Focus Accident vascular cerebral
Diagnosticul AVC - informatii utile
Diagnosticul AVC - informatii utile
Simptome și diagnostic în AVC Diagnosticul AVC - informatii utile Dacă sunt prezente unele dintre simptomele unui accident vascular cerebral,...
Citește mai mult
Cauzele accidentului vascular
Cauzele accidentului vascular
Despre accidentul vascular cerebral Cauzele accidentului vascular Care sunt factorii de risc pentru accidentul vascular cerebral?
Citește mai mult
AVC: simptome pe care sa le recunosti si diagnostic
AVC: simptome pe care sa le recunosti si diagnostic
Simptome și diagnostic în AVC AVC: simptome pe care sa le recunosti si diagnostic Cum recunosti un AVC si cum se diagnosticheaza?
Citește mai mult
La ce sa te astepti daca unul dintre parintii tai a suferit un AVC
La ce sa te astepti daca unul dintre parintii tai a suferit un AVC
Îngrijire și lifestyle în AVC La ce sa te astepti daca unul dintre parintii tai a suferit un AVC Ce ai de facut daca unul dintre parinti a suferit un AVC?
Citește mai mult
Diagnosticul imagistic la pacientii cu AVC
Diagnosticul imagistic la pacientii cu AVC
Simptome și diagnostic în AVC Diagnosticul imagistic la pacientii cu AVC De ce e important diagnosticul imagistic în AVC?
Citește mai mult
Grupa sanguina iti poate spune riscul de infarct si de AVC
Grupa sanguina iti poate spune riscul de infarct si de AVC
Noutăți în AVC Grupa sanguina iti poate spune riscul de infarct si de AVC Ce legatura este intre grupa sanguina si riscul de infarct si de AVC?
Citește mai mult
Anticoagulantele pot creste riscul de AVC la cei de peste 65 de ani
Anticoagulantele pot creste riscul de AVC la cei de peste 65 de ani
Noutăți în AVC Anticoagulantele pot creste riscul de AVC la cei de peste 65 de ani Anticoagulantele orale reduc riscul de accident vascular cerebral cu 65%, potrivit...
Citește mai mult
Dieta pacientului care tocmai a suferit un AVC
Dieta pacientului care tocmai a suferit un AVC
Îngrijire și lifestyle în AVC Dieta pacientului care tocmai a suferit un AVC Adoptarea unei diete echilibrate dupa un accident vascular cerebral poate accelera...
Citește mai mult
AVC: Nutrienti si vitamine care ajuta la functionarea creierului si la prevenirea atacului cerebral
AVC: Nutrienti si vitamine care ajuta la functionarea creierului si la prevenirea atacului cerebral
Îngrijire și lifestyle în AVC AVC: Nutrienti si vitamine care ajuta la functionarea creierului si la prevenirea atacului cerebral Ce suplimente pentru creier pot fi utile dupa un AVC?
Citește mai mult
Pareza dupa AVC: ce presupune recuperarea pacientului
Pareza dupa AVC: ce presupune recuperarea pacientului
Simptome și diagnostic în AVC Pareza dupa AVC: ce presupune recuperarea pacientului Paralizia este una dintre problemele care pot sa apara dupa un atac cerebral.
Citește mai mult
Accidentul vascular cerebral hemoragic: simptomatologie si debut
Accidentul vascular cerebral hemoragic: simptomatologie si debut
Despre accidentul vascular cerebral Accidentul vascular cerebral hemoragic: simptomatologie si debut Cum se manifesta un accident vascular cerebral hemoragic?
Citește mai mult
Modalitatile de tratament in accidentul vascular cerebral (AVC)
Modalitatile de tratament in accidentul vascular cerebral (AVC)
Tratament și opțiuni în AVC Modalitatile de tratament in accidentul vascular cerebral (AVC) Ce tratament este indicat pentru accident vascular cerebral?
Citește mai mult
Încarcă mai multe

Accident Vascular Cerebral (AVC)

Autor: Dr. Oana Cuzino, Medic Primar Geriatrie, Doctor în Științe Medicale, Expert DOC

Despre accidentul vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) se petrece fie atunci când fluxul sangvin de la nivelul creierului este blocat, fie atunci când un vas de sânge de la nivelul creierului se sparge. Un accident cerebral vascular reprezintă o urgență medicală, iar intervenția medicală trebuie făcută cât mai rapid.

Ce este un accident vacular cerebral

În momentul producerii unui accident vascular cerebral, fluxul sangvin către creier este întrerupt, ceea ce înseamnă că anumite celule cerebrale sunt deprivate de oxigen și încep să moară. Celulele care mor în timpul unui accident cerebral duc la pierderea abilităților pentru care era responsabilă respectiva zonă din creier, fie că este vorba despre capacități cognitive ori despre controlul mușchilor. Urmările unui accident cerebral vascular diferă de la caz la caz. Unele persoane pot avea probleme minore precum slăbiciune temporară în anumite zone ale corpului, în timp ce alte persoane pot rămâne paralizate pe o parte a corpului ori își pot pierde capacitatea de a vorbi.

Tipuri de accident vascular cerebral

Accidentul vascular poate fi de mai multe feluri, în funcție de modul în care se produce.

Accident vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral (AVC) ischemic se petrece atunci când un vas de sânge care transportă sânge către creier este blocat de un cheag de sânge. Hipertensiunea arterială este principala cauză care declanșează un accident vascular ischemic. Accidentul vascular ischemic poate fi de două feluri, în funcție de modul în care se produce: accident vascular ischemic trombotic și accident vascular ischemic embolic.

Accident vascular ischemic trombotic

Accidentul vascular ischemic trombotic este cauzat de un cheag de sânge care se formează de-a lungul unei artere care transporta sânge către creier. Acest tip de accident vascular apare, în general, la persoanele cu colesterol mărit sau cu aterocleroză.

Accident vascular ischemic embolic

Accidentul vascular ischemic embolic apare în urma formării unui cheag de sânge în organism, de regulă în zona inimii, care apoi călătorește către creier. Odată ajuns la nivelul creierului, cheagul se va bloca atunci când vă ajunge într-un vas de sânge de dimensiuni reduse. Odată blocat cheagul de sânge, se produce accidentul vascular cerebral (AVC). În jur de 15% dintre accidentele ischemice embolice apar la pacienții cu fibrilație atrială.

Accident vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral (AVC) hemoragic este mai rar întâlnit decât cel ischemic, doar 15% dintre cazurile de accidente cerebrale fiind de natură hemoragică, nu ischemică. Totuși, acestea sunt mai periculoase, 40% dintre cazurile de accidente vasculare cerebrale hemoragice soldându-se cu decesul pacientului.

Accidentul hemoragic apare fie din cauza dilatării bruște a unui vas de sânge care determină spargerea acestuia (anevrism), fie în urma slăbirii unui vas de sânge și ruperea acestuia. Sângele care izbucnește din vasul de sânge se împrăștie în creier și creează presiune și inflamație, afectând celulele și țesuturile cerebrale. Acest tip de accident cerebral poate fi de două feluri: accident vascular hemoragic intracerebral sau accident vascular hemoragic subarahnoidian.

Accident vascular hemoragic intracerebral

Accidentul vascular hemoragic intracerebral este mai des întâlnit decât cel subarahnoidian. Acesta apare atunci când un vas de sânge din creier se sparge și sângele se scurge în jur, provocând hemoragie intracerebrală. Sângerarea cauzează moartea celulelor și împiedică funcționarea corectă a acelei zone din creier. Tensiunea arterială mărită și îmbătrânirea vaselor de sânge sunt cele mai comune cauze ale acestui tip de accident vascular.

Accident vascular hemoragic subarahnoidian

Accidentul vascular hemoragic subarahnoidian apare în urma sângerării la nivelul zonei dintre creier și țesutul care învelește creierul, cunoscut sub denumirea de spațiu subarahnoidian.

Accident vascular cerebral ischemic tranzient

Accidentul vascular cerebral ischemic tranzitoriu apare atunci când fluxul sangvin dintr-o zonă a creierului se oprește pentru o scurtă perioadă de timp, mimând perfect un accident vascular cerebral. În cazul unui asemenea accident cerebral simptomele persistă mai puțin de 24 de ore și nu cauzează daune permanente la nivelul creierului. Totuși, un asemenea accident trebuie să ridice un semnal de alarmă întrucât poate fi urmat de un accident vascular cerebral.

Cauzele unui accident vascular cerebral

Accidentul cerebral apare în momentul în care alimentarea creierului cu sânge este oprită dintr-un anumit motiv.

Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral ischemic, de pildă, este declanșat de blocarea unui vas de sânge de la nivelul creierului.

Cheaguri de sânge care blochează vasele de sânge

Cheagurile de sânge formate fie la nivelul unui vas de sânge din creier, fie în altă parte din organism, pot bloca un vas de sânge, cauzând un accident vascular cerebral ischemic.

Depuneri de grăsime care blochează vase de sânge

Și depozitele de grăsime din artere și placa arterială pot forma cheaguri de sânge care pot declanșa un accident vascular cerebral ischemic.

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic este cel care se petrece în momentul în care o arteră de la nivelul creierului începe să sângereze, spărgându-se.

Hipertensiunea

Hipertensiunea este una dintre principalele cauze care declanșează un accident vascular cerebral hemoragic, de aceea este atât de important să menținem tensiunea arterială în limitele recomandate.

Lovituri în zona capului

Traumatismele craniene severe pot determina de asemenea ruperea unui vas de sânge, declanșând astfel un atac cerebral vascular.

Inflamarea vaselor sangvine

Și inflamarea vaselor de sânge de la nivelul creierului poate declanșa un anevrism, care la rândul sau poate produce un accident vascular cerebral hemoragic.

Terapii sau medicații ce slăbesc rezistența vaselor de sânge

Unele medicamente slăbesc rezistența vaselor de sânge, crescând riscul de accident vascular cerebral. Spre exemplu, warfarina este un anticoagulant care poate crește tensiunea arteriala. Medicul este cel în măsură să recomande tratamentul adecvat pentru afecțiunile de care suferi.

Simptomele unui accident vascular cerebral

Simptomele accidentului cerebral apar imediat după ce acesta se petrece. Imediat ce se observă asemenea simptome, pacientul trebuie dus la medic.

Dureri de cap

Durerile de cap severe, ce apar fără o cauză evidentă și brusc, pot fi simptomul unui accident cerebral vascular.

Paralizii la nivelul feței, brațelor sau picioarelor

Paraliziile la nivelul feței, brațelor sau picioarelor pot apărea din cauza unui accident vascular cerebral în urma căruia mor celule și țesuturi dintr-o anumită regiune a creierului.

Amețeli

Amețelile puternice, apărute fără un motiv evident, pot, de asemenea, să semnaleze un accident vascular cerebral.

Pierderea echilibrului

Și pierderea echilibrului este un simptom ce poate indica un accident cerebral vascular.

Pierderea acuității vizuale

Pierderea acuității vizuale, vederea cu un singur ochi sau vederea dublă pot semnala un accident vascular cerebral.

Metoda F.A.S.T. de identificare a unui accident vascular cerebral

Metoda F.A.S.T. ajută la identificarea rapidă a unui accident vascular cerebral.

F – provine de la cuvântul „face” din engleză (n.r. față) și face referire la paralizia mușchilor feței

A – provine de la cuvântul „arms” din engleză (n.r. brațe) și face referire la capacitatea pacientului de a-și ridica brațele. Pune pacientul suspectat de accident cerebral să își ridice ambele brațe – dacă unul dintre ele cade inert într-o parte, e posibil să fie vorba despre un accident cerebral.

S – provine de la cuvântul „speech” din engleză (n.r. vorbire) și face referire la capacitatea de a vorbi a bolnavului. Roagă persoana suspectă de accident cerebral să repete o simplă frază după tine. Dacă această frază sună ciudat ori este greu de deslușit, șansele să fie vorba despre un accident vascular cerebral sunt mari.

T – provine de la cuvântul „time” din engleză (n.r. timp) și face referire la rapiditatea cu care trebuie să suni la 112 dacă observi aceste simptome la un pacient.

Factori de risc ai unui accident vascular cerebral

Riscul de accident vascular cerebral este crescut de anumiți factori, iar majoritatea acestora pot fi chiar controlați.

Diabetul zaharat

Diabetul zaharat crește riscul de accident vascular cerebral întrucât poate afecta vasele de sânge de la nivelul creierului. Discută cu medicul tău despre lucrurile pe care le poți face pentru a reduce riscurile apariției accidentului vascular cerebral.

Nivelul crescut al colesterolului

Colesterolul mărit crește, de asemenea, predispoziția pentru accident vascular cerebral întrucât mărește riscul de blocare a arterelor. În cazul în care artera blocată este la nivelul creierului, are loc un accident cerebral.

Activități sau sporturi cu risc de traumatisme craniene

Activitățile și sporturile cu risc crescut de traumatisme craniene sporesc de asemenea riscurile de accident vascular cerebral. Printre acestea se află: mersul cu motocicleta, sporturile de contact și sporturile extreme.

Istoric cardiac nefavorabil

Dacă în trecut au avut loc evenimente precum afecțiuni ale sângelui, boli arteriale și chiar și alte atacuri cerebrale vasculare, riscurile de apariție a unui atac cerebral vascular sunt mărite.

Obezitatea

Grăsimea în exces și obezitatea sunt legate în mod direct de hipertensiune, de riscul crescut de diabet, de afecțiuni cardiace și accident cerebral vascular. Fă tot posibilul pentru a-ți controla greutatea astfel încât să reduci riscurile la minimum.

Fumatul activ și pasiv

Fumatul, fie el activ sau pasiv, afectează vasele de sânge, ceea ce poate favoriza blocajele și producerea unui accident vascular cerebral.

Consum excesiv de alcool

Consumul zilnic mai mare de două pahare de alcool la bărbați și un pahar în cazul femeilor crește tensiunea arterială, ceea ce înseamnă că și riscul de accident vascular cerebral este mai mare.

Folosirea substanțelor narcotice

Consumul de droguri crește riscul de accident vascular cerebral. Cele mai riscante droguri din acest punct de vedere sunt cocaina, amfetaminele și heroina. Cazurile de accident vascular cerebral din cauza consumului substanțelor narcotice apar, în general, în rândul populației tinere.

Factori genetici

Există și factori de risc pe care nu îi poți controla, precum cei genetici. Dacă un părinte, bunic sau frate a avut un accident vascular cerebral până la vârstă de 65 de ani, șansele că și tu să faci un AVC sunt mai mari decât în rândul celor care nu au rude cu asemenea probleme.

Înaintarea în vârstă

Și înaintarea în vârstă este un factor de risc pe care nu îl poți controla. După împlinirea vârstei de 55 de ani, șansele să faci un atac vascular cerebral cresc de 10 ori la fiecare 10 ani. Cu toate că accidentul vascular cerebral (AVC) apare în general la vârstnicii de peste 65 de ani, există cazuri în care și bebelușii sau copiii fac un atac cerebral.

Iritabilitatea

Dacă ești o persoană care se enervează rapid, mai mult ca sigur tensiunea ta crește de câteva ori pe zi, depășind limitele normale, ceea ce înseamnă că prezinți și risc mai mare de accident vascular cerebral.

Alți factori de risc

Infecții virale sau afecțiuni care provoacă inflamație, cum ar fi lupusul sau artrita reumatoidă - și SARS-Cov-2, virusul responsabil de COVID-19, pot crește riscul de accident vascular cerebral.  

Sexul: La vârste mai mici, bărbații sunt mai susceptibili de a suferi un accident vascular cerebral decât femeile. Dar femeile tind să trăiască mai mult, astfel încât riscul lor de a avea un accident vascular cerebral pe parcursul vieții este mai mare.

Femeile care iau pilule contraceptive sau care folosesc terapie de substituție hormonală prezintă un risc mai mare de a se confrunta cu un accident vascular cerebral.

Femeile sunt, de asemenea, expuse unui risc mai mare în timpul sarcinii și în săptămânile după naștere de a face un accident vascular cerebral. Hipertensiunea arterială în timpul sarcinii, cum ar fi preeclampsia, crește riscul de accident vascular cerebral mai târziu în viață.

Anxietatea, depresia și nivelurile ridicate de stres, precum și orele lungi de muncă și lipsa contactului cu prietenii, familia sau alți oameni din afara casei.

Alte afecțiuni medicale, cum ar fi anumite tulburări de sângerare, apnee în somn, boli de rinichi, migrene și siclemie (anemie hemolitică cu eritroblastoză).

Alte obiceiuri nesănătoase, inclusiv consumul de alimente nesănătoase, lipsa activității fizice regulate, somnul mai mult de 9 ore.

Diagnosticarea accidentului vascular cerebral

În momentul în care un pacient ajunge la spital cu simptome similare celor ale accidentului vascular cerebral, medicul se va informa cu privire la istoricul medical, va face o examinare fizica și neurologica, va cere realizarea unor anumite analize și vă stabili diagnosticul.

Examinarea pacientului

După ce evaluează simptomele prezente, medicul va lua tensiunea arterială, va asculta inima cu stetoscopul, va asculta sunetul arterelor de la nivelul gâtului și va folosi un oftalmoscop pentru a verifica starea vaselor de sânge de la nivel ocular.

Analize de sânge

Analizele de sânge făcute vor arăta cât de repede se coagulează sângele, care este nivelul de zahăr din sânge ori dacă există vreo infecție în organism sau dezechilibre majore.

Analize imagistice pentru diagnosticarea tipului de accident vacular cerebral – CT, RMN

Pentru stabilirea tipului de accident vascular cerebral, medicul va fi nevoit să facă o serie de analize imagistice. Computerul tomograf (CT) oferă imagini detaliate ale creierului, scoțând la iveala posibilele hemoragii, tumori sau accidente vasculare cerebrale și natura lor. Și RMN-ul poate fi folosit pentru a detecta țesuturile afectate de atacul ischemic ori posibilele hemoragii de la nivelul creierului.

Ecocardiografie, EKG, Angiografie Carotidiană

Ecocardiografia creează imagini detaliate ale inimii și poate ajuta la depistarea sursei cheagurilor de sânge, dacă este vorba despre un cheag format în inima care a pornit apoi către creier. 

EKG-ul este testul care înregistrează activitatea electrică a inimii, arătând cât de repede bate aceasta și dacă bătăile sunt regulate sau nu. Acest test poate ajuta la depistarea cauzelor atacului vascular cerebral, mai ales dacă este vorba despre fibrilația atrială ori un preinfarct. 

Angiografia carotidiană folosește razele X pentru a arăta interiorul arterelor carotidiene. Pentru a face această analiză se introduce un mic cateter în interiorul arterei, de regulă din zona stinghiei piciorului, prin care se injectează o substanță de contrast ce va permite observarea arterelor.

Urmările unui accident vascular cerebral

Urmările accidentului vascular cerebral depind în funcție de zona creierului afectată în timpul accidentului, precum și de intensitatea cu care acesta s-a produs. În funcție de zona creierului afectată, unele dintre funcțiile de mai jos pot fi afectate.

În unele cazuri aceste funcții pot fi afectate temporar, în timp ce în situațiile mai grave ele sunt pierdute definitiv.

Un atac cerebral poate provoca leziuni ale creierului de durată, dizabilitate pe termen lung sau chiar deces. Când ai un accident vascular cerebral, medicul poate evalua cât de sever este acesta. Un accident vascular cerebral sever înseamnă că a fost deteriorat mai mult țesut cerebral. Când au existat daune semnificative, medicul poate numi acest lucru un accident vascular cerebral masiv. Acest lucru poate însemna complicații mai severe.

După un atac cerebral, se pot dezvolta complicații precum:

  • Cheaguri de sânge periculoase. A nu te putea deplasa o perioadă lungă de timp poate crește riscul de a dezvolta cheaguri de sânge în venele profunde ale picioarelor. În unele cazuri, cheagurile de sânge se pot desprinde și pot ajunge la plămâni.  
  • Dificultatea de a vorbi. Dacă un accident vascular cerebral afectează mușchii care sunt folosiți pentru a vorbi, este posibil să ai probleme în a comunica la fel de ușor ca înainte.
  • Pierderea controlului vezicii urinare sau intestinului. Unele accidente vasculare cerebrale afectează mușchii folosiți pentru a urina și au mișcări intestinale. Este posibil să ai nevoie de un cateter urinar (un tub introdus în vezică) până când vei putea urina singur. Utilizarea acestor catetere poate duce la infecții ale tractului urinar. De asemenea, poți pierde controlul asupra intestinelor sau te poți confrunta cu diaree.
  • Pierderea densității sau a rezistenței osoase. Acest lucru se întâmplă de obicei pe o parte a corpului. Activitatea fizică ca parte a reabilitării poate ajuta la prevenirea acestei pierderi.  
  • Pierderea vederii, a auzului sau a capacității de a simți durere. Capacitatea de a simți durerea sau temperatura poate fi afectată după un accident vascular cerebral sau este posibil să ai dificultăți în a vedea sau în a auzi la fel de bine ca înainte. Unele dintre aceste modificări pot afecta capacitatea de a găti, de a citi, de a-ți schimba hainele sau de a face alte sarcini.
  • Slăbiciune musculară sau incapacitate de mișcare. Un accident vascular cerebral poate face mușchii să devină slabi și rigizi sau poate provoca spasme. Acest lucru poate fi dureros sau poate te poate împiedica să stai în picioare sau să te plimbi pe cont propriu. De asemenea, este posibil să ai probleme cu echilibrul sau controlul mușchilor.  
  • Probleme la înghițire și pneumonie. Dacă un accident vascular cerebral afectează mușchii folosiți pentru înghițire, este posibil să ai dificultăți în a mânca sau a bea. De asemenea, poți fi expus riscului de a inhala alimente sau băuturi în plămâni. Dacă se întâmplă acest lucru, poți dezvolta pneumonie.
  • Probleme cu limbajul, gândirea sau memoria. Accidentul vascular cerebral poate afecta capacitatea de a te concentra asupra unei sarcini sau de a lua decizii rapid. De asemenea, crește riscul de demență.
  • Convulsii. Acest lucru este mai frecvent în săptămânile după un accident vascular cerebral și este mai puțin probabil să reapară pe măsură ce trece timpul.  
  • Umflarea creierului. După un atac cerebral, lichidul se poate acumula între creier și craniu sau în cavitățile creierului, provocând umflături. Medicii pot scurge lichidul din creier sau pot tăia o parte a craniului pentru a reduce presiunea asupra creierului.

Tratarea accidentului vascular cerebral

În caz de accident vascular cerebral este foarte important să se apeleze la ajutor medical de urgență. Cu cât pacientul primește mai rapid tratamentul, cu atât mai riscurile de a rămâne cu urmări permanente în urma acestuia sunt mai mici.

Protocolul medical în cazul unui accident vascular cerebral

În caz de accident vascular cerebral, protocolul impune ca, odată ajuns pacientul la spital, acestuia să i se facă un examen fizic rapid de către un medic neurolog, un EKG, precum și un set de analize. Medicul neurolog va stabili diagnosticul și va decide tratamentul.

Tratament medicamentos în cazul unui accident vascular cerebral

Tratarea unui accident vascular cerebral ischemic

Principalul tratament pentru un accident vascular cerebral ischemic este un medicament numit activator tisular al plasminogenului (tPA). Descompune cheagurile de sânge care blochează fluxul de sânge către creier. Un medic va injecta tPA într-o venă a brațului pacientului. Acest tip de medicament trebuie administrat în decurs de 3 ore de la debutul simptomelor. În unele cazuri, se acordă până la 4,5 ore. Cu cât se începe tratamentul mai devreme, cu atât sunt mai mari șansele de recuperare.

În lipsa acestui medicament, medicul poate administra un anticoagulant sau un medicament pentru subțierea sângelui, cum ar fi acidul acetilsalicilic. Acest lucru ajută la oprirea formării sau a creșterii cheagurilor de sânge. Principalul efect secundar al acestor medicamente este sângerarea.

Tratarea unui accident vascular cerebral hemoragic

Accidentul vascular cerebral hemoragic poate apărea brusc și se poate agrava rapid. La fel ca în cazul unui atac cerebral ischemic, tratamentul cât mai repede posibil este esențial pentru o recuperare completă. Tipul de tratament pe care îl primește pacientul depinde de ce parte a creierului sângerează și de cât de severă este această sângerare.

Este posibil să i se administreze pacientului medicamente pentru tensiunea arterială pentru a reduce presiunea și tensiunea asupra vaselor de sânge din creier. De asemenea, i se va elimina orice anticoagulant sau medicamente pentru subțierea sângelui care ar fi putut duce la sângerare. În funcție de tipul de medicament pe care pacientul îl ia, i se poate administra vitamina K pentru a ajuta la oprirea sângerării.

Printre posibilele proceduri recomandate se numără:

Tăierea anevrismului - această intervenție chirurgicală ajută la oprirea sângerării provocată de un anevrism. De asemenea, poate ajuta la prevenirea izbucnirii din nou a anevrismului. În timpul procedurii, un chirurg plasează o clemă mică la baza anevrismului.

Embolizare în spirală pentru a bloca fluxul de sânge către sau a sigila un anevrism. Chirurgul va introduce un tub numit cateter într-o arteră din zona inghinală. Acesta va conecta tubul la anevrismul din creier. O bobină minusculă va fi împinsă prin tub și în anevrism. Aceasta va determina formarea unui cheag de sânge, care va bloca fluxul de sânge prin anevrism și va împiedica reapariția acestuia.

Transfuzie de sânge, pentru a înlocui sângele care se pierde prin intervenție chirurgicală.  

Drenarea excesului de lichid care se adună în creier. Lichidul se poate acumula după un atac cerebral, provocând leziuni. Scurgerea lichidului poate reduce această presiune.

Chirurgie sau radiații pentru a îndepărta sau micșora o malformație arteriovenoasă (MAV). 

Intervenția chirurgicală în cazul unui accident vascular cerebral

După ce primesc îngrijirile de urgență, unii pacienți au nevoie de intervenții chirurgicale. În cazul unor atacuri vasculare cerebrale ischemice care au cauzat inflamarea severă a creierului poate fi nevoie de o intervenție pentru îndepărtarea cheagului, dar și a țesuturilor moarte din cauza lipsei de oxigen. 

O trombectomie îndepărtează cheagul din vasul de sânge. Un chirurg va introduce un tub lung și flexibil, numit cateter, în zona inghinală (partea superioară a coapsei) și îl va introduce în artera blocată din gât sau creier. Acesta va folosi apoi angioplastia și stentarea sau un dispozitiv numit stent retriever pentru a deschide artera blocată.

Angioplastia și procedurile de stentare presupun folosirea unui tub subțire pentru a introduce un balon sau un tub cu ochiuri mici în arteră. Umflarea balonului sau extinderea tubului cu plasă eliberează spațiu pentru ca sângele să curgă mai ușor către creier.

Stentul retriever este o plasă de sârmă în interiorul cateterului care prinde cheagul. Stentul retriever și cheagul de sânge sunt apoi scoși prin tub.

Dacă blocajul are loc la nivelul unei artere din zona gâtului, care irigă creierul cu sânge, poate fi nevoie de o intervenție chirurgicală numită endarterectomia carotidă, în timpul căreia chirurgul va îndepărta placa de pe peretele arterial. Dacă este vorba despre un atac vascular cerebral hemoragic pot fi realizate intervenții chirurgicale pentru oprirea sângerării.

Evaluarea funcțiilor afectate de accidentul vascular cerebral

După ce pacientul este stabilizat, medicul evaluează funcțiile afectate în timpul accidentului vascular cerebral. În timpul evaluării acesta va observa dacă sunt daune temporare sau permanente.

Tratamente de reabilitare a pacientului

Durata perioadei de reabilitare, precum și tratamentele recomandate de medic diferă în funcție de starea acestuia. O echipă de specialiști alcătuită din medici, psihoterapeuți, psihologi, logopezi, nutriționiști și asistente ar trebui să ajute pacientul în timpul perioadei de reabilitare. Familia pacientului trebuie să îi fie alături pe parcursul reabilitării pentru a accelera evoluția acestuia.

Schimbări în stilul de viață ale unei persoane care a suferit un accident cerebral vascular

Schimbările la nivelul stilului de viață nu numai că accelerează recuperarea după un accident vascular cerebral, însă previn și un al doilea accident. Cele mai importante schimbări la nivelul stilului de viață după un accident vascular cerebral sunt:

  • Renunțarea la fumat
  • Adoptarea unei diete sănătoase
  • Menținerea greutății recomandate de medici
  • Adoptarea unui stil de viață activ
  • Limitarea consumului de alcool
     

Prevenirea unui accident vascular cerebral

Un accident cerebral poate fi prevenit în 3 pași: identificarea riscurilor de atac cerebral, reducerea riscurilor și recunoașterea unui accident în timp util.

Un mod de viață sănătos pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale

Adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce considerabil riscul de accident vascular cerebral.

Controlul greutății

Întrucât obezitatea crește riscul de accident vascular cerebral, este foarte importantă menținerea greutății în limitele recomandate în funcție de vârstă și înălțime. În acest sens e recomandat să se evite grăsimile saturate, grăsimile trans, zaharurile și sodiul.

Somn odihnitor

Somnul odihnitor joacă un rol important în menținerea sănătății, așa că nopțile pierdute ar trebui limitate, mai ales la pacienții care se știu cu predispoziție pentru accidentul vascular cerebral (AVC) și alte afecțiuni cardiace.

Eliminarea fumatului

Fumatul dublează riscul de accident vascular cerebral, favorizând formarea cheagurilor, îngroșând sângele și crescând placa la nivelul arterelor. Dacă ai predispoziție pentru accident vascular cerebral și ești fumător, apelează la ajutorul medicului pentru a scapă de acest viciu. Plasturii cu nicotină și consilierea te pot ajuta.

Consumul moderat de alcool

Consumul de alcool crește tensiunea arterială, dar și riscul de accident vascular cerebral. Consumă deci alcool în cantități moderate, ceea ce înseamnă un pahar pe zi pentru femei și două pahare pe zi pentru bărbați.

Controlul periodic al tensiunii arteriale pentru prevenirea accidentelor vasculare cerebrale

Hipertensiunea crește considerabil riscul de accident vascular cerebral, de aceea este important să se monitorizeze tensiunea astfel încât, în caz de hipertensiune, să se administreze tratament pentru reducerea acesteia.

Tratarea afecțiunilor ce pot duce la formarea cheagurilor de sânge

Dacă ai fost diagnosticat cu o afecțiune care crește riscul de atac cerebral, trebuie neapărat să o tratezi. Hipertensiunea, colesterolul mărit, ateroscleroza, diabetul, accidentul ischemic tranzitor și fibrilația atrială sunt exemple de afecțiuni care cresc riscul de formare a cheagurilor de sânge.
 
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Stroke Association - About Stroke
https://www.stroke.org/en/about-stroke
Centers for Disease Control and Prevention - About Stroke
https://www.cdc.gov/stroke/about.htm
National Heart, Lung and Blood Institute - What Is a Stroke?
https://www.nhlbi.nih.gov/health/stroke
American Stroke Association - Atrial Fibrillation
https://www.stroke.org/en/health-topics/atrial-fibrillation


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON