Ce înseamnă un puls normal? Ce valori au bătăile inimii, în funcție de vârstă

Pulsul reprezintă frecvența cu care bate inima și poate fi simțit în diferite puncte importante de pe corp, cum ar fi încheietura mâinii, zona gâtului sau zona inghinală. Ce înseamnă un puls normal în funcție de vârstă?

Inima este un organ important, un mușchi care lucrează pentru a pompa sângele bogat în oxigen și nutrienți către toate țesuturile din corp. Mușchii inimii se contractă și se relaxează pentru a împinge astfel sângele prin vasele destinate acestui lucru. 

Putem simți acea mișcare a sângelui rezultată din activitatea de pompă a inimii, prin vasele noastre de sânge, sub forma a ceea ce numim puls. Acesta este, de fapt, numărul care indică de câte ori bate inima și se măsoară într-un interval de timp de un  minut. Frecvența cu care bate inima poate varia de la o persoană la alta, așa că astăzi îți propunem să afli ce înseamnă, de fapt, un puls normal și când este considerată frecvența bătăilor inimii periculoasă.

Valori puls normal (frecvență cardiacă în repaus) la adulți 

Frecvența cardiacă în repaus este atunci când inima pompează cantitatea minimă de sânge de care corpul are nevoie atunci când persoana se află în repaus. Frecvența cardiacă în repaus poate să varieze de la o persoană la alta, însă în cazul celor mai mulți adulți, valorile unui puls normal sunt cuprinse între 60 și 100 de bătăi pe minut. 

Valori puls normal (frecvență cardiacă în repaus) la copii 

În general, frecvența cardiacă a copiilor este mai mare decât în cazul valorilor înregistrate la adulți. Un puls normal pentru copiii cu vârste între 6 și 15 ani este între 70 și 100 de bătăi pe minut. 

Să nu uităm că mulți factori pot influența frecvența cardiacă în repaus, cum ar fi nivelul de activitate fizică. De exemplu, sportivii foarte bine antrenați pot avea o frecvență cardiacă în repaus de aproape 40 de bătăi pe minut. 

Pulsul normal al inimii în funcție de vârstă poate avea valori diferite la copii. Cu cât copilul este mai mic, cu atat pulsul este mai crescut. Astfel, pulsul normal, în repaus, poate să varieze după cum urmează: 

  •  nou-născuții: între 100 și 170 de bătăi pe minut 
  •  bebelușii de la 6 luni la 1 an: între 90 și 130 de bătăi pe minut 
  •  copiii cu vârste de la 2 la 3 ani: între 80 și 120 de bătăi pe minut 
  •  copiii cu vârste între 4 și 5 ani: între 70 și 110 bătăi pe minut 
  •  copiii de 10 ani și cei peste 10 ani: între 60 și 100 de bătăi pe minut. 

Pulsul este mai scăzut când persoana se află în repaus și crește atunci când face efort fizic, pentru că organismul uman are nevoie de mai mult sânge îmbogățit cu oxigen propulsat către țesuturile din periferie în acele momente. 

Factori care influențează valoarea normală a pulsului 

Pe lângă activitatea fizică, există și alți factori care pot influența frecvența cardiacă în repaus. Printre acești factori se află: 

Vârsta

Frecvența cardiacă în repaus scade pe măsură ce o persoană înaintează în vârstă. 

Fumatul

Fumătorii tind să aibă o frecvență cardiacă în repaus mai mare. Renunțarea la fumat poate fi o măsură de a readuce pulsul la valori normale. 

Temperatura

Pulsul poate crește ușor atunci când persoana este expusă la temperaturi foarte mari – dacă este extrem de cald afară sau lucrează într-un mediu foarte încălzit. 

Efectele adverse ale unor medicamente

Medicamentele din clasa betablocantelor, utilizate pentru aritmia cardiacă și în tratamentul hipertensiunii pot să scadă pulsul. 

Poziționarea corpului

Pulsul poate crește temporar atunci când persoana se mișcă sau își schimbă poziția, de exemplu, atunci când din poziția de stat pe scaun sau pe pat se ridică brusc în picioare. 

Emoțiile

Dacă o persoană este anxioasă ori emoționată, pulsul poate să crească, deci inima bate de mai multe ori pe minut. 

Greutatea excesivă

Este posibil ca persoanele supraponderale sau obeze să aibă un puls mai mare, pentru că inima este nevoită să lucreze mai mult pentru a „iriga” corpul cu sângele necesar. 

Recomandarea experților DOC

Unde se simte pulsul cel mai bine? 

Definiția corectă a pulsului este umflarea sau dilatarea arterelor. Această dilatare este cauzată de o creștere a presiunii sângelui, care se exercită pe pereții flexibili ai arterelor, de fiecare dată când inima „împinge” sangele în sistemul circulator. Aceste dilatări au loc în timp ce inima pompează sângele. 

Pulsațiile acestea, când arterele sunt umflate, se simt pe anumite zone-cheie de pe corp, acolo unde arterele mai mari se află foarte aproape de suprafața pielii. Poți detecta cu ușurință pulsul, deci poți simți cum vasele pulsează, pe încheietura mâinii ori la gât.
 

 

Anomaliile de puls

O valoare a pulsului scăzută sub 60 de bătăi pe minut se numește bradicardie, iar creșterea frecvenței pulsului, tahicardie (150-250). Un puls neregulat poartă numele generic de aritmie și poate fi perceput de pacient, cum este in cazul „palpitațiilor”, sau nu, cum se întâmplă adesea în cazul fibrilației atriale, care poate fi descoperită întâmplător în cazul efectuării unui EKG sau dacă pacientul se confruntă cu sincope (leșin). 

Un alt aspect al fibrilației atriale este că se poate manifesta intermitent, mai ales la adulții tineri, ceea ce îngreunează depistarea. De aceea sunt recomandate, o dată pe an, controalele de tipul efectuarea EKG-ului și măsurarea tensiunii arteriale și a pulsului în cabinetul medicului, pentru a spori șansele depistării unei astfel de tulburări de ritm. 

Depistarea aritmiilor sau tulburărilor de ritm sinusal se poate efectua fie prin electrocardiogramă, fie prin înregistrarea de tip monitorizare Holter (un dispozitiv care poate înregistra în decurs de 24-48 de ore semnale ECG în timpul diverselor activități, inclusiv în somn.

Un test simplu de practicarea efortului fizic pe banda de alergare din cabinetul medical poate fi folosit pentru a provoca și depista o aritmie, în timp ce testul mesei inclinate (TILT) se utilizează pentru a induce sincopa, la persoanele tinere mai ales, care se confruntă cu astfel de fenomene, fără a fi declanșate de hipoglicemie sau afecțiuni neurologice cunoscute. Studiul electrofiziologic (studiul EP) poate stimula inima pentru a se induce tahicardie, diagnostic ce relevă faptul ca pacientul este predispus la aritmii periculoase.


Te-ar mai putea interesa si...

 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0