală. Iodul este absorbit de glanda tiroidă și determină micșorarea acesteia. Dacă iodul este administrat în exces pe perioada tratamentului, acesta va fi eliminat în câteva săptămâni sau luni.

Tratamentul cu iod reactiv încetinește activitatea glandei tiroide, iar simptomele se vor ameliora în câteva luni. Există situații în care acest tratament cauzează hipotiroidism, iar pacientul va avea nevoie apoi de tiroxina sintetică, administrată sub formă de medicament.

Medicamente antitiroidiene

Medicamentele antitiroidiene reduc treptat simptomele hipertiroidismului, impiedicând glanda tiroidă să producă hormoni în exces. Efectele acestor medicamente se pot observa în câteva săptămâni, uneori chiar în câteva luni, însă tratamentul trebuie administrat în continuare, conform recomandărilor făcute de medic.

Pentru unii pacienți acest tratament rezolvă problema definitiv, însă în cazul altora pot exista recăderi. Toate medicamentele antitiroidiene pot cauza leziuni hepatice, iar în cazuri grave pot provoca chiar și decesul. Totodată, medicamentele din această clasă pot declanșa reacții alergice, la fel cum pot crește riscul de infecție.

Medicamente betablocante

Betablocantele sunt folosite în tratarea problemelor cu hipertensiunea, acestea neavând niciun efect asupra glandei tiroide. Însă sunt folosite adesea la pacienții cu hipertiroidism, pentru ameliorarea simptomelor precum palpitațiile, hipertensiunea ori tremurul specific glandei tiroide hiperactive.

Aceste medicamente sunt însă administrate pe perioade scurte, până când medicamentele antitiroidiene încep să își facă efectul și aceste simptome dispar. Din cauza riscului de complicații, medicamentele betablocante nu sunt recomandate pacienților care suferă de astm.

2.2. Tratament chirurgical hipertiroidism

În unele situații, medicul poate considera tratamentul chirurgical ca opțiune pentru tratarea hipertiroidismului. Femeile însărcinate ori pacienții care nu tolerează tratamentul pe bază de medicamente antitiroidiene sunt candidații ideali pentru o asemenea intervenție chirurgicală.

Tiroidectomia parțială
Tiroidectomia poate fi parțială, ceea ce înseamnă că numai o parte din această glandă va fi eliminată.

Tiroidectomia totală
Pe de altă parte, dacă se elimină toată glanda tiroidă, nu doar o secțiune, atunci este vorba despre tiroidectomie totală. În această situație, pacientul va trebui să administreze hormoni tiroidieni pe viață, întrucât organismul nu va mai produce deloc. Totodată, dacă se elimină și glandele paratiroide, pacientul va trebui să administreze și calciu pentru că glandele paratiroide sunt cele care mențin nivelul optim de calciu în organism.

Intervenții chirurgicale oculare pentru oftalmopatia Graves
Oftalmopatia Graves se tratează cu lacrimi artificiale și unguente speciale, iar dacă este o formă mai gravă, se pot folosi și corticosteroidele pentru reducerea inflamației din spatele ochilor. Însă în cazuri severe poate fi necesară și o intervenție chirurgicală, precum decompresia orbitală sau operația la nivelul musculaturii oculare.

Posibile complicații ale tratamentului chirurgical pentru hipertiroidism

Ca în cazul oricărei intervenții, pot apărea complicații și în urma operației la nivelul glandei tiroide. În general însă, operația la nivelul acestei glande este una sigură și eficientă. Printre posibilele complicații în urma intervenției chirurgicale se numără:

  • Riscurile ce țin de anestezie
  • Hemoragia
  • Infecția
  • Cicatricele
  • Afectarea corzilor vocale (face vocea să rămână răgușită)
  • Obstrucția căilor respiratorii
  • Nevoia de tratament cu calciu în urma afectării glandelor paratiroide.

2.3. Remedii naturiste hipertiroidism

Este recomandat consumul de alimente care inhibă producția de hormoni tiroidieni. Printre acestea se numără legumele crucifere: varza, varza de Bruxelles, ridichea, broccoli sau conopida. Acestea trebuie consumate crude, fie ca atare, fie sub formă de smoothie.

Și ceaiul de roiniță are efecte terapeutice asupra glandei tiroide, așa că poate fi consumat zilnic pentru reglarea activității acesteia.

Alte ceaiuri benefice pentru glanda tiroidă sunt cel de urzici ori de păpădie. Consultă-te cu medicul tău cu privire la aceste ceaiuri și, după ce obții acordul acestuia, fă-ți un obicei din a le consuma zilnic.

3. Stil de viață

Stilul de viață sănătos este cel care susține funcționarea normală a glandei tiroide, așa că ar trebui să adopți o alimentație sănătoasă, să practici sport și să cultivi obiceiurile sănătoase. În acest fel, vei reduce riscul de a avea hipertiroidism, dar totodată îți vei susține glanda tiroidă dacă această problemă a apărut deja.

3.1. Cum poți să previi hipertiroidismul prin stilul de viață abordat

Hipertiroidismul poate fi prevenit prin reducerea consumului de iod. Iodul este sănătos și lipsa acestuia cauzează hipotiroidism, însă nici excesul nu este sănătos, accelerând funcțiile glandei tiroide. Iodul se poate regăsi atât în unele alimente precum algele și sarea de masă, cât și în siropuri de tuse sau suplimente alimentare, așa că mare atenție la cantitatea consumată.

Pentru sănătatea glandei tiroide se recomandă, de asemenea, adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate, pe bază de legume, fructe, cereale integrale, carne slabă și pește. Grăsimile sănătoase precum avocado, nucile sau uleiul de masline sunt, de asemenea, recomandate în cantități decente.

Sportul este și el foarte important pentru sănătate, în general, așa că e recomandat să îți faci un obicei din a practica zilnic activități sportive, în măsura în care timpul îți permite.

Se știe că stresul poate cauza dezechilibre în organism, acesta având un impact negativ și asupra glandei tiroide. Evită așadar expunerea la stres pentru a-ți menține sănătatea în condiții bune.

3.2. Ce stil de viață să adopți după diagnosticul de hipertiroidism

După ce ai primit diagnosticul de hipertiroidism, trebuie să faci tot posibilul pentru a-ți susține glanda tiroidă. Adoptă o dietă sănătoasă și echilibrată, practică sport și renunță definitiv la stilul de viață sedentar, renunță la fumat și la alte obiceiuri nesănătoase, dormi cel puțin 8 ore pe noapte, ia-ți tratamentul așa cum ți-a recomandat medicul și respectă întocmai indicațiile primite.

Dacă boala Graves ți-a cauzat hipertiroidismul, ar trebui să îți menții ochii umezi cu ajutorul unor picături speciale (lacrimi artificiale), astfel încât să reduci riscul de complicații oculare. Ochelarii de soare cu protecție UV sunt, de asemenea recomandați. Tot pentru reducerea presiunii pusă asupra ochilor, se recomandă dormitul pe o pernă înaltă, care să țină capul mai sus decât corpul pe timpul nopții.

De mare ajutor poate fi și consilierea psihologică. Un terapeut te poate învăța cum să ții sub control simptomele neplăcute ale hipertiroidismului, mai ales anxietatea, nervozitatea sau neliniștea. Exercițiile de respirație îți vor fi recomandate în acest sens.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.  
 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Overview-Overactive thyroid (hyperthyroidism) - https://www.nhs.uk/conditions/overactive-thyroid-hyperthyroidism/
Hyperthyroidism - https://medlineplus.gov/hyperthyroidism.html
Hyperthyroidism - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/14129-hyperthyroidism 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0