Hipotiroidism: cauze, simptome & tratament

1. Despre hipotiroidism – informații generale
   a. Ce este hipotiroidismul?
   b. Cauzele hipotiroidismului
   c. Factorii de risc în hipotiroidism
   d. Simptome hipotiroidism
   e. Diagnosticarea hipotiroidismului
   f. Complicații hipotiroidism
2. Hipotiroidismul în timpul sarcinii
3. Tratarea hipotiroidismului
   a. Tratament medicamentos hipotiroidism
   b. Remedii naturale hipotiroidism
   c. Stil de viață recomandat pacientului cu hipotiroidism
4. Prevenirea hipotiroidismului

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Despre hipotiroidism – informații generale

Hipotiroidismul este afecțiunea glandei tiroide care nu funcționează așa cum trebuie și nu produce suficienți hormoni tiroidieni. Glanda tiroidă este o componentă a sistemului endocrin, iar rolul acesteia este de a secreta hormoni tiroidieni care au multe funcții în organism, printre care și cea de reglare a metabolismului. Toate funcțiile organismului sunt încetinite de hipotiroidism.

Glanda tiroidă este localizată în partea din față a gâtului și are o formă asemănătoare unei fluture. Aceasta produce o serie de hormoni care afectează mai multe zone din corp, începând de la inimă și creier, până la mușchi și piele.

Glanda tiroidă este cea care controlează modul în care celulele din corp folosesc energia obținută din hrană, adică metabolismul. Metabolismul afectează, la rândul lui, temperatura corpului, bătăile inimii și rapiditatea cu care se ard caloriile. De aceea, dacă glanda este hipoactivă, apar probleme la aceste capitole.

Ce este hipotiroidismul?

Hipotiroidismul este caracterizat de o glandă tiroidă care nu funcționează la capacitate maximă, ceea ce înseamnă că nu produce suficienți hormoni tiroidieni.

Cauzele hipotiroidismului

Activitatea glandei tiroide poate fi încetinită din mai multe cauze: o boală autoimună (tiroidita Hashimoto), tratamentul pentru hipertiroidism, radioterapia, intervenția chirurgicală la nivelul glandei tiroide, probleme la nivelul glandei pituitare, probleme la nivelul hipotalamusului sau unele tratamente medicamentoase.

Tiroidita Hashimoto

Cele mai multe cazuri de hipotiroidie apar pe fondul tiroiditei Hashimoto, afecțiune de natură autoimună. Această boală apare atunci când sistemul imunitar al organismului începe să producă anticorpi care atacă țesuturile sănătoase ale glandei tiroide, determinând astfel o reducere a producției hormonilor tiroidieni.

Tiroidita

Tiroidita este inflamarea glandei tiroide. În primă fază, tiroidita determină creșterea nivelului de hormoni tiroidieni, însă după 1-2 luni poate apărea hipotiroidismul. Printre cauzele tiroiditei se numără infecțiile bacteriane sau virale, precum și sarcina sau o boală autoimună.

Hipotiroidismul congenital

La pacienții cu hipotiroidism congenital, glanda tiroidă nu funcționează bine încă de la naștere. Din această cauză, pot apărea probleme de creștere și dezvoltare mintală, însă dacă pacientul cu hipotiroidie este tratat în stadiu incipient, riscurile sunt reduse.

Unele tratamente

Unele tratamente medicamentoase, dar și intervențiile chirurgicale la nivelul glandei tiroide (hipotiroida) pot cauza hipotiroidism.Tratamentul pentru hipertiroidism pe bază de medicamente, cel pentru cancer al glandei tiroide, precum și tiroidectomia pot avea ca efect advers hipotiroidismul.

Deficitul de iod

Iodul este esențial pentru producția hormonilor tiroidieni, iar deficitul de iod poate determina încetinirea activității glandei tiroide.

Anomalii la nivelul glandei pituitare

În cazuri foarte rare, unele probleme ale glandei pituitare pot fi responsabile pentru instalarea hipotiroidismului. De pildă, tumorile benigne de la nivelul acestei glandei pot determina reducerea nivelului hormonului TSH, ceea ce înseamnă că și producția de hormoni tiroidieni este redusă.

Factorii de risc în hipotiroidism

Oricine poate dezvolta hipotiroidism, însă există unii factori care cresc riscul unei persoane de a avea o asemenea boală a glandei tiroide:

• Sexul feminin
• Vârsta mai mare de 60 de ani
• Istoric familial în ceea ce privește afecțiunile glandei tiroide
• Prezența unei alte boli autoimune precum diabetul de tip 1 sau boală celiacă
• Tratamentul cu medicamente antitiroidiene ori cu iod radioactiv
• Radioterapie în zona gâtului/ pieptului
• O operație precum tiroidectomia
• Nașterea sau sarcina în ultimele 6 luni.

Simptome hipotiroidism

Glanda afectată de hipotiroidie va produce o cantitate prea mică de hormoni tiroidieni, mai ales de triiodotironină (T3) și tiroxină (T4). Așadar, o serie de funcții ale organismului vor fi afectate, începând de la respirație, până la forță musculară, ciclu menstrual ori sistemul nervos.

Iată care sunt cele mai frecvente simptome ale hipotiroidismului:

• Oboseală accentuată
• Creștere în greutate
• Intoleranță la frig
• Încetinirea bătăilor inimii
• Dureri și slăbiciune musculară
• Dureri articulare
• Uscăciunea pielii
• Deteriorarea firelor de păr, precum și a unghiilor
• Dureri menstruale mai puternice
• Colesterol mărit
• Umflarea feței, mai ales la nivelul pleoapelor, dar și a mâinilor ori picioarelor
• Insomnii
• Probleme de echilibru
• Scăderea libidoului
• Anemie
• Umflarea glandei tiroide – apare gușă
• Voce răgușită.

Unii pacienți pot suferi de hipotiroidism fără să aibă de-a face cu simptome evidente, în timp ce în cazul altora simptomele sunt foarte accentuate.

În rândul copiilor și adolescenților, hipotiroidismul nu este o afecțiune foarte des întâlnită. Însă dacă aceeastă boală apare, se manifestă aproape la fel ca la adulți, cu unele simptome în plus:

• Probleme de creștere – adesea copiii cu hipotiroidism sunt mai scunzi
• Creșterea întârziată a dinților
• Întârzierea pubertății
• Probleme de dezvoltare mintală.

Diagnosticarea hipotiroidismului

Dacă pacientul manifestă simptome specifice hipotiroidismului, medicul va face anamneză, examinare fizică, precum și o serie de teste pentru a verifica funcțiile glandei tiroide.

Analize de sânge pentru dignosticarea hipotiroidismului

Analizele de sânge sunt extrem de eficiente în stabilirea diagnosticului de hipotiroidism. TSH-ul mărit (hormon de stimulare tiroidiană) este un indicator al hipotiroidismului, deoarece glanda pituitară produce o cantitate mai mare de TSH pentru a stimula activitatea glandei tiroide atunci când aceasta este prea lentă. Și tiroxina scăzută, cunoscută sub denumirea de T4, indică prezența unei glande tiroide prea lente, adică hipotiroidism.

Ecografia glandei tiroide

Medicul poate face și o ecografie pentru a verifica dacă există sau nu noduli la nivelul glandei tiroide, precum și dacă aceasta și-a mărit dimensiunile sau nu.

Complicații hipotiroidism

Dacă nu este tratat medicamentos, hipotiroidismul poate avea o serie de consecințe precum:

Apariția gusei – în încercarea de a produce mai mulți hormoni tiroidieni, glanda tiroidă prea lentă își va mări dimensiunile, ceea ce înseamnă că va apărea gușa. De cele mai multe ori, aceasta nu cauzează probleme, însă în unele cazuri poate fi necesară îndepărtarea chirurgicală a glandei.

Afecțiuni cardiace – hipotiroidismul crește riscul de afecțiuni cardiovasculare prin mărirea nivelului de colesterol rău - LDL din sânge.

Depresia – hipotiroidismul afectează și modul în care creierul funcționează, declanșând adesea probleme, precum depresia ori ceața mintală.

Nașterea unui copil cu defecte – femeile însărcinate care nu își tratează boala tiroidiană de care suferă pot naște un copil cu malformații.

Alte posibile complicații ale hipotiroidismului netratat sunt: infertilitatea, neuropatia periferică.

Hipotiroidismul în timpul sarcinii

Hipotiroidismul poate apărea în timpul sarcinii, mai ales pe fondul bolii Hashimoto. Statisticile arată că din 1000 de femei gravide, 3 până la 5 gravide suferă de tiroidita Hashimoto. Este foarte important ca femeia însărcinată să trateze hipotiroidismul de care suferă, altfel crește riscul de avort spontan, de naștere prematură ori de naștere a unui copil cu malformații.

Tratarea hipotiroidismului

Din fericire, hipotiroidismul este o afecțiune care poate fi ținută sub control prin administrarea unui tratament medicamentos. Nu este o condiție curabilă, însă folosirea pe viață a unei terapii de substituție hormonală va elimina simptomele și riscul de complicații și va reda pacientului calitatea vieții.

Tratament medicamentos hipotiroidism

În general, tratamentul hipotiroidismului se face prin administrarea zilnică a hormonilor tiroidieni sintetici, sub forma unui medicament. Acest tratament de substituție reechilibrează organismul și elimină simptomele hipotiroidismului. De aceea, după ce pacientul începe acest tratament, va observa că se simte din ce în ce mai bine. Acest tratament hormonal de substituție este administrat pe viață.

Până când reușește să stabilească doza potrivită pacientului, medicul va face analize în mod regulat, astfel încât să observe care este nivelul de hormoni tiroidieni în urma administrării unei anumite doze.

Remedii naturale hipotiroidism

Se pot folosi și unele remedii naturale în caz de hipotiroidism, însă acestea nu vindecă această afecțiune, ci susțin organismul pacientului, în paralel cu tratamentul hormonal administrat zilnic. Este obligatoriu să te consulți cu medicul endocrinolog înainte de a folosi asemenea remedii.

Probioticele, de pildă, pot fi utile în tratarea hipotiroidismului. Acestea pot fi consumate fie sub formă de surse alimentare care conțin probiotice (iaurt, chefir, murături), fie sub formă de supliment alimentar.

Turmericul este un alt remediu care poate fi folosut de către pacientul cu hipotiroidism, întrucât combate inflamația de la nivelul glandei tiroide.

Vitamina D poate fi necesară mai ales dacă hipotiroidismul este cauzat de tiroidita Hashimoto, care crește riscul de deficit. Medicul tău îți va spune dacă e cazul să iei suplimente cu vitamina D.

Stil de viață recomandat pacientului cu hipotiroidism

Pacientul care suferă de hipotiroidism ar trebui să adopte un stil de viață cât mai sănătos și echilibrat. Dieta acestuia trebuie să fie bazată pe alimente sănătoase, de preferat de proveniență organică, precum fructele, legumele, carnea slabă, cerealele integrale, nucile și semințele. Trebuie evitate alimentele foarte procesate, zaharurile, sarea în exces, precum și prăjelile.

Întrucât hipotiroidismul predispune pacientul la îngrășare, este indicat să nu se depășească numărul zilnic de calorii permise.

Sportul trebuie să facă parte din viața pacientului care suferă de hipotiroidism, pentru că efortul fizic accelerează metabolismul, care este încetinit de lipsa hormonilor tiroidieni specifică acestei afecțiuni.

Stresul este un factor care contribuie la accentuarea simptomelor hipotiroidismului, de aceea e bine să se evite expunerea la stres sau să se îmbunătățească această capacitate de a face față situațiilor stresante. Yoga, exercițiile de respirație sau psihoterapia pot ajuta în acest sens.

Prevenirea hipotiroidismului

Întrucât nu este o afecțiune ale cărei cauze se cunosc, nu există o metodă sigură de prevenție a hipotiroidismului. Se pot lua, însă, niște măsuri de prevenire care vor reduce pe cât posibil riscul:

  • Se va adopta o dietă sănătoasă, care să asigure organismului aportul zilnic necesar de iod (dacă se consumă sare iodată e mai mult decât suficient).
  • Se va face o formă de mișcare în mod regulat.
  • Se va gestiona stresul.
  • Se vor face controale medicale periodice.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Hypothyroidism
https://www.msdmanuals.com/professional/endocrine-and-metabolic-disorders/thyroid-disorders/hypothyroidism
BMC - Lifestyle is associated with thyroid function in subclinical hypothyroidism: a cross-sectional study
https://bmcendocrdisord.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12902-021-00772-z
Studiul „Lifestyle is associated with thyroid function in subclinical hypothyroidism: a cross-sectional study”, apărut în BMC Endocr Disord 21, 112 (2021). https://doi.org/10.1186/s12902-021-00772-z, autori: Wu, K., Zhou, Y., Ke, S. et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0