Totul despre Alergii: Cauze - Simptome - Tratament
O alergie reprezintă o reacție pe care corpul o are la o anumită substanță sau la un anumit aliment. Alergiile sunt extrem de comune și se estimează că afectează mai mult de 1 din 4 oameni, la un moment dat în viață. În plus, alergiile sunt extrem de întâlnite la copii. Unele alergii dispar pe măsură ce copilul crește, pe când alte alergii afectează unele categorii de persoane pe toată durata vieții.
Potrivit experților în alergologie, o reacție alergică începe în sistemul imunitar. Sistemul nostru imunitar ne protejează de microorganismele invadatoare care pot cauza îmbolnăvirea. Dacă ai o alergie, sistemul tău imunitar confundă o substanță (care e de fapt inofensivă) cu un invadator. Această substanță se numește alergen.
RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
Sistemul imunitar reacționează în mod excesiv la alergenul respectiv, producând anticorpi (IgE), adică din clasa imunoglobulinei E. Acești anticorpi (IgE) se deplasează până la celulele care secretă histamine și alte substanțe chimice, provocând o reacție alergică. Așadar, alergiile sunt o reacție pe care o are sistemul tău imunitar la ceva care, de obicei, este inofensiv, adică nu îți provoacă niciun rău.
Cauze ale alergiilor
O alergie debutează atunci când sistemul imunitar confundă o substanță care, în mod normal, este inofensivă, cu un invadator periculos pentru organism. Sistemul imunitar produce anticorpi care rămân în alertă pentru acel alergen specific. Când ești expus la acel alergen din nou, acești anticorpi pot să secrete un număr mare de substanțe chimice ale sistemului imunitar, cum ar fi histamina, care cauzează simptomele alergiei.
Histamina este un derivat prezent în țesuturi, cu o acțiune puternic dilatatoare asupra vaselor sangvine. Ea are un rol important în apariția proceselor alergice. Există mai multe tipuri de alergeni, împărțiți în mai multe clase: fizici, chimici și biologici.
Cei mai întâlniți alergeni (factori care declanșează alergiile) sunt:
- alergenii aeropurtați, precum polenul, mătreața din blana animalelor, acarienii de praf și mucegaiul;
- anumite alimente, îndeosebi arahidele, nucile, grâul, soia, peștele, crustaceele, ouăle și laptele;
- înțepăturile de insecte, cum ar fi înțepătura de albină sau de viespe;
- medicamentele, în special penicilină sau antibioticele bazate pe penicilină;
- latexul sau alte substanțe ori metale pe care le atingi, care pot cauza reacții alergice pe piele.
Anticorpul numit imunoglobina E (IgE) este cel care cauzează reacțiile alergice. Acești anticorpi (imunoglobuline) sunt eliberați pentru a combate substanțele străine și potențial dăunătoare din corp. Imunoglobina E (IgE) este eliberată pentru a distruge alergenul și ea determină producția de substanțe chimice care declanșează reacția alergică în corp.
Una dintre aceste substanțe este histamina. Astfel, histaminele provoacă încordarea mușchilor din căile respiratorii și a pereților vaselor de sânge. Tot histamina este cea care instruiește stratul care căptușește nasul să producă mai multe mucozități.
Alergiile au loc atunci când sistemul imunitar reacționează la o substanță străină, cum ar fi polenul, veninul de albină sau mătreața unui animal de companie sau la un aliment care nu provoacă o reacție alergică la majoritatea oamenilor. Sistemul imunitar produce substanțe cunoscute sub denumirea de anticorpi. Când ai alergii, sistemul tău imunitar produce acești anticorpi care identifică un anumit alergen și îl consideră dăunător, chiar dacă acesta este inofensiv.
Când intri în contact cu acel alergen, reacția pe care o are sistemul tău imunitar se poate manifesta prin inflamarea pielii, sinusurilor, căilor respiratorii sau sistemului digestiv. Gravitatea alergiilor variază de la o persoană la alta și poate varia de la o iritație minoră pe piele, până la anafilaxie, o urgență medicală care îți poate pune viața în pericol.
În vreme ce majoritatea alergiilor nu pot fi vindecate, există tratamente care pot fi de folos în calmarea simptomelor alergiei respective.
Există mai multe tipuri de alergii, clasificate în funcție de factorii care le declanșează:
- febra fânului, care se mai numește și rinită alergică;
- există și o alergie la anumite alimente;
- alergie la înțepăturile de insecte;
- alergie la un medicament;
- dermatita atopică, o afecțiune a pielii, de natură alergică, se mai numește și eczemă.
Cele 8 alimente care au cea mai mare probabilitate să provoace alergii sunt:
- ouăle, în special albușul;
- peștele;
- laptele;
- nucile care cresc în copaci;
- arahidele;
- grâul;
- soia;
- crustaceele.
Alți alergeni includ:
- produsele de la animale, cum ar fi excrementele acarienilor de praf, lâna, blana, mătreața animalelor sau bucățile minuscule de piele, precum și o proteină care se găsește în saliva de pisică;
- medicamentele: penicilina, salicilații, sulfonamidele;
- alimentele precum: porumbul, țelina, dovleacul, susanul și fasolea;
- înțepăturile de insecte, printre care veninul de la înțepătura de albină și de viespe, înțepăturile țânțarilor și ale anumitor tipuri de furnici;
- înțepăturile de insecte precum puricii și unele muște;
- gândacii de bucătărie, anumite musculițe și molii;
- polenul de la plante, de la iarbă, de la unii copaci și de la unele buruieni (cum e cazul alergiei la ambrozie, de exemplu);
- produsele chimice de uz casnic, precum cele de curățenie;
- metalele, precum nichelul, cobaltul, cromul și zincul;
- latexul.
Mai jos este o listă cu simptomele alergiilor, în funcție de tipul lor:
Simptome la nivelul pielii: eczemă, urticarie; problemele pielii, cum sunt eczema (piele roșie, piele uscată ori mâncărimi la nivelul pielii) și urticaria (erupție cutanată, însoțită de mâncărime intensă a pielii, când pe piele apar papule/leziuni izolate sau nu) apar adeseori în alergii.
Urticaria sau erupțiile cutanate în acest caz sunt ca niște umflături albe care provoacă mâncărimi și care arată și se simt la fel ca înțepăturile de insecte. Alimentele pot fi un factor în unele cazuri de urticarie și de eczemă.
Simptome la nivelul nasului, ochilor, sinusurilor și gâtului: sunt provocate de febra fânului (rinită alergică/conjunctivită); când alergenii sunt inspirați pe nas, secreția de histamine provoacă stratul interior care căptușește nasul să producă mult mucus și să devină umflat și inflamat; astfel, nasul începe să curgă (secrețiile nazale sunt mai abundente decât în mod normal), începi să ai mâncărimi la nivelul nasului și poți să strănuți violent; de asemenea, ochii pot începe să curgă și poți să ai gâtul inflamat.
Simptome la nivelul sistemului respirator (plămânii și pieptul): astmul poate uneori să fie declanșat în timpul unei reacții alergice; când respiri pe nas un alergen, stratul care căptușește căile aeriene din plămâni se umflă și astfel respirația este îngreunată; nu toate formele de astm sunt cauzate de o alergie, dar în cele mai multe cazuri, alergia joacă un rol.
Simptome la nivelul sistemului digestiv (stomac și intestine): cele mai multe cazuri de stomac deranjat sunt cauzate de cât de picant sau de condimentat este un aliment și nu de o alergie. Chiar și așa, alimentele care sunt cel mai adesea asociate cu alergiile sunt: arahidele, fructele de mare, produsele lactate și ouăle. Alergia la laptele de vacă, la sugari și copiii mici, poate să apară uneori și poate să provoace eczemă, astm, colici (dureri abdominale acute) și stomac deranjat.
Alergia la latex: Alergia la latex este o reacție alergică la proteinele prezente în seva lăptoasă a arborelui de cauciuc Hevea brasiliensis. Alergia la latex se dezvoltă în general după expunerea repetată la produse medicale și de consum care conțin latex de cauciuc natural.
Alergia la latex prezintă un risc grav pentru sănătate pentru:
- muncitorii în domeniul sanatatii
- pacienții cu spina bifida
- lucrătorii cu expunere profesională
- pacienții cu intervenții chirurgicale multiple
- populația generală
Simptomele alergiei la latex pot fi ușoare la început, agravându-se în timp.
Simptomele alergiei la latex includ:
- roșeață a pielii
- urticarie
- mâncărime
- secreții nazale
- strănut
- mâncărimi la nivelul ochilor
- iritația gâtului
- astm
O reacție alergică la latex poate duce și la anafilaxie, o reacție alergică care pune viața în pericol.
Ar putea avea o probabilitate mai mare să dezvolte o alergie persoanele care:
- au antecedente familiale de astm sau de alergii, cum ar fi febra fânului (rinită alergică), urticaria sau eczema;
- au astm sau suferă de alte afecțiuni de natură alergică;
- sunt copii;
- nu sunt expuse suficient la lumina soarelui;
- au o altă alergie;
- s-au născut prin cezariană.
Pentru a identifica alergiile, medicul fie îți va recomanda unele teste, pentru a afla ce alergeni îți provoacă simptomele, fie te va îndruma să mergi la un specialist. Mai jos sunt câteva exemple de teste pentru alergii, care ajută la diagnosticarea acestora:
- Teste de sânge: acestea măsoară nivelul anticorpilor IgE eliberați de sistemul imunitar; acest test este numit uneori RAST sau testul radio-alergo-sorbent.
- Teste cutanate sau teste de tip „skin prik” (prin înțeparea pielii): în cadrul acestui test, pielea este înțepată și în ea este introdusă o cantitate mică dintr-un potențial alergen. Dacă pielea reacționează și devine roșie, umflată ori ai mâncărimi în acele zone, asta poate să însemne că există o alergie.
- Testul patch (cu ajutorul unui plasture): un plasture special poate identifica eczema; discuri speciale de metal, cu cantități foarte mici dintr-un alergen suspectat de medic, sunt lipite pe spatele pacientului; medicul verifică apoi dacă există o reacție pe piele, după 48 de ore de la aplicare, și apoi din nou verifică zona, după câteva zile.
Reacțiile alergice pot fi confundate cu alte afecțiuni. Febra fânului (rinită alergică), de exemplu, creează iritații similare cu cele ale răcelilor comune, dar cauzele rinitei alergice sunt diferite, așa că nu trebuie să confundăm rinita alergică cu o banală răceală, chiar dacă simptomele par să semene.
Unii oameni nu pot să digere lactoza (un zahăr care se găsește în lapte). Această intoleranță la lactoză provoacă, totodată, tulburări la stomac, dar ea nu trebuie confundată cu alergia. Așadar, reține că intoleranțele alimentare nu sunt același lucru cu alergia la un aliment.
Alergiile afectează milioane de copii, iar multe dintre ele apar, de regulă, la vârste fragede. Alergiile îl pot împiedica pe cel mic să doarmă bine, să se joace și să se descurce la școală.
Alergiile de sezon îi afectează și pe copii. Aceste alergii de sezon, numite adesea „febra fânului” sau rinită alergică sezonieră, sunt cea mai întâlnită formă de alergie în rândul copiilor. Alergiile de sezon provoacă simptome care apar în timpul modificărilor din anumite anotimpuri, de obicei când există spori de la anumite mucegaiuri și ciuperci microscopice, cât și polen în aer (de la copaci, ierburi și diverse plante).
Simptomele pot să apară subit și să persiste (așa că e cazul să mergi la medic cu cel mic): strănut; mâncărimi nazale; senzația de mâncărime în gât; congestie nazală; secreții nazale; tuse.
Alergii la nivelul pielii pot fi prezente la cei mici. Acest tip de alergii sunt clasificate în funcție de simptomele lor și, de obicei, intră în una dintre cele mai întâlnite trei forme:
- eczemă: zone în care pielea este uscată, roșie, cu o coajă sau o crustă, ca niște solzi;
- erupții cutanate alergice, apărute la atingerea unui lucru: mâncărimi severe; înroșirea pielii sau iritație (urticarie); zone în care pielea este îngroșată, cu crustă sau un fel de coajă, iar aceste zone se dezvoltă de-a lungul timpului;
- urticarie și umflături: aceste zone variază de la dimensiunea unui vârf de pix, până la dimensiunile unei farfurii.
Alergiile alimentare nu trebuie confundate cu intoleranța la anumite alimente. Alergiile alimentare provoacă o reacție a sistemului imunitar care afectează diferite organe din corp. 8 dintre cele mai întâlnite ingrediente din produse care declanșează alergii alimentare (atât la copii, cât și la adulți) sunt:
- laptele,
- ouăle,
- arahidele,
- nucile (fructele cu coajă tare) cum sunt migdalele, caju și nucile româneșți;
- peștele (cod, biban, plătică);
- crustaceele (crab, homar, creveți);
- soia;
- grâul.
Alergiile la părul de animale. Reține că prezența în locuință a unor animale de companie, chiar și a animalelor cu părul scurt care nu năpârlesc, poate provoca apariția simptomelor alergiilor la copii. Nu animalul în sine este cauza alergiilor, ci mătreața lui (celulele moarte ale pielii), saliva, urina și blana.
Dacă cel mic strănută și are respirație șuierătoare după ce s-a jucat cu un animal de companie sau după ce l-a ținut în brațe, ia în considerare sfatul medicilor și testează-l pentru a depista dacă are alergii la părul de animale.
Atunci când ai o alergie, îți crește și riscul de a avea alte probleme de natură medicală, inclusiv:
Anafilaxia (o reacție alergică severă care poate cauza moartea) - Dacă ai alergii severe, atunci ai un risc crescut de a suferi această reacție gravă, indusă de o alergie. Alimentele, medicamentele și înțepăturile unor insecte sunt cei mai întâlniți factori care declanșează anafilaxia (șocul anafilactic).
Simptomele șocului anafilactic sunt:
- Piele: mâncărime, roșeață, umflături și urticarie
- Gură: mâncărime, umflarea buzelor și a limbii
- Stomac: vărsături, diaree, crampe
- Respirație: dificultăți de respirație, respirație șuierătoare, tuse, durere în piept și/sau constrângere
- Inimă: puls slab, amețeli, leșin
- Dureri de cap, congestie nazală, lăcrimare, transpirație
- Confuzie, senzație de moarte iminentă
- Pierderea conștienței
Astmul - Dacă ai o alergie, atunci ai o probabilitate mai mare să suferi de astm, o reacție a sistemului imunitar care îți afectează căile respiratorii și respirația. În multe cazuri, astmul este declanșat de expunerea la un anumit alergen din mediul înconjurător (este vorba de un astm indus de o alergie).
Sinuzita și infecțiile urechilor sau plămânilor - Riscul tău de a face aceste afecțiuni este mai mare dacă suferi de febra fânului (cum mai este numită rinita alergică) sau dacă ai astm.
Cel mai eficient tratament și cel mai eficient management al unei alergii este evitarea alergenului care îți provoacă acea reacție. Cu toate acestea, uneori nu este posibil să eviți complet acel alergen. Polenul, de exemplu, plutește constant în aerul pe care îl respirăm, în special în anumite perioade din an, când rinita alergică este foarte răspândită.
Medicamentele pot ajuta și pot trata simptomele unei reacții alergice, însă nu vor vindeca acea alergie. Majoritatea medicamentelor pentru alergie sunt eliberate fără prescripție medicală. Înainte de a lua un anumit tip de medicament pentru alergia ta, discută cu medicul sau cu farmacistul.
Medicamente antihistaminice - acestea blochează acțiunea histaminelor; atenție, însă, pentru că unele antihistaminice nu sunt recomandate pentru copii;
- Descongestionante nazale - acestea pot fi de ajutor dacă ai nasul înfundat în cazurile de rinită alergică, alergie la părul de animale sau o alergie la praf; descongestionantele sunt medicamente indicate pe termen scurt;
- Medicamente antileucotriene (sau antagonișți ai receptorilor moleculelor de leucotriene): atunci când alte tratamente pentru astm nu au funcționat, antileucotrienele pot bloca efectele leucotrienelor; ele sunt principalele responsabile de bronhoconstricție, sunt implicate în reacțiile inflamatorii și în răspunsul sistemului imunitar; leucotrienele sunt substanțe chimice care provoacă umflarea, iar corpul le secretă în timpul unei reacții alergice.
- Spray-urile nazale cu steroizi: aplicate pe stratul interior care căptușește nasul, spray-urile cu corticosteroizi ajută la reducerea congestiei nazale.
- Imunoterapia - este cunoscută și sub denumirea de hiposensibilizare. Acest tip de terapie restabilește sau reabilitează sistemul imunitar. Medicul îți administrează treptat doze tot mai mari de alergeni, pe o perioadă de ani. Scopul imunoterapiei este să inducă o toleranță pe termen lung, reducând tendința acelui alergen să declanșeze producția de anticorpi (imunoglobine) IgE. Imunoterapia este folosită doar pentru a trata alergiile grave.
Există și tratamente non-medicamentoase pe care le poți încerca dacă suferi de alergii. Înainte de a încerca terapiile alternative, cere sfatul medicului. În unele cazuri, spray-urile cu soluție salină sunt folosite pentru a trata rinita alergică și sinuzita. În alte cazuri, poți apela la un fitoterapeut, care îți poate recomanda remedii naturale sau un tratament homeopatic pentru alergia ta.
De asemenea, la unele persoane cu alergii, acupunctura poate da rezultate. Recomandările clinice din practica medicală sugerează că unii pacienți cu rinită alegică pot beneficia de pe urma ședințelor de acupunctură.
Remedii naturale
Un remediu cunoscut din bunici pentru alergia respiratorie este ceaiul de pătlagină (Plantago major). Pătlagina are proprietăți expectorante care ajută la eliminarea secrețiilor generate de alergii și complicațiile posibile de la nivelul aparatului respirator, cum ar fi rinita, bronșita, dar și în sinuzită.
În caz de alergie a pielii, pot fi aplicate cataplasme cu frunze de pătlagină strivite, care se lasă să acționeze timp de 10 minute, după care se schimbă cataplasma și se aplică frunze noi. Se repetă de 3 până la 4 ori pe zi. Pătlagina are de asemenea proprietăți care reduc iritarea pielii și, prin urmare, pot fi folosite după expunerea la soare prelungită și arsuri ușoare, casnice.
O soluție eficientă pentru a calma efectele alergilor o reprezintă ceaiul de soc. Socul stimulează glanda suprarenală și facilitează răspunsul organismului în combaterea reacțiilor alergice.
Atât portocalele, cât și morcovul și năsturelul au proprietăți care ajută la protejarea mucoasei respiratorii, regenerează țesutul pulmonar, lubrifiază mucoasa căilor respiratorii superioare, reducând tusea uscată și iritativă.
Năsturelul (Nasturtium officinale) este o specie de plante ierboase acvatice și se mai numește și brâncuță, măcriș de baltă sau năsturaș. Se poate folosi în salate și diverse sucuri făcute în casă, din plante, întrucât are un gust delicat, de iarbă verde, fiind foarte versatil.
Sucul de ghimbir cu mentă pentru alergie respiratorie are proprietăți antibactericide și antiinflamatorii, care reduc complicațiile reacțiilor alergice, asigură descongestionarea căilor aeriene și dau o stare de bine.
Nu poți vindeca alergiile nazale cu o dietă specială, însă ceea ce mănânci poate face diferența în ceea ce privește modul în care te simți. Unele alimente pot calma simptomele, pe când alte alimente îți pot agrava simptomele.
Ce alimente te ajută în cazul alergiilor:
Peștele - unele studii arată că acizii grași Omega-3 care se găsesc în macrou, somon, ton și alte tipuri de pește gras ar putea să îți reducă șansele de a face alergii. Te-ar putea ajuta peștele dacă ai deja alergii? Unii specialișți spun că dovezile par promițătoare, însă este prea curând ca să se pronunțe.
Fructele și legumele - un studiu a arătat că micuții cu astm alergic care au mâncat multe roșii, vinete, castraveți, fasole verde și dovlecel au avut mai puține simptome decât copiii care nu au mâncat aceste legume.
Băuturile calde și supele - aceste lichide îți pot încălzi stomacul și căile respiratorii. Acest lucru ajută la subțierea mucusului din plămâni, iar astfel îți este mai ușor să expectorezi.
Ceaiul verde, cu sau fără cofeină, este foarte bun pentru persoanele cu alergii; conține antihistaminice naturale, așa că dacă incluzi ceaiul verde în dieta ta, te poate ajuta să reduci simptomele alergiei.
Mănâncă iaurt și alte probiotice - sunt specialiști care recomandă persoanelor cu simptome ale alergiei să adauge iaurtul și alte surse naturale de probiotice în dietele lor. Probioticele sunt bacterii prietenoase, care sunt similare cu bacteriile care se găsesc în tractul nostru digestiv. Ele pot ajuta la reglarea sistemului imunitar, astfel încât să ai mai puține simptome ale alergiilor.
Cum poți preveni reacțiile alergice?
Nu există o modalitate pentru a preveni pe deplin o alergie, cu toate acestea, este posibil să limitezi simptomele respectivei alergii.
Alăptarea exclusiv la sân în primele 4-6 luni de viață sau folosirea unui lapte praf cu o formulă hipoalergenică ar putea întări sistemul imunitar al bebelușului, în timp ce întârzie sau previne dermatita atopică sau o eventuală alergie la lapte.
Chiar dacă tratamentele (medicamentoase sau alternative) pot ajuta la calmarea simptomelor unei alergii, pacienții vor trebui să evite, pe viitor, expunerea la anumiți alergeni. În unele cazuri, acest lucru nu este deloc ușor. Evitarea polenului la finalul primăverii și pe durata verii este, practic, imposibilă, și chiar și cele mai curate locuințe au spori (de la ciupercile microscopice/fungi) sau acarieni de praf.
Dacă ai prieteni sau rude apropiate cu animale de companie, evitarea acestora ar putea fi dificilă. Alergiile la alimente pot fi o adevărată provocare, deoarece știi că urme ale anumitor alergeni pot să apară în unele preparate culinare sau produse alimentare.
Chiar și așa, e bine să fii vigilent și să verifici etichetele și ambalajele alimentelor, pentru a evita să consumi anumiți alergeni. Mergi la medic și fă-ți toate testele necesare pentru alergii, pentru a ști astfel ce substanțe trebuie să eviți.
Medicul îți poate recomanda să apelezi la vaccinul antialergic. Imunoterapia specifică a fost pentru prima dată folosită pentru a trata alergia la polen în anul 1911 și de atunci a evoluat într-un tratament eficient pentru rinită alergică și pentru astm.
Imunoterapia specifică, după cum au arătat studiile clinice, reduce simptomele și reduce folosirea medicamentelor în cazul pacienților cu rinită alergică și astm. De asemenea, imunoterapia poate reduce în mod eficient riscul de a dezvolta astm și noi sensibilizări alergice la copiii cu rinită alergică.
Există mai multe modalități la îndemână prin care îți poți întări sistemul imunitar pentru a lupta contra alergiilor. Dacă ai alergii sezoniere, șansele sunt că tu să fii petrecut deja mult timp la farmacie, în căutarea medicamentelor care să îți aline simptomele. Ceea ce poate nu știai este că îți poți întări sistemul imunitar pentru a lupta contra alergiilor.
De exemplu, poți lupta contra alergiilor cu ajutorul imunoterapiei. Persoanele care sunt tratate cu ajutorul imunoterapiei primesc injecții care conțin substanțele la care sunt alergice, în cantități din ce în ce mai mari, o dată sau de două ori pe săptămână. Aceste injecții desensibilizează sistemul imunitar în timp.
Cere sfatul medicului în cazul în care vrei să încerci și alte modalități de a-ți întări sistemul imunitar.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Australasian Society of Clinical Immunology and Allergy - What is Allergy?
https://www.allergy.org.au/patients/about-allergy/what-is-allergy#
Asthma and Allergy Foundation of America - Allergies
https://aafa.org/allergies/
American College of Allergy, Asthma, & Immunology - Allergies
https://acaai.org/allergies/
Centers for Disease Control and Prevention - Allergens and Pollen
https://www.cdc.gov/climateandhealth/effects/allergen.htm
Te-ar mai putea interesa și...
TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...
