Palpitatiile: Cauze ● Simptome ● Factori de risc ● Complicatii

1. Despre palpitații - informații generale
   a. Ce sunt palpitațiile?
   b. Care sunt simptomele palpitațiilor?
   c. Când să mergi la medic dacă ai palpitații și alte simptome care te îngrijorează?
   d. Care sunt cauzele palpitațiilor?
   e. Tipuri de aritmii
   f. Diagnosticarea palpitațiilor
   g. Complicațiile palpitațiilor
   h. Palpitațiile la femei
2. Tratamentul pentru palpitații
   a. Tratamentul palpitațiilor cauzate de aritmii cardiace
   b. Dieta sănătoasă în caz de palpitații
   c. Modificări în stilul de viață recomandate pacienților cu palpitații
   d. Tratamente naturiste pentru palpitații
   e. Fitoterapie pentru palpitații
3. Prevenția palpitațiilor
   a. Controale regulate la medic pentru a preveni palpitațiile
   b. Stil de viață adecvat pentru a opri sau ține sub control palpitațiile

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Despre palpitații - informații generale

Palpitațiile reprezintă conștientizarea bătăilor inimii, sub forma unei senzații precum lovituri ușoare în piept, fluturări, fâlfâiri, accelerarea ritmului cardiac. Se poate resimți, în același timp, și un disconfort toracic cu dispnee (dificultăți în respirație) sau scurtarea respirației.

Ce sunt palpitațiile?

Palpitațiile sunt acele bătăi ale inimii care, subit, devin mai evidente. Este posibil să simți că inima bate tare, ca și cum s-ar izbi de ceva sau că bate neregulat, adesea această senzație având o durată de doar câteva secunde sau minute. Chiar dacă palpitațiile par a fi ceva alarmant, în majoritatea cazurilor sunt inofensive și nu sunt semnul unei probleme grave. Mulți oameni pot resimți palpitațiile fără a avea neapărat boli de inimă. Se impune, însă, o discuție lămuritoare cu un medic. 

Care sunt simptomele palpitațiilor?

Pacientul percepe bătăile inimii ca fiind puternice, grăbite, uneori apărând și senzația că există o pauză în activitatea inimii. Stresul, exercițiile fizice solicitante, medicamentele sau, mai rar, o afecțiune, sunt factori care pot declanșa palpitațiile.

Palpitațiile cardiace se pot simți ca și când inima:

  • sare peste anumite bătăi, adică bate neregulat;
  • bate prea repede, cu o senzație ca de fâlfâire;
  • pare că se izbește de ceva.

Este posibil ca persoana afectată să simtă palpitațiile atât în zona gâtului, precum și în piept. Palpitațiile pot să aibă loc atât când persoana este activă, cât și atunci când se află în repaus. Uneori, pot să apară noaptea, generând trezirea din somn.

Când să mergi la medic dacă ai palpitații și alte simptome care te îngrijorează?

De regulă, nu este nevoie să mergi la medic dacă palpitațiile trec rapid și dacă se întâmplă doar ocazional să le ai. Este puțin probabil ca acestea să fie cauzate de o problemă gravă care să necesite tratament. Dar ar trebui să contactezi medicul în cazul în care:

  • palpitațiile au loc pe o perioadă îndelungată, nu se calmează sau se agravează;
  • ai un istoric medical care include probleme ale inimii;
  • ești îngrijorat, pur și simplu, în legătură cu palpitațiile.

Pentru a determina cauza problemei, medicul îți poate adresa întrebări despre simptomele tale și despre antecedentele tale medicale, poate să îți recomande anumite teste de sânge și o electrocardiogramă (EKG), pentru a verifica starea inimii.

Deși nu toate palpitațiile sunt cauzate de o boală a inimii, consecințele unor tulburări cardiace pot fi grave, astfel încât persoanele cu palpitații ar trebui să fie, de regulă, evaluate de un medic cardiolog. Următoarele informații pot ajuta oamenii să decidă când este cazul să vadă un medic și la ce să se aștepte în timpul evaluării.

La persoanele cu palpitații, anumite simptome adiacente sunt motive de îngrijorare, care includ:

  • amețeala, senzația de leșin sau chiar leșinul;
  • durerea sau presiunea în piept;
  • scurtarea respirației;
  • rata pulsului peste 120 de bătăi pe minut sau mai puțin de 45 de bătăi pe minut;
  • boli de inimă și un istoric familial de moarte subită, leșinuri recurente sau tulburări convulsive inexplicabile;
  • simptome care apar în timpul efortului, în special când acestea provoacă pierderea conștienței.

Examinarea fizică începe cu verificarea semnelor vitale: puls, temperatură și măsurarea tensiunii arteriale.

Rată pulsului poate sugera cauze; de asemenea, o temperatură ridicată a corpului, febra, poate indica o cauză; tensiunea arterială prea scăzută nu sugerează o cauză, dar indică extremă urgență. Medicul va asculta inima pentru detectarea sunetelor anormale care ar putea indica o tulburare de supapă atriventriculară sau un semn de inflamație cardiacă.

Ascultarea plămânilor îi poate da indicii medicului care suspectează insuficiență cardiacă. Se impune, de asemenea și examinarea glandei tiroide, pentru a vedea dacă este mărită sau inflamată.

Palpitațiile care apar alături de alte simptome, cum ar fi dificultate în respirație, dureri în piept, slăbiciune, oboseală sau leșin sunt mai susceptibile de a a fi consecință unui ritm cardiac anormal sau unei tulburări grave.

Sună la 112 sau mergi la cel mai apropiat spital dacă ai palpitații însoțite de oricare dintre următoarele simptome:

  • dificultăți severe în respirație (dispnee severă);
  • durere în piept sau senzație de presiune sau junghi în piept;
  • amețeală sau vertij;
  • leșin sau pierderea conștienței.

Simptomele combinate ar putea india o problemă gravă a inimii, care poate pune viața în pericol și care ar trebui evaluată medical cât mai repede cu putință.

Care sunt cauzele palpitațiilor?

Cauze ale palpitațiilor, fără legătură cu afecțiuni ale inimii, pot fi:

  • exercițiile fizice solicitante;
  • emoțiile puternice (cum ar fi stresul, frica, durerea emoțională, atacul de panică);
  • anxietatea sau depresia;
  • frigul;
  • medicamentele de tuse care conțin pseudoefedrină;
  • hemograma cu valori scăzute (anemie);
  • hipotensiunea arterială;
  • febra;
  • prea mulți sau prea puțini hormoni tiroidieni;
  • dereglările hormonale asociate cu menstruația, sarcina sau menopauza;
  • deshidratarea

Destul de frecvent, palpitațiile sunt declanșate de factori precum:

  • Exercițiile fizice viguroase, extenuante;
  • Faptul că persoana nu a dormit suficient;
  • Băuturile care conțin cofeină, precum cafeaua, unele tipuri de ceai și băuturile energizante;
  • Consumul de alcool;
  • Fumatul;
  • Consumul de substanțe ilegale, cum ar fi cocaină, heroină, amfetaminele, ecstasy-ul și canabisul;
  • Alimentele picante sau grele (grase). 

În aceste cazuri, palpitațiile ar trebui să treacă de la sine.

Palpitațiile sunt, de multe ori, cauzate și de probleme emoționale sau probleme de natură psihologică:

  • entuziasmul/excitația ori nervozitatea/agitația
  • stresul sau anxietatea;
  • atacurile de panică - o senzație copleșitoare de anxietate sau de teamă, acompaniată de senzația de rău, persoana transpiră mult, tremură și are palpitații.

Palpitațiile pot fi, în unele ocazii, declanșate de diverse tipuri de medicamente, cum ar fi:

  • unele medicamente folosite în tratamentul astmului (inhalatoare);
  • unele medicamente pentru hipertensiune;
  • unele medicamente antihistaminice;
  • unele antibiotice;
  • unele antidepresive;
  • unele medicamente antifungice.

Este extrem de important în aceste situații să vorbești cu medicul curant, dacă crezi că medicația îți poate cauza palpitațiile. Nu întrerupe tratamentul prescris de medic fără să ceri mai întâi sfatul acestuia.

În cazul femeilor, palpitațiile pot fi uneori rezultatul unor dereglări hormonale care apar în timpul menstruațiilor, sarcinii, menopauzei. În aceste situații, palpitațiile sunt, de regulă, temporare și nu reprezintă un motiv de îngrijorare, pentru că nu sunt periculoase.
Palpitațiile sunt, uneori, cauzate de o problemă în ceea ce privește ritmul cardiac:

  • Fibrilația atrială - o problemă a ritmului cardiac care poate cauza o bătaie rapidă, neregulată a inimii;
  • Flutter-ul atrial - o perturbare a ritmului inimii, care poate fi rapid și fie regulat, fie neregulat;
  • Tahicardia supraventriculară - o problemă a ritmului cardiac, care provoacă episoade cu bătăi anormal de rapide, dar regulate, ale inimii; este comună în rândul persoanelor tinere și, altfel, sănătoase;
  • Tahicardia ventriculară - este o perturbare mai gravă și, de regulă, este vorba de un ritm cardiac mai rapid, care poate fi asociat cu amețeală sau cu pierderea conștienței. Aceste afecțiuni de mai sus sunt cunoscute și drept aritmii.

Unele palpitații pot fi asociate cu alte afecțiuni ale mușchiului inimii, cum ar fi:

  • o problemă apărută în valvele inimii, cum ar fi prolapsul de valvă mitrală;
  • cardiomiopatie hipertrofică, situație în care mușchiul inimii și pereții inimii se măresc și se îngroașă;
  • insuficiență cardiacă - în această situație, inima nu mai poate să pompeze sângele în corp, așa cum ar trebui;
  • malformații cardiace congenitale - este vorba de defectele din naștere, care afectează funcționarea normală a inimii.

Acestea sunt situații grave în care este nevoie de tratament.

Și alte afecțiuni pot cauza, uneori, palpitații:

  • Glanda tiroidă hiperactivă (hipertiroidism) 
  • Hipoglicemia 
  • Anemia
  • Hipotensiunea ortostatică (sau posturală) 
  • Febra
  • Deshidratarea

Tulburările care nu sunt legate de funcționarea inimii, dar care pot provoca aritmii includ:

  • hiperactivitatea glandei tiroide (hipertiroidie);
  • nivelul scăzut de oxigen în sânge (hipoxie);
  • nivelul scăzut de potasiu în sânge (hipopotasemie);
  • nivelul scăzut de magneziu în sânge (hipomagnezemie);
  • tumoră a glandelor suprarenale (feocromocitom).

Tipuri de aritmii

Cele mai frecvente aritmii includ: extrasistole atriale și extrasistole ventriculare. Aceste aritmii apar, de obicei, la persoanele fără tulburări cardiace și sunt inofensive.

Alte aritmii care cauzează palpitații includ:

  • tahicardia paroxistică supraventriculară;
  • tahicardia prin reintrare în nodul sinoatrial;
  • fibrilația atrială sau flutterul atrial;
  • tahicardia ventriculară.

Bătăile ectopice sunt acele bătăi premature sau bătăi în plus ale inimii, care te pot face să ai palpitații. Au loc când un impuls eliberat de inimă face ca inima să bată mai devreme, undeva de-a lungul sistemului electric al acestui organ. Acest lucru poate duce la o pauză scurtă înainte sau după acea bătaie extra a inimii, dând senzația că inima „a omis” o bătaie.

Bătăile ectopice sunt, de regulă, inofensive și nu înseamnă că ai o afecțiune cardiacă. Acestea nu necesită, în general, tratament, cu excepția cazului în care palpitațiile apar foarte des sau provoacă probleme.

Diagnosticarea palpitațiilor

Chiar dacă cele mai multe cauze ale palpitatiilor nu sunt grave, de obicei, medicul va recomanda o serie de investigații paraclinice.

Pentru a vedea ce ar putea cauza palpitațiile cardiace, medicul va asculta inima, folosind un stetoscop. Acesta va căuta și alte semne de boală care pot cauza palpitații, cum ar fi glanda tiroidă umflată. Dacă medicul suspectează că palpitațiile sunt cauzate de o aritmie sau de alte afecțiuni ale inimii, investigațiile recomandate pentru diagnostic pot include și:

Electrocardiogramă (ECG)

În această investigație non-invazivă, un tehnician așază electrozii pe pieptul pacientului, care înregistrează impulsurile electrice care fac inima să bată. Un EKG îl poate ajuta pe medic să detecteze anomaliile din ritmul cardiac al pacientului și structura care ar putea cauza palpitațiile. Testul EKG va fi efectuat fie în timp ce pacientul se află în repaus, fie în timp ce acesta face efort.

Monitorizarea Holter ECG

În alte situații, persoanele care au palpitații intermitente ar putea avea nevoie să poarte un monitor ECG pentru o zi sau două (monitorizare Holter EKG) sau pe o perioadă mai lungă, pentru a se detecta ritmurile anormale scurte sau neregulate care apar. Pacientul poartă acest dispozitiv portabil, pentru a se înregistra activitatea electrică a inimii în continuare, de regulă, pe o perioadă de 24 până la 72 de ore, în timp ce va ține un jurnal al momentelor în care simte că are palpitații.

Ecocardiografia sau ecografia cardiacă

La persoanele la care măsurătorile prin EKG sugerează boli cardiace, medicii pot recomanda și ecocardiografie (ecografia cardiacă), dar și imagistică prin rezonanță magnetică nucleară (IRM sau RMN) a inimii.
Ecocardiografia este o investigație non-invazivă, care include o ecografie a pieptului pacientului, care arată imagini detaliate ale structurii inimii și ale funcției inimii. 

Teste de sânge

Medicii fac hemograma serică pentru a măsura nivelul de electroliți, inclusiv de potasiu, magneziu și calciu, dar și alte substanțe din sânge (markeri cardiaci), în cazul în care persoana are alte simptome care sugerează un posibil sindrom coronarian acut. Se pot măsura și nivelurile de hormoni tiroidieni din sânge, în cazul în care se suspectează o tiroidă hiperactivă, cât și nivelul altor hormoni, pentru suspiciunea de feocromocitom (tumoare endocrină).

Testul de efort cardiac

Persoanele cu simptome prezente la efort necesită teste de stres, uneori, cu ecocardiografia de efort sau scanare nucleară. Acest test se numește testul de efort cardiac sau test de efort ECG / EKG.

Coronarografie

Dacă este necesar, medicul poate recomanda și o angiografie coronariană (numită și coronarografie), pentru a verifica modul în care sângele circulă prin inimă.

Radiografie toracică

În unele situații, medicul poate cere efectuarea unei radiografii toracice, care să contribuie la stabilirea unui diagnostic.

Testarea electrofiziologică

Testarea electrofiziologica se face atunci când simptomele sunt severe și se suspectează o problemă de ritm cardiac periculos, care nu a fost identificată cu alte teste. În acest test, medicii introduc printr-o venă electrozi mici în inimă. Electrozii înregistrează activitatea electrică a inimii mai în detaliu decât un simplu EKG.

Complicațiile palpitațiilor

Aritmiile care fac ca inima să bată prea repede pot genera complicații, în special la persoanele în vârstă. În cazul în care inima bate prea repede, nu mai pompează sângele în mod corespunzător, iar pacienții pot resimți senzația de leșin ori „sfârșeală" sau chiar îți pierd cunoștința. De asemenea, se poate dezvolta insuficiența cardiacă - apare mai ales la persoanele care au avut anterior un infarct miocardic, sau în cazul în care inima bate prea rapid pentru o perioadă lungă de timp.

Un ritm cardiac rapid crește, de asemenea, nevoia de oxigen a mușchiului inimii. Cei care au arterele coronare îngustate, responsabile de irigarea mușchiului inimii (boală arterială coronariană, numită și cardiopatie ischemică) pot dezvolta dureri în piept din cauza anginei pectorale sau un infarct miocardic (care poate fi letal). Unele aritmii, în special tahicardia ventriculară, sunt instabile și pot duce direct la stop cardiac.

Pentru palpitațiile cauzate de o boală a inimii, posibilele complicații sunt: leșinul, stopul cardiac, accidentul vascular cerebral, insuficiența cardiacă.

Palpitațiile la femei

Uneori, modificările sau dereglările hormonale care pot să apară la femei pot cauza palpitații. Modificările hormonale din timpul menstruației pot genera palpitații, dar sunt și situații când femeile însărcinate au palpitații, acestea fiind influențate de dereglările hormonale din sarcină. De asemenea, în preajma menopauzei este posibil ca, din cauza dereglărilor hormonale asociate cu această perioadă din viața femeii, să apară palpitații. Acestea sunt, în general, temporare.

Tratamentul pentru palpitații

În primă instanță, se recomandă oprirea consumului de cafea și administrarea unor medicamente care conțin cofeină și alte excitante, cunoscute a genera sau a agrava palpitațiile. Dacă aritmiile periculoase sau invalidante sunt cauzate de un medicament terapeutic necesar, medicii pot indica un medicament diferit pentru acel pacient.

Dacă palpitațiile inofensive sunt totuși supărătoare, medicul poate prescrie un medicament antiaritmic, precum un betablocant sau alte medicamente care controlează ritmul cardiac (cum ar fi digoxina, flecainida, verapamilul, diltiazemul sau amiodarona). Cu toate acestea, multe dintre aceste medicamente pot provoca, la rândul lor, tulburări de ritm.

Tratamentul palpitațiilor cauzate de aritmii cardiace

Pentru anumite aritmii (de exemplu, flutterul atrial, tahicardia paroxistică supraventriculară și tahicardia atrioventriculară nodală) se poate recomanda ablația prin radiofrecvență, un tratament mai invaziv, dar de cele mai multe ori cea mai bună opțiune.

În cazul în care medicamentele nu sunt eficiente sau în cazul în care tulburările de ritm sunt foarte periculoase, medicii pot utiliza tratamente invazive, cum ar fi aplicarea curentului pentru cardioversie (electroșocul) sau implantarea unui stimulator cardiac combinat și defibrilator. Alegerea procedurii depinde de starea specifică ce cauzează perturbarea.

Dieta sănătoasă în caz de palpitații

Dacă medicul descoperă că palpitațiile nu au la bază o cauză gravă, îți poate recomanda să faci anumite modificări în alimentația ta, cum ar fi:

  • să te asiguri că mănânci la ore regulate (pentru că glicemia dereglată poate cauza palpitații);
  • să bei suficiente lichide, pentru că și deshidratarea poate cauza palpitații;
  • să nu consumi alimente foarte picante sau iuți și nici alimente care îți pică greu la stomac, care sunt prea grase, pentru că există situații când acestea pot cauza palpitații (chiar și anumiți coloranți și conservanți din alimente pot provoca palpitații)

Modificări în stilul de viață recomandate pacienților cu palpitații

Pentru început, încearcă să identifici acei factori care îți declanșează palpitațiile, astfel încât să îi poți evita. Poți ține un jurnal în care îți notezi toate activitățile, precum și alimentele și băuturile pe care le consumi. E important să îți notezi în acest jurnal când ai palpitații, pentru a identifica astfel factorii declanșatori (un aliment, o anumită băutură, o stare etc).

Dacă ești anxios sau stresat, încearcă exerciții sau tehnici de relaxare, respirația profundă, yoga sau tai chi sau ia în calcul câteva ședințe la un psihoterapeut. Limitează sau stopează consumul de alimente și băuturi cu cofeină și evită fumatul.

Dacă medicamentele sunt cele care îți cauzează palpitațiile, întreabă medicul specialist dacă îți poate înlocui acele medicamente cu altele sau dacă îți poate recomanda un alt tratament, care să nu îți dea palpitații.

Tratamente naturiste pentru palpitații

Este posibil ca medicul să îți recomande anumite strategii pentru a gestiona palpitațiile care nu au nevoie de tratament medicamentos sau chirurgical.

Nervul vag are multe funcții în corp, inclusiv faptul că face legătura între creier și inima. Manevrele vagale stimulează nervul vag și pot să ajute la reglarea bătăilor rapide ale inimii. Poți stimula nervul vag acasă, însă ar trebui să ai aprobarea medicului mai întâi.

Cum poți stimula nervul vag? Fă un duș rece sau stropește-te pe față cu apă foarte rece ori aplică un prosop rece sau o compresă cu gheață pe față, preț de 20 sau 30 de secunde. Șocul indus de apa rece va ajuta la stimularea nervului vag. 

Unii dintre electroliții care contribuie la sănătatea inimii sunt potasiul, calciul, magneziul și sodiul. Un procent mare al acestor electroliți este obținut din alimente. Avocadoul, bananele, cartoful dulce și spanacul sunt surse excelente de potasiu. Pentru a crește aportul de calciu, mănâncă mai multe produse lactate și legume frunzoase. Surse de magneziu sunt unele nuci și peștele, iar sodiul îl obții din sare. 

Fitoterapie: remedii din plante pentru palpitații

Cere sfatul unui medic specialist în fitoterapie dacă ai palpitații ușoare și dacă nu sunt cauzate de o afecțiune gravă. Medicul fitoterapeut îți poate recomanda, în funcție de simptomele tale și de antecedentele tale medicale anumite remedii din plante:

  • Uleiul esențial de lavandă, folosit în aromaterapie, ajută la relaxarea mintală.
  • Coada șoricelului, sub formă de ceai, poate reduce pulsul prea rapid.
  • Păducelul, sub formă de extract, relaxează mușchiul inimii.
  • Valeriana, sub formă de ceai sau comprimate, poate reduce anxietatea.
  • Gingko Biloba, sub formă de comprimate, relaxează vasele de sânge.

Prevenția palpitațiilor

Prevenția palpitațiilor nu este foarte complicată, dacă ții cont de anumite recomandări făcute de medic.

Controale regulate la medic pentru a preveni palpitațiile

În cazul în care ai palpitații și ești diagnosticat cu o afecțiune cardiacă, este extrem de important să mergi în mod regulat la medic, pentru controale de rutină. 

Stil de viață adecvat pentru a opri sau a ține sub control palpitațiile

În cazul în care știi deja că palpitațiile sunt cauzate de stilul tău de viață (cum ar fi fumatul sau consumul unei cantități mari de cofeină sau de alcool), renunțarea sau eliminarea acelor substanțe ar putea fi tot ce trebuie să faci pentru a scăpa de palpitații sau a le rări numărul. 

Pentru a preveni palpitațiile, este important ca în meniu să existe anumite alimente, bogate în electroliți și în grăsimi bune, precum acizii grași Omega 3 (hering, macrou, somon, sardine, alge, semințe de chia, semințe de in, nuci etc.). Piperul cayenne acționează ca un stimulant asupra mușchiului inimii și poate regla aritmiile cardiace. Scorțișoara e un alt aliat pentru o inimă sănătoasă. 

Odihna este extrem de importantă, mai ales dacă simți că ești foarte stresat în ultima perioadă și ai palpitații. Stresul și lipsa de somn pot declanșa sau agrava palpitațiile, așa că este important să te odihnești suficient și să gestionezi stresul prin exerciții fizice, yoga, conversații cu persoane dragi.

Bea o cantitate suficientă de apă pe parcursul zilei, pentru a preveni palpitațiile. Cantitatea recomandată de apă variază, în funcție de vârstă, de gen, de sănătatea persoanei și de mediul în care lucrează.

În cazul în care la analize se constată anumite carențe, poți lua, la recomandarea medicului, unele suplimente alimentare. Dacă ai deficiențe în ceea ce privește minerale precum sodiul, potasiul, calciul și magneziul, poți consuma alimente bogate în electroliți. Uneori, și suplimentele cu coenzima Q10 pot fi de ajutor, contribuind la o inimă sănătoasă. Cere sfatul medicului pentru a afla dacă suplimentele cu Omega 3 din ulei de pește pot fi utile în cazul tău.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Heart palpitations
https://www.nhs.uk/conditions/heart-palpitations/
Harvard Health Publishing - Skipping a beat — the surprise of heart palpitations
https://www.health.harvard.edu/heart-disease-overview/skipping-a-beat--the-surprise-of-palpitations
British Heart Foundation - Palpitations
https://www.bhf.org.uk/informationsupport/conditions/palpitations
NCBI - Benefits of an early management of palpitations
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6076186/ 
Studiul „Benefits of an early management of palpitations”, apărut în Medicine (Baltimore). 2018 Jul; 97(28): e11466, doi: 10.1097/MD.0000000000011466, autori: Nicolas Clementy et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0