Colita Ulcerativa: Ce este, Simptome & Tratament
1. Despre colita ulcerativă - informații generale
2. Cauzele apariției colitei ulcerative
Sistem imunitar deficitar
Cauze ereditare
3. Principalii factori de risc
Colita ulcerativă în familie
Alimentația
Vârsta
4. Tipuri de colită ulcerativă
Proctită
Colită distală
Colită extensivă
5. Simptome
6. Complicații asociate colitei ulcerative
7. Vizita la medic
8. Metode de tratament
Tratament în faza incipientă
Tratament în faza avansată
Tratament la domiciliu
Tratament prin operație
Terapii alternative
9. Prevenție
RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
Colita ulcerativă este o afecțiune inflamatorie a colonului, care cauzează, pe lângă inflamație cronică, și ulcere la nivelul tractului digestiv. Colita ulcerativă atacă, pe interior, pereții colonului și pe cei ai rectului. Simptomele nu apar brusc, ci se instalează treptat, în timp. Boala poate să apară la orice vârstă, însă în general se instalează la pacienții cu vârsta până în 30 de ani. Colita ulcerativă nu se vindecă, dar poate fi gestionată prin tratament (medicamente pentru colită, remedii naturale etc.) și stil de viață adecvat.
Oamenii de știință nu au reușit să identifice cauza exactă care declanșează colita ulcerativă, însă există o serie de teorii.
În primul rând, se suspectează că o reacție anormală a sistemului imunitar, care confundă bacteriile normale sau mâncarea de la nivelul tractului digestiv cu agenți externi, poate sta la baza colitei ulcerative.
În al doilea rând, și factorul ereditar este important în colita ulcerativă. Statistic vorbind, colita ulcerativă este mai des întâlnită în rândul celor care au rude apropiate care au fost diagnosticate cu aceeași boală. Există însă și situații în care colita ulcerativă apare la pacienți care nu au istoric în familie în ceea ce privește această afecțiune cronică.
Chiar dacă nu se cunoaște cauza exactă a colitei ulcerative, o serie de factori contribuie la apariția acestei boli cronice. Dacă până de curând se presupunea că stresul și alimentația sunt responsabile pentru colita ulcerativă, noile studii au dovedit că acesta nu este decât un mit. Este adevărat, însă, că pot agrava manifestările colitei ulcerative.
Riscul de colită ulcerativă este mai mare în rândul celor care au rude diagnosticate cu această afecțiune. Persoanele care au un frate sau un părinte cu colită ulcerativă sunt predispuse să dezvolte, la rândul lor, această afecțiune.
Cu toate că s-a vehiculat ideea că alimentația are un rol în declanșarea colitei ulcerative, cercetările au arătat că dieta nu poate fi cauza acestei boli. Totuși, alimentația nesănătoasă poate accentua simptomele colitei ulcerative.
Colita ulcerativă poate să apară la orice vârstă, însă predispuși sunt adulții tineri, cu vârste până în 30 - 40 de ani.
Există mai multe tipuri de colită ulcerativă, în funcție de porțiunea din colon afectată – este necesar să se știe tipul de colită pentru alegerea tratamentului adecvat.
Proctita ulcerativă este inflamația localizată la nivelul rectului. În 30% dintre cazuri, așa debutează colita ulcerativă.
Simptomele resimțite sunt: diareea, prezența sângelui în scaun, durerea rectală și nevoia permanentă de a merge la toaletă.
Întrucât proctita afectează o zonă limitată a colonului, comparativ cu alte forme, aceasta este considerată o formă ușoară de colită ulcerativă și are foarte puține complicații. Întrucât inflamația este localizată la finalul colonului, se poate folosi și tratament topic, pe bază de creme. Supozitoarele sunt, de asemenea, folosite.
Acest tip de colită afectează rectul și colonul sigmoid, adică partea stângă a colonului. Simptomele includ diaree, prezența sângelui în scaun, scădere în greutate, pierderea apetitului și durere ocazională în partea stângă. Acest tip de colită este adesea tratat cu o combinație de tratamente topice (creme, supozitoare) și tratamente medicamentoase precum cele pe bază de corticosteroizi.
Colita extensivă afectează întreg colonul. Simptomele acesteia sunt: diareea, crampele, scăderea în greutate și durerea abdominală severă. Acest tip este tratat cu medicamente pentru colită sau cu injecții. În cazuri severe, spitalizarea este necesară.
Simptomele colitei ulcerative diferă de la un pacient la altul, în funcție de severitatea inflamației, precum și de zona inflamată.
Diaree / scurgeri rectale
Diareea este cel mai comun simptom al colitei ulcerative, care adesea apare încă din faza incipientă a bolii. Diareea este clasificată în funcție de severitatea sa astfel: diaree blândă (caracterizată de până la 4 scaune moi pe zi, prezența sângelui în scaun și crampe abdominale blânde), diaree moderată (numărul scaunelor moi este de 4-6 pe zi, se remarcă de asemenea prezența sângelui în scaun, apar crampe abdominale moderate și anemia), diaree severă (numărul scaunelor moi depășește 6 pe zi, sângele este prezent în scaune, apar și febra, anemia, tahicardia) și diaree foarte severă (se depășește numărul de 10 scaune moi pe zi, sângele apare în permanență în scaunele moi, durerile abdominale sunt severe, pot fi necesare transfuziile de sânge și pot apărea complicații fatale).
Constipație
Constipația poate, de asemenea, să apară din cauza inflamației la nivelul colonului, produsă de colita ulcerativă. Cu toate că diareea este, în general, cel mai comun simptom al colitei ulcerative, pentru unii pacienți constipația poate fi o problemă reală. În general, pacienții care suferă de colită ulcerativă pe partea stângă a colonului, devin constipați din cauza obstrucției proximale pe partea dreaptă.
Sângerări rectale
Sângerările rectale pot fi cauzate, printre altele, și de colita ulcerativă. Nu le neglija, mergi la medic imediat ce observi că suferi de sângerări rectale.
Sângerările rectale pot fi observate în mai multe feluri:
- Prezența sângelui negru în scaun – acesta se numește melenă și este sânge digerat, care provine din partea superioară a tubului digestiv.
- Prezența sângelui roșu aprins în scaun - se numește hematochezie și e cauzat de regulă de o hemoragie la nivelul colonului.
- Prezența sângelui pe hârtia igienică sau pe vasul de toaletă, fără defecare.
Melena nu apare în caz de colită ulcerativă, sângerările tractului intestinal superior fiind, mai degrabă, cauzate de boala Crohn. Însă hematochezia este specifică colitei ulcerative întrucât indică sângerarea la nivelul colonului, rectului sau anusului.
Dureri abdominale
Durerile, crampele și disconfortul abdominal pot trăda colita ulcerativă. Durerile abdominale sunt fie cauzate de diaree și nevoia de defecare, fie de inflamarea colonului. Durerile abdominale pot fi resimțite în mod constant, ori se pot manifesta sub formă de crampe abdominale.
Scădere în greutate
Scăderea inexplicabilă în greutate poate fi de asemenea determinată de colita ulcerativă. Pacienții care suferă de colită ulcerativă nu numai că își pierd apetitul, însă nici nu sunt capabili să absoarbă în mod adecvat nutrienții din alimentele consumate, de aceea adesea au de-a face cu scăderea în greutate. Odată cu pierderea kilogramelor intervin și lipsa de energie și apatia.
Febră
Febra apare uneori din cauza colitei ulcerative. Organismul declanșează sistemul de apărare al organismului, de aceea crește temperatura corpului. Creșterea temperaturii corpului indică faptul că organismul se luptă cu o afecțiune sau cu o infecție.
Febra apare adesea în colită ulcerativă, făcând parte din procesul inflamator specific acestei boli intestinale. De multe ori însă, febra apare și ca un efect secundar al tratamentului administrat pentru tratarea colitei ulcerative.
Anemie
Colita ulcerativă poate avea că simptom și instalarea anemiei, din cauza sângerărilor repetate. Hemoragiile intestinale cauzate de colita ulcerativă pot declanșa instalarea anemiei. Mai mult decât atât, inflamația din organismul pacientului care suferă de colită ulcerativă poate împiedica absorbția corespunzătoare a fierului în țesuturi, iar acest fapt contribuie, de asemenea, la apariția anemiei.
Complicații în afara tractului digestiv
Întrucât colita ulcerativă poate fi declanșată de o anomalie la nivelul sistemului imunitar, alte organe și zone din corp pot fi afectate și pot apărea complicații precum: probleme de vedere, dureri oculare, probleme articulare, iritații cutanate, probleme renale.
Colita ulcerativă este o boală care poate cauza o serie de complicații.
Complicații la nivelul intestinului
Perforarea colonului, megacolonul toxic ori hemoragia severă sunt complicații care pot apărea la nivelul intestinului gros din cauza colitei ulcerative.
Riscul de cancer intestinal
Una dintre cele mai grave complicații ale colitei ulcerative este cancerul de colon. Pacienții care suferă de colită ulcerativă prezintă risc crescut de cancer de colon, risc care crește pe măsură ce trece timpul.
Complicații la nivelul pancreasului
Pancreatita și insuficiența pancreatică sunt, de asemenea, complicații care pot apărea în caz de colită ulcerativă.
Colita ulcerativă și sarcina
Pacientele care suferă de colită ulcerativă pot avea o sarcină sănătoasă, însă este necesară monitorizarea atentă pentru a te asigura că fătul primește nutrienții necesari. Colita ulcerativă crește riscul de avort spontan, de naștere prematură, precum și de complicații la naștere. De accea, sarcinile femeilor care suferă de colită sunt considerate sarcini cu risc crescut.
Pentru reducerea riscurilor la care se expune femeia însărcinată, sunt recomandate o serie de măsuri de prevenție. De pildă, alimentația femeii însărcinate este importantă în general, însă mai ales în cazul viitoarelor mămici care suferă de colită ulcerativă. Intestinul gros al pacientei cu colită ulcerativă nu este capabil să absoarbă așa cum trebuie toți nutrienții, vitaminele și mineralele din alimente. De aceea, alimentația sănătoasă este extrem de importantă dacă suferi de colită.
Medicii recomandă adesea pacientelor cu colită, în timpul sarcinii, o serie de vitamine prenatale, printre care și acidul folic. Este important ca aceste vitamine să fie luate așa cum recomandă medicul întrucât unele tratamente pentru colită ulcerativă reduc nivelul de acid folic din organism, iar acesta este vital pentru dezvoltarea armonioasă a fătului.
Și tratamentul medicamentos pentru colită trebuie adaptat în funcție de sarcină. Nu toate tratamentele sunt recomandate femeilor însărcinate, însă există variante care nu pun în pericol nici sănătatea fătului, nici pe cea a mamei. Discută cu medicul și împreună veți găsi cea mai bună variantă. Oprirea tratamentului pentru colită ulcerativă după descoperirea sarcinii nu este recomandată întrucât poate declanșa un puseu de activitate a bolii. Accentuarea simptomatologiei bolii poate pune sănătatea fătului în pericol, de aceea este recomandat să se evite orice factor declanșator al unui episod activ al colitei ulcerative.
Vizita la medic este obligatorie în cazul în care apar simptomele specifice colitei ulcerative. Acesta va stabili tratamentul adecvat, în funcție de severitatea simptomelor, precum și de porțiunea de colon afectată.
E necesar să mergi la medic dacă observi semne și simptome precum:
- Dureri abdominale
- Prezența sângelui în scaun
- Diaree persistentă, care nu se ameliorează cu tratament medicamentos
- Diaree nocturnă
- Febră care persistă mai mult de o zi și nu are nicio cauză evidentă
Medicul generalist va observa simptomele specifice colitei ulcerative și va trimite pacientul la specialist, adică la gastroenterolog. Medicul va stabili diagnosticul după ce va elimina posibilitatea altor afecțiuni care au aceleași manifestări, precum și după ce va face o serie de analize și teste.
În primă fază, se vor face analize de sânge, precum și analize ale materiilor fecale. Analizele de sânge vor verifica atât semnele unei infecții în organism, cât și prezența unei anemii – aceasta din urmă poate trăda hemoragii la nivelul colonului sau rectului. Fecalele sunt analizate pentru a fi eliminată posibilitatea unei bacterii, a unui virus sau a unui parazit care stă la baza diareei. Principalul scop al acestor analize și teste este de a diferenția colita ulcerativă de posibile cauze infecțioase ale diareei. Apoi, pacientul va fi supus evaluării colonului, care se face fie prin sigmoidoscopie fie prin colonoscopie totală.
Dacă analizele de sânge sau coprocultură nu necesită o pregătire specială a pacientului, în cazul colonoscopiei și sigmoidiscopiei, lucrurile sunt puțin diferite. Pentru ca rezultatele să fie relevante iar medicul să poată observa cât mai bine colonul, acesta trebuie să fie golit în prealabil. De aceea, înainte cu 1-3 zile de realizarea acestor proceduri, se recomandă adoptarea unei diete lichide. Medicul poate recomanda pacientului un laxativ pentru stimularea golirii intestinelor. Se recomandă, de asemenea, evitarea consumului lichidelor de culoare roșie precum supa cremă de roșii sau sucurile închise la culoare, care pot crea confuzie atunci când medicul vizualizează pereții colonului cu ajutorul colonoscopului.
Sigmoidoscopie / Colonoscopie
Sigmoidoscopia este procedura care permite medicului să vadă în detaliu rectul și partea finală a colonului – colonul sigmoid. Pentru realizarea acestei proceduri se folosește un sigmoidoscop, adică un tub subțire și flexibil care are atașat o cameră. În cazul în care colonul este foarte inflamat, medicul poate considera necesară o colonoscopie – analiză care permite observarea întregului colon. În timpul colonoscopiei se poate face și biopsia, prin recoltarea de țesut.
Radiografie abdominală
Radiografia abdominală este folosită în caz de simptome severe, pentru ca medicul să poată observa complicațiile precum colonul perforat.
Tomografie computerizată
Tomografia computerizată (CT) la nivelul abdomenului și zonei pelviene este folosită atunci când medicul suspectează anumite complicații ale colitei ulcerative.
RMN
RMN-ul este făcut atunci când medicul vrea să vadă ce porțiuni din colon sunt inflamate, precum și alte detalii care ar putea trăda o altă afecțiune. Mai mult decât atât, RMN-ul este o variantă mai puțin dăunătoare întrucât nu folosește razele X.
Culturi și analize ale scaunului
Analiza probelor materiilor fecale poate ajuta medicul să descopere dacă există infecții cauzate de bacterii, virusuri sau paraziți la nivel intestinal.
Biopsia intestinală
Biopsia intestinală se realizează prin recoltarea de țesut de la nivelul colonului. Mostra de țesut este apoi analizată la microscop. Biopsia intestinală poate fi realizată în timpul colonoscopiei.
Colita ulcerativă nu este o boală care poate fi vindecată, iar scopul tratamentului este de a ameliora simptomele, precum și de a prelungi perioadele de inactivitate ale bolii. Tratamentul medicamentos, dar și intervențiile chirurgicale, sunt folosite în tratarea colitei ulcerative.
În faza incipentă, boala este tratată cu medicamente pentru colită antiinflamatoare. Spre exemplu, medicamentele pe bază de acid 5-aminosalicilic sunt folosite pentru combaterea inflamației de la nivelul colonului. Corticosteroizii, de asemenea, sunt adesea folosiți pentru tratarea colitei, însă acest tratament nu este unul de lungă durată din cauza efectelor adverse agresive.
Există mai multe medicamente pentru colită disponibile.
Antiinflamatoarele: sulfasalazină, mesalazină, corticosteroizi
Imunosupresoarele: azatriopină, mercaptopurină, ciclosporină, infliximab, vedolizumab
Pe măsură ce colita ulcerativă evoluează, pot fi administrate tratamentele pe bază de imunosupresoare, care nu numai că reduc inflamația, însă totodată suprimă activitatea sistemului imunitar, astfel încât procesul inflamator să nu mai fie declanșat. De asemenea, în funcție de simptomele resimțite, se pot folosi și medicamente pentru colită precum antibioticele, calmantele, medicamentele antidiareice ori suplimentele pe bază de fier.
De cele mai multe ori, tratamentul pentru colită ulcerativă esre administrat la domiciliu. În cazuri severe, în care boala se acutizează sau apar complicații, este nevoie de internarea în spital.
Intervenția chirurgicală se face în cazuri severe de colită ulcerativă, ca fiind ultima soluție după ce alte metode de tratament nu au dat rezultate. Această intervenție presupune îndepărtarea unei porțiuni din colon sau chiar a întregului intestin gros (proctolectomie totală).
Terapiile alternative pot fi folosite pentru ameliorarea simptomatologiei bolii. Yoga, meditația, acupunctura, tai-chi-ul și aromaterapia pot fi de ajutor în combaterea simptomelor cauzate de colita ulcerativă. Consumul de ulei de pește și cel de probiotice poate fi, de asemenea, de ajutor în combaterea colitei ulcerative, acestea contribuind la menținerea unui colon sănătos.
Cu toate că alimentația nu este responsabilă pentru declanșarea colitei ulcerative, aceasta poate avea un rol important în declanșarea sau accentuarea unor simptome specifice acestei boli. De pildă, unii pacienți care suferă de colită ulcerativă pot avea de-a face cu probleme digestive atunci când consumă produse lactate, broccoli, fasole ori alimente picante sau sucuri și dulciuri.
De accea, este important ca fiecare pacient să își monitorizeze organismul după consumul fiecărui aliment, pentru a observa dacă apar probleme. Dacă se observă că anumite alimente declanșează/ agravează simptomele colitei ulcerative, acestea vor fi evitate. Pacienții care au colită ulcerativă ar trebui să ia mai multe mese mici pe zi și să se limiteze la cantități reduse de alimente pentru a nu îngreuna digestia.
Întrucât cauza colitei ulcerative nu este cunoscută, nu există o strategie care să prevină instalarea acestei boli cronice. Există însă o serie de lucruri pe care le poți face pentru a menține sănătatea tractului digestiv, reducând astfel riscurile de apariție a bolilor. De asemenea, se pot face o serie de modificări la capitolul stil de viață, pentru a calma simptomatologia colitei ulcerative, dar și pentru a prelungi perioadele de remisiune a bolii.
Ce poți face pentru a menține sănătatea digestivă, reducând astfel riscul de colită ulcerativă:
- Adopta o dietă echilibrată, bazată pe alimente cât mai simple și pe cât posibil de proveniență organică. Evită alimentele nesănătoase precum: produsele de tip fast-food, produsele de patiserie, brânza topită, chipsurile, mezelurile, dulciurile cu zahăr și grăsimile animale în exces.
- Menține-ți organismul hidratat, consumând cantități suficiente de apă. Diareea poate determina apariția deshidratării, de aceea este recomandat ca pacienții care suferă de colită ulcerativă să acorde o atenție sporită hidratării. Intestinul gros are nevoie de hidratare pentru a funcționa cât mai bine.
- Practică o formă de mișcare în mod regulat, întrucât activitățile fizice fortifică sistemul imunitar și reduc riscul de inflamație. Totodată, sportul reglează tranzitul intestinal, de aceea este atât de benefic pacienților care suferă de colită ulcerativă.
- Asigură-te că oferi organismului vitamina D în cantitățile necesare întrucât studiile arată că această vitamină reduce riscul de colită ulcerativă, având efecte benefice asupra sistemului imunitar. Consumă alimente bogate în vitamina D, petrece timp la soare (20 de minute pe zi sunt suficiente pentru asigurarea aportului de vitamina D necesar organismului) sau ia suplimente pe bază de vitamina D, cu acordul medicului.
- Evită expunerea la stres întrucât stresul poate declanșa simptome gastrointestinale, distrugând flora intestinală și afectând procesul de digestie. Stresul afectează, de asemenea, și sistemul imunitar, favorizând astfel inflamația.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Ulcerative Colitis
https://www.msdmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/inflammatory-bowel-disease-ibd/ulcerative-colitis
NHS - Ulcerative colitis
https://www.nhs.uk/conditions/ulcerative-colitis/
NCBI - A review of the therapeutic management of ulcerative colitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9720837/
Studiul „A review of the therapeutic management of ulcerative colitis”, apărut în Therap Adv Gastroenterol. 2022; 15: 17562848221138160. Published online 2022 Nov 29. doi: 10.1177/17562848221138160, autori: Nasar Aslam et al.
