Ce este o boală autoimună

În urmă expunerii la un factor declanșator, sistemul imunitar începe să producă anticorpi care, în loc să lupte cu infecția, atacă țesuturile organismului. Tratamentul se concentrează pe reducerea activității sistemului nostru imunitar.

Afecțiunile autoimune apar atunci când sistemul imunitar al organismului își atacă propriile țesuturi

Concret, în urmă expunerii la un factor declanșator încă neidentificat, sistemul imunitar începe să producă anticorpi care, în loc să lupte cu infecția, atacă țesuturile organismului. Tratamentul pentru bolile autoimune se concentrează, în general, pe reducerea activității sistemului imunitar.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

De pildă, organismul luptă cu o infecție, o substanță toxică, un agent alergen ori cu stresul, însă, fără o cauza concretă, începe să atace din greșeală articulațiile, creierul, glanda tiroidă sau țesuturile pielii.  

Cu toate că nu se cunoaște cauza exactă care declanșează o boală autoimună, există o serie de factori care cresc predispoziția pentru acest tip de afecțiune. De pildă, femeile au de două ori mai multe șanse să sufere de o asemenea afecțiune, comparativ cu bărbații. Și moștenirea genetică reprezintă un factor de risc în cazul bolilor autoimune. De pildă, o persoană care are o rudă de gradul întâi ce suferă de o afecțiune autoimună, are predispoziție pentru bolile sistemului imunitar. 

Care sunt simptomele frecvente ale bolilor autoimune? 

În ciuda diferitelor tipuri de boli autoimune, multe dintre ele au simptome similare. Simptomele frecvente ale unei boli autoimune includ:

•    Oboseală
•    Dureri articulare și umflături
•    Probleme ale pielii
•    Dureri abdominale sau probleme digestive
•    Febra recurentă
•    Inflamația glandelor

Majoritatea afecțiunilor autoimune sunt greu de diagnosticat, explică dr. Ana-Maria Orbai, reumatolog la Centrul de artrită Johns Hopkins.. „Nu este alb sau negru. De obicei, nu există un singur test pentru diagnosticarea unei boli autoimune. Trebuie să aveți anumite simptome combinate cu markeri specifici de sânge și, în unele cazuri, chiar și o biopsie tisulară. Nu este vorba de un singur factor”, explică ea. 

Diagnosticul poate fi, de asemenea, dificil, deoarece aceste simptome pot proveni din alte afecțiuni comune. Orbai spune că ar trebui să faci investigații medicale atunci când observi simptome noi.

„Dacă ai fost sănătos și deodată simți oboseală sau rigiditate articulară, nu minimiza acest lucru”, explică ea. „Dacă îi spui medicului, îl ajuți să observe mai atent simptomele tale și să efectueze teste pentru a identifica sau a exclude boala autoimună.”

Iată care sunt cele mai comune boli autoimune și cum apar:

Boala autoimună apare atunci când sistemul natural de apărare al corpului nu poate face diferența dintre propriile celule și celulele străine, determinând corpul să atace în mod eronat celulele normale. Există mai mult de 80 de tipuri de boli autoimune care afectează o gamă largă de părți ale corpului. Hai să vedem câteva dintre ele!

Artrită reumatoidă – sistemul imunitar produce anticorpi care se lipesc de învelișul articulațiilor, pentru că apoi să atace articulațiile, cauzând inflamație și durere. Netratată corespunzător, artrita reumatoidă poate cauza daune permanente la nivel articular.

Lupusul – pacienții care suferă de lupus dezvoltă o serie de anticorpi care atacă întreg organismul, începând de la articulații și până la sânge, terminații nervoase și rinichi. 

Scleroză multiplă – sistemul imunitar atacă celulele nervoase, cauzând dureri, pierderea vederii, probleme de coordonare și spasme musculare. 

Diabetul mellitus (de tip 1) – organismul produce anticorpi care atacă și distrug celulele pancreasului responsabile de producția de insulină. 

Psoriazis – la pacienții cu psoriazis, celulele T în exces produse de sistemul imunitar se depozitează la nivelul pielii. Astfel, procesul de regenerare a pielii este accelerat și apar leziunile specifice psoriazisului. 

Boala Basedow-Graves – această afecțiune apare în urmă stimulării glandei tiroide de către sistemul imunitar. Glanda tiroidă eliereaza o cantitate prea mare de hormoni în sânge (n.r. hipertiroidism) și astfel apar simptomele precum scăderea în greutate, tahicardie, slăbiciune, stare de iritare. Extirparea glandei tiroide pe cale chirurgicală este adesea necesară pentru tratarea bolii Basedow-Graves.

Tiroidita Hashimoto – anticorpii produși de sistemul imunitar atacă glanda tiroidă, distrugând treptat celulele care produc hormonii tiroidieni. Nivelul redus de hormoni tiroidieni se instalează pe parcursul mai multor luni, poate chiar ani. Simptomele includ constipație, creștere în greutate, depresie, piele uscată și sensibilitate la frig. Tratamentul medicamentos pe baza de hormoni sintetici redă funcțiile normale ale organismului.

Mistenia gravis – anticorpii produși de sistemul imunitar împiedică, în cazul acestei afecțiuni, bună funcționare a mușchilor. Slăbiciunea musculară este principalul simptom al acestei afecțiuni. 

Vasculita – în această situație, sistemul imunitar atacă vasele de sânge. Vasculita poate afecta orice organ, așa că simptomele pot apărea în orice parte a corpului. Tratamentul medicamentos se concentrează, și în această situație, pe reducerea activității sistemului imunitar. 

Boala Addison – la pacienții cu această afecțiune de natură autoimună, sistemul imunitar atacă glandele suprarenale, care produc hormoni precum cortizolul și aldosteronul. O cantitate redusă a acestor hormoni poate afecta modul în care organismul folosește și depozitează carbohidrații și zaharurile. 

Care sunt factorii de risc ai bolilor autoimune?

Cercetătorii nu știu încă ce cauzează aceste afecțiuni, dar mai multe teorii indică un sistem imunitar hiperactiv care atacă corpul după o infecție sau o dereglare. Știm că anumiți factori de risc cresc șansele de a dezvolta tulburări autoimune, inclusiv:

Genetica: anumite tulburări precum lupusul și scleroza multiplă (SM) tind să apară în familie. „A avea o rudă cu boală autoimună va crește riscul diagnosticării, dar nu înseamnă că sigur o vei dezvolta”, spune Orbai.

Greutatea: A fi supraponderal sau obez crește riscul de a dezvolta artrită reumatoidă sau artrită psoriazică. Acest lucru se poate datora faptului că o greutate mai mare stresează mai mult articulațiile sau deoarece țesutul adipos produce substanțe care provoacă inflamația.

Fumatul: Cercetările au legat fumatul de o serie de boli autoimune, inclusiv lupusul, artrita reumatoidă, hipertiroidismul și scleroza multiplă.

Anumite medicamente: „Anumite medicamente pentru tensiunea arterială sau antibiotice pot declanșa lupusul indus de medicamente, care este adesea o formă mai benignă de lupus”, explică dr. Orbai, adăugând că „Centrul nostru de miozită a descoperit, de asemenea, că anumite medicamente folosite pentru scăderea colesterolului, numite statine, pot declanșa miopatia indusă de statină”. Miopatia este o boală autoimună rară care provoacă slăbiciune musculară. Cu toate acestea, înainte de a începe sau opri orice medicament, asigurați-vă că discutați cu medicul dumneavoastră!

 

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
https://www.hopkinsmedicine.org/health/wellness-and-prevention/what-are-common-symptoms-of-autoimmune-disease 
https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/whats-the-deal-with-autoimmune-disease

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0