Care este legătura dintre sindromul burnout și bătăile neregulate ale inimii [studiu]

1. Ce este sindromul burnout?
2. Ce este fibrilația atrială?
3. Cum afectează sindromul burnout inima
a. Inflamație crescută
b. Răspuns intensificat la stres
c. Modificări comportamentale
d. Este perturbat echilibrul dintre sistemele nervoase simpatic și parasimpatic
4. Oboseala psihică crește riscul de bătăi neregulate ale inimii (fibrilație atrială)
5. Cum se poate combate sindromul burnout
a. Recunoaște și evaluează sindromul de burnout
b. Stabilește și impune limite personale și profesionale
c. Reamintește-ți care este scopul muncii tale
d. Nu neglija îngrijirea personală!
e. Înconjoară-te de oameni care te susțin
f. Adoptă o dietă echilibrată
g. Practică o formă de mișcare
h. Hidratează-te corespunzător
i. Adoptă o igienă a somnului

Sindromul burnout a devenit o problemă răspândită, afectând milioane de oameni la nivel global. Definit prin epuizare emoțională, fizică și mentală, burnout-ul este adesea legat de stresul prelungit, în special la locul de muncă. Deși impactul său asupra sănătății mintale este bine cunoscut, cercetări recente au descoperit o legătură mai alarmantă: burnout-ul poate crește riscul de bătăi neregulate ale inimii, în special fibrilație atrială, o afecțiune cardiacă gravă.

1. Ce este sindromul burnout?

Sindromul de epuizare profesională este o stare de stres cronic care duce la o profundă epuizare emoțională, fizică și mentală. Este mai mult decât o senzație de oboseală - este un sentiment profund de copleșire și incapacitate de a face față cerințelor continue. Printre simptomele comune se numără:

Oboseală persistentă și senzație de epuizare
Senzație de detașare sau izolare
Copleșire și incapacitate de a gestiona sarcinile
Cinism sau negativitate față de muncă sau responsabilități
Un sentiment de ineficiență sau lipsă de realizare

Epuizarea profesională este diferită de depresie, deși au unele asemănări. În timp ce depresia este caracterizată de tristețe persistentă, vinovăție și stimă de sine scăzută, epuizarea profesională este legată în mod specific de stresul prelungit, adesea provenit din presiunile legate de muncă, deși factorii de stres personali, cum ar fi problemele familiale sau financiare, pot contribui, de asemenea.

STUDII VIITOARE INSUFICIENȚĂ CARDIACĂ

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recunoaște epuizarea profesională ca un fenomen ocupațional, menționând prevalența sa în mediile de lucru moderne, unde orele lungi de lucru, cerințele mari și lipsa de sprijin sunt frecvente.

2. Ce este fibrilația atrială?

Bătăile neregulate ale inimii, cunoscute medical sub numele de fibrilație atrială, sunt cel mai frecvent tip de aritmie cardiacă. În fibrilația atrială, camerele superioare ale inimii (atriile) bat neregulat și adesea rapid, perturbând fluxul sangvin normal. Acest lucru poate duce la complicații grave, inclusiv accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și alte probleme cardiace. Se estimează că fibrilația atrială va afecta aproximativ 17 milioane de persoane în Europa și 10 milioane în SUA până în 2030, prevalența sa crescând odată cu vârsta.

Printre factorii de risc se numără hipertensiunea arterială, bolile de inimă, problemele tiroidiene și consumul excesiv de alcool. Cu toate acestea, cercetările sugerează că factorii psihologici, cum ar fi stresul cronic și epuizarea profesională, pot juca, de asemenea, un rol semnificativ. Înțelegerea acestei afecțiuni este crucială, deoarece bătăile neregulate ale inimii netratate pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții și poate crește riscul de mortalitate.

3. Cum afectează sindromul burnout inima

Deși mecanismele precise care leagă sindromul burnout de bolile cardiovasculare nu sunt pe deplin înțelese, au fost propuse mai multe căi:

a. Inflamație crescută

Stresul cronic poate declanșa inflamație sistemică, cu niveluri crescute de markeri precum proteina C reactivă (CRP), un factor de risc cunoscut pentru bolile de inimă1.

b. Răspuns intensificat la stres

Sindromul burnout perturbă axa hipotalamo-hipofizo-adrenală (HPA), ducând la niveluri crescute de cortizol, care pot contribui la hipertensiune arterială și alți factori de risc cardiovascular.

c. Modificări comportamentale

Sindromul burnout poate duce la comportamente nesănătoase, cum ar fi o dietă nesănătoasă, lipsa exercițiilor fizice, fumatul sau consumul excesiv de alcool, toate acestea crescând riscul de boli de inimă.

d. Este perturbat echilibrul dintre sistemele nervoase simpatic și parasimpatic

Stresul cronic poate perturba echilibrul dintre sistemele nervoase simpatic și parasimpatic, rezultând o creștere a ritmului cardiac și a tensiunii arteriale, ceea ce poate suprasolicita inima în timp.
Aceste mecanisme evidențiază interacțiunea complexă dintre sănătatea mintală și cea fizică, subliniind necesitatea unor abordări holistice pentru gestionarea sănătății.

4. Oboseala psihică crește riscul de bătăi neregulate ale inimii (fibrilație atrială)

Potrivit unui studiu amplu publicat într-un jurnal al Societății Europene de Cardiologie, burnout-ul este un sindrom asociat cu o perturbare a ritmului cardiac potențial mortal².

Fibrilația atrială este cea mai răspândită formă de aritmie cardiacă. Se estimează că 17 milioane de europeni și 10 milioane de americani se vor confrunta cu această afecțiune în decurs de un an, ceea ce le crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și deces. Totuși, încă nu se cunoaște cauza precisă care duce la apariția fibrilației atriale.

S-a sugerat că unul dintre factorii de risc pentru fibrilația atrială este stresul psihic, însă studiile anterioare au avut rezultate neclare. În plus, până în prezent, nu a fost evaluată asocierea dintre oboseala psihică extremă și fibrilația atrială.

Cercetătorii implicați în acest studiu au analizat mai mult de 11.000 de persoane în ceea ce privește oboseala profundă, furia, administrarea de antidepresive și sprijinul social redus. Apoi, au urmărit aceste persoane timp de 25 de ani în ceea ce privește dezvoltarea fibrilației atriale.

Participanții cu nivelul cel mai înalt de oboseală psihică aveau un risc cu 20% mai mare de a dezvolta fibrilație atrială de-a lungul perioadei de urmărire în comparație cu cei care nu manifestau acest tip de oboseală sau nivelul era foarte scăzut.

Deși e nevoie de cercetări aprofundate pentru a înțelege mai bine această asociere între oboseală și fibrilația atrială, oamenii de știință au ajuns la câteva concluzii. Oboseala psihică extremă este asociată cu un nivel crescut de inflamație în organism și o activare mărită a răspunsului la stres al corpului. Când aceste două mecanisme sunt declanșate, pot avea efecte dăunătoare asupra țesutului cardiac, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la dezvoltarea aritmiei.

În acest studiu nu a fost găsită nicio legătură între furie, administrarea de antidepresive sau lipsa de sprijin social și dezvoltarea fibrilației atriale. Este nevoie în continuare de mai multe cercetări, deoarece anumite studii anterioare au sugerat o conexiune între uzul de antidepresive și creșterea riscului de fibrilație atrială.

Se cunoaște deja faptul că epuizarea crește riscul de boli cardiovasculare, inclusiv de infarct și atac cerebral. Rezultatele acestui studiu amplu arată că epuizarea ar putea crește și riscul de a dezvolta fibrilație atrială, o aritmie cardiacă potențial gravă. Astfel, nu poate fi negată importanța evitării oboselii cronice prin managementul personal al nivelului de stres pentru a păstra sănătatea cardiovasculară.

5. Cum se poate combate sindromul burnout

Ritmul alert în care trăim predispune la oboseală fizică și psihică, pentru că ne lăsăm copleșiți de activități urgente, de griji și nu mai găsim timp pentru relaxare și lucruri care ne fac plăcere.
Recuperarea după epuizare nu este o soluție universală - necesită o abordare deliberată și susținută, adaptată circumstanțelor, factorilor declanșatori și nevoilor tale specifice. Aceste strategii nu numai că își propun să abordeze epuizarea imediată, dar susțin și rezistența pe termen lung, conștientizarea de sine și echilibrul.

a. Recunoaște și evaluează sindromul de burnout

Primul și cel mai important pas este să recunoști că te confrunți cu sindromul de burnout. Adesea, oamenii ignoră semnele, crezând că pot „trece peste” sau că încetinirea este un semn de slăbiciune. Această mentalitate nu face decât să agraveze problema. În schimb:

Fă o pauză și reflectează: Întreabă-te de cât timp te simți epuizat, nemotivat.
Identifică semnele de avertizare: Acestea pot include o irascibilitate, deconectarea de cei dragi, ceață mentală sau chiar simptome fizice precum dureri de cap sau probleme stomacale.
Evaluează sursa epuizării: Este legată de sarcini de lucru nerealiste, lipsa de recunoaștere, așteptări imposibil de gestionat sau nealiniere cu valorile tale personale?

Epuizarea profesională nu este doar un eșec individual - aceasta reflectă adesea probleme sistemice mai ample, iar recunoașterea simptomelor este mai mult decât necesară.

b. Stabilește și impune limite personale și profesionale

Limitele sănătoase îți protejează timpul, energia și identitatea.

La locul de muncă: Fii clar în ceea ce privește programul de lucru și disponibilitatea. Evită să fii acea persoană implicită care preia responsabilitatea, cu excepția cazului în care acest lucru se aliniază cu prioritățile tale.
Acasă: Stabilește rutine care separă munca de viața personală - cum ar fi o plimbare după muncă pentru a crea o tranziție mentală.
Digital: Folosește instrumente precum răspunsuri automate la e-mail („Voi răspunde în timpul programului de lucru”) și programați mementouri pentru pauze pentru a evita oboseala cauzată de statul în fața unui ecranului.

Învățarea de a spune „nu” fără vinovăție este un instrument puternic de prevenire a epuizării profesionale. Aceasta întărește faptul că valoarea dumneavoastră nu este legată de disponibilitatea sau randamentul constant.

c. Reamintește-ți care este scopul muncii tale

Epuizarea profesională provine adesea dintr-un sentiment de inutilitate sau lipsă de sens. Poți schimba acest lucru prin reformularea modului în care îți abordezi rolul:

Redescoperă-ți „de ce”-ul: Reflectă la ce te-a atras la munca ta în primul rând. Există o misiune sau un impact cu care te poți reconecta?
Creează un micro-scop: Chiar dacă rolul tău mai larg pare nealiniat, identifică momente semnificative - a ajuta un coleg, a învăța o nouă abilitate sau a rezolva o provocare.
Recâștigă controlul: Găsește domenii în care poți exercita autonomie - de la modul în care îți structurezi ziua până la modul în care îți livrezi munca. Sentimentul de neputință este epuizant; sentimentul de capacitate este energizant.
Folosește instrumente vizuale precum instrumente de urmărire a progresului pentru a face vizibile și tangibile chiar și micile victorii.

d. Nu neglija îngrijirea personală!

Îngrijirea personală nu este un răsfăț; este o întreținere. Cu toate acestea, trebuie să fie cu un scop.

Îngrijire fizică: Prioritizează somnul de calitate, mișcarea zilnică (chiar și stretching-urile ușoare) și hidratarea. Evită dependența excesivă de cofeină sau zahăr.
Îngrijire emoțională: Notarea într-un jurnal, exprimarea creativă sau terapia prin vorbire ajută la procesarea tensiunii acumulate.
Îngrijire spirituală/mentală: Practică mindfulness, recunoștință.

e. Înconjoară-te de oameni care te susțin

Oamenii sunt ființe sociale, iar epuizarea este amplificată în izolare.

Reconectează-te cu cei dragi: Spune-le oamenilor cum te simți - s-ar putea să fii surprins de sprijinul lor sau de experiențe similare.
Redu influențele toxice: Minimizează interacțiunile cu persoanele care îți epuizează energia sau perpetuează stresul.

Chiar și scurte interacțiuni sociale pozitive (un mesaj amabil, un râs împărtășit) pot declanșa eliberarea de dopamină și oxitocină - amelioratori naturali ai stresului.

f. Adoptă o dietă echilibrată

Ceea ce mâncăm ne ajută să avem mai multă energie sau, dimpotrivă, ne face să ne simțim și mai obosiți. Proteinele slabe consumate alături de carbohidrați complecși (legume și leguminoase) cresc nivelul de energie. În caz de oboseală accentuată, se pune accentul pe alimente bogate în fier (legume verzi cu frunze, leguminoase, nuci, ficat).

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

g. Practică o formă de mișcare

Beneficiile exercițiului fizic regulat sunt binecunoscute, iar studiile arată că exercițile de intensitate moderată, alese în funcție de ce i se potivește fiecăruia, reduc oboseala și cresc energia.

h. Hidratează-te corespunzător

8 pahare cu apă pe zi ajută organismul să funcționeze la capacitate optimă și combat starea de oboseală. Pe de altă parte, cafeina crește energia pe termen scurt, dar efectul nu durează mult și apoi ne simțim și mai obosiți.

i. Adoptă o igienă a somnului

Relaxarea înainte de culcare (meditație, aromaterapie, lectură, o discuție plăcută, o baie caldă etc.) și un somn de 7-8 ore pe noapte (în întuneric perfect și liniște) refac stocul de energie.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Examining the evidence base for burnout
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10630726/
1. Studiul „Burnout and Cardiovascular Risk in Healthcare Professionals During the COVID-19 Pandemic”, Front. Psychiatry, 04 April 2022, autori: Fayeza Alameri et al.
https://www.frontiersin.org/journals/psychiatry/articles/10.3389/fpsyt.2022.867233/full
2. Studiul „Associations of anger, vital exhaustion, anti-depressant use, and poor social ties with incident atrial fibrillation: The Atherosclerosis Risk in Communities”, apărut în European Journal of Preventive Cardiology (2020). DOI: 10.1177/2047487319897163, autori: Parveen K Garg et al.
https://medicalxpress.com/news/2020-01-burnout-linked-irregular-heartbeat.html?utm_source=nwletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-nwletter

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI