Te simți foarte obosit, lipsit de energie, demoralizat și iritabil? Este posibil să suferi de burnout, un sindrom asociat cu o perturbare a ritmului cardiac potențial mortal, este concluzia unui studiu¹ amplu publicat într-un jurnal al Societății Europene de Cardiologie.

Oboseala profundă, cunoscută sub numele de sindromul burnout, este provocată în general de perioade prelungite de stres la serviciu sau acasă. Acest sindrom nu este același lucru cu depresia, caracterizată de un moral scăzut, senzație de vinovăție și stimă de sine scăzută. Rezultatele acestui studiu dezvăluie daunele asupra sănătății provocate de o stare de epuizare netratată.

Oboseala psihică crește riscul de fibrilație atrială

Fibrilația atrială este cea mai răspândită formă de aritmie cardiacă. Se estimează că 17 milioane de europeni și 10 milioane de americani se vor confrunta cu această afecțiune în decurs de un an, ceea ce le crește riscul de atac de cord, accident vascular cerebral și deces. Totuși, încă nu se cunoaște cauza precisă care duce la apariția fibrilației atriale.

S-a sugerat că unul dintre factorii de risc pentru fibrilația atrială este stresul psihic, însă studiile anterioare au avut rezultate neclare. În plus, până în prezent, nu a fost evaluată asocierea dintre oboseala psihică extremă și fibrilația atrială.
Cercetătorii implicați în acest studiu au analizat mai mult de 11.000 de persoane în ceea ce privește oboseala profundă, furia, administrarea de antidepresive și sprijinul social redus. Apoi, au urmărit aceste persoane timp de 25 de ani în ceea ce privește dezvoltarea fibrilației atriale.

Participanții cu nivelul cel mai înalt de oboseală psihică aveau un risc cu 20% mai mare de a dezvolta fibrilație atrială de-a lungul perioadei de urmărire în comparație cu cei care nu manifestau acest tip de oboseală sau nivelul era foarte scăzut.

Deși e nevoie de cercetări aprofundate pentru a înțelege mai bine această asociere între oboseală și fibrilația atrială, oamenii de știință au ajuns la câteva concluzii. Oboseala psihică extremă este asociată cu un nivel crescut de inflamație în organism și o activare mărită a răspunsului la stres al corpului. Când aceste două mecanisme sunt declanșate, pot avea efecte dăunătoare asupra țesutului cardiac, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la dezvoltarea aritmiei.

În acest studiu nu a fost găsită nicio legătură între furie, administrarea de antidepresive sau lipsa de sprijin social și dezvoltarea fibrilației atriale. Este nevoie în continuare de mai multe cercetări, deoarece anumite studii anterioare au sugerat o conexiune între uzul de antidepresive și creșterea riscului de fibrilație atrială.

Se cunoaște deja faptul că epuizarea crește riscul de boli cardiovasculare, inclusiv de infarct și atac cerebral. Rezultatele acestui studiu amplu arată că epuizarea ar putea crește și riscul de a dezvolta fibrilație atrială, o aritmie cardiacă potențial gravă. Astfel, nu poate fi negată importanța evitării oboselii cronice prin managementul personal al nivelului de stres pentru a păstra sănătatea cardiovasculară.

Cum se poate combate oboseala psihică

Ritmul alert în care trăim predispune la oboseală fizică și psihică, pentru că ne lăsăm copleșiți de activități urgente, de griji și nu mai găsim timp pentru relaxare și lucruri care ne fac plăcere. E important să cerem sfatul medicului dacă, pe lângă oboseala extremă, ne confruntăm cu febră și diverse dureri. Ce se mai poate face pentru a lupta împotriva oboselii?
-    Adoptarea unei diete echilibrate. Ceea ce mâncăm ne ajută să avem mai multă energie sau, dimpotrivă, ne face să ne simțim și mai obosiți. Proteinele slabe consumate alături de carbohidrați complecși (legume și leguminoase) cresc nivelul de energie. În caz de oboseală accentuată, se pune accentul pe alimente bogate în fier (legume verzi cu frunze, leguminoase, nuci, ficat).
-    Practicarea unei forme de mișcare. Beneficiile exercițiului fizic regulat sunt binecunoscute, iar studiile arată că exercițile de intensitate moderată, alese în funcție de ce i se potivește fiecăruia, reduc oboseala și cresc energia.
-    Mai multă apă, mai puțină cofeină. 8 pahare cu apă pe zi ajută organismul să funcționeze la capacitate optimă și combat starea de oboseală. Pe de altă parte, cafeina crește energia pe termen scurt, dar efectul nu durează mult și apoi ne simțim și mai obosiți.
-    Respectarea programului de odihnă. Relaxarea înainte de culcare (meditație, aromaterapie, lectură, o discuție plăcută, o baie caldă etc.) și un somn de 7-8 ore pe noapte (în întuneric perfect și liniște) refac stocul de energie.

Bibliografie:
1 Studiul „Associations of anger, vital exhaustion, anti-depressant use, and poor social ties with incident atrial fibrillation: The Atherosclerosis Risk in Communities”, apărut în European Journal of Preventive Cardiology (2020). DOI: 10.1177/2047487319897163, autori: Parveen K Garg et al.
https://medicalxpress.com/news/2020-01-burnout-linked-irregular-heartbeat.html?utm_source=nwletter&utm_medium=email&utm_campaign=daily-nwletter
https://www.healthline.com/health/how-to-stop-feeling-tired