Cardiopatia ischemica: Ce este? Care sunt factorii de risc?

1. Despre cardiopatie
   1.1. Ce este cardiopatia 
   1.2. Cauzele cardiopatiei
   1.3. Factorii de risc ai cardiopatiei
2. Tipuri de cardiopatie
    2.1. Angina stabilă
    2.2. Angina instabilă
    2.3. Infarctul miocardic
3. Simptomele cardiopatiei
     3.1. Simptomele anginei stabile
     3.2. Simptomele anginei instabile
     3.3. Simptomele infarctului miocardic
4. Diagnosticarea cardiopatiei
     4.1. Investigații non invazive
     4.2. Investigații invazive
5. Tratarea cardiopatiei
   5.1. Tratamentul medicamentos pentru cardiopatie
   5.2. Schimbarea stilului de viață pentru bolnavul de cardiopatie prin înlăturarea factorilor de risc
   5.3. Tratamentul chirurgical în cazul cardiopatiei
   5.4. Protocolul de intervenție în cazul infarctului miocardic
6. Prevenirea cardiopatiei

 

1. Despre cardiopatie

Cardiopatia reprezintă, conform definiției medicale, orice boală sau afecțiune a inimii. Cardiopatia ischemică este numită și boala cardiacă coronariană (sau boala cardiacă ischemică), ceea ce înseamnă suferința muschiului cardiac (miocard). Această suferință este produsă de îngustarea sau blocarea arterelor din inimă (artere coronare).

Ischemia este termenul medical folosit pentru a descrie ce se întâmplă atunci când mușchiul inimii tale nu primește suficient oxigen. Ischemia, de obicei, se întâmplă deoarece există o cantitate prea mică de sânge și oxigen care ajunge la mușchiul inimii. De obicei, ischemia este cauzată de îngustarea sau de blocarea uneia sau mai multor artere coronare (care asigură alimentarea cu sânge a mușchiului inimii). În multe cazuri, ischemia este o problemă temporară. Inima pacientului poate reuși să primească suficient sânge prin arterele coronare afectate în timp ce pacientul se află în repaus, însă persoana poate să sufere din cauza ischemiei în timpul unui efort fizic sau în timpul unui eveniment stresant. Atunci când inima ta suferă de ischemie, de obicei, te vei confrunta cu durere sau disconfort în piept (în cutia toracică).

Angina este termenul medical pentru această senzație din piept, care este cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice sau bolii cardiace coronariene. Boala arterială coronariană, numită și "cardiopatie ischemică" și "boala coronariană", afectează milioane de români. Această afecțiune gravă este rezultatul depunerilor de plăci de aterom în arterele pacientului. Arterele, care la început sunt elastice și moi, ajung să aibă depuneri de placă de aterom pe pereții interiori, ceea ce înseamnă că devin mai rigide și se îngustează. Acest lucru restricționează circulația sângelui către inima pacientului, care poate ajunge să fie privată de oxigen. Depunerile de aterom ar putea să se rupă, ducând la un infarct miocardic sau la moarte subită cardiacă.

1.1. Ce este cardiopatia

Cardiopatia ischemică (sau boala cardiacă coronariană) este un termen general folosit pentru a descrie bolile inimii cauzate de alimentarea insuficientă cu sânge a miocardului, cum ar fi ateroscleroza coronariană, angina pectorală, angina pectorală instabilă (preinfarctul) și infarctul miocardic. Potrivit specialiștilor, cardiopatia ischemică apare ca o consecință a aterosclerozei coronariene, ceea ce are drept efect oxigenarea insuficientă a inimii. Cardiopatia este însoțită de angina pectorală și, într-un final, duce la infarct miocardic.

Cardiopatia ischemică, cunoscută și sub numele de boala arterială coronariană și boala coronariană, intră în categoria bolilor cardiovasculare, fiind cel mai des întâlnită. Ea reprezintă un grup de boli care include angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă (preinfarctul), infarctul miocardic și moartea subită cardiacă.

1.2. Cauzele cardiopatiei

Se crede că cardiopatia ischemică începe cu leziuni sau deteriorări ale stratului interior al unei artere coronare. Această deteriorare sau lezare determină acumularea depozitelor de plăci de aterom la locul acelei leziuni. Aceste depozite sunt alcătuite din colesterol și alte produse reziduale celulare, iar această acumulare se numește ateroscleroză. Dacă unele bucăți sau fragmente se rup, trombocitele se vor aglomera în acea zonă, încercând să repare vasul de sânge.

Această masă compactă sau umflătura poate bloca artera, reducând sau blocând fluxul de sânge și, în cele din urmă, ducând la un atac de cord (numit infarct miocardic).

Cardiopatia sau boala coronariană este termenul care descrie ce se întâmplă atunci când alimentarea cu sânge a inimii este blocată sau întreruptă de o acumulare de substanțe grase în arterele coronare. În timp, pereții arterelor pot să se îngroașe cu depozite de grăsime. Acest proces este cunoscut sub numele de ateroscleroză, iar depozitele de grăsime se numesc aterom (infiltrare a pereților aortei și a unor artere cu o substanță grasă).

Ateroscleroza poate fi cauzată de factori ce țin de stilul de viață, cât și de alte afecțiuni: fumatul, colesterolul mărit, hipertensiunea arterială, diabetul.

1.3. Factorii de risc ai cardiopatiei

Factorii de risc tradiționali pentru cardiopatie ischemică sau boala coronariană sunt reprezentați de: un nivel mare al colesterolului LDL (numit și colesterolul "rău"), un nivel scăzut al colesterolului HDL (numit și colesterolul "bun"), hipertensiunea arterială, istoricul familial, diabetul, fumatul, dacă femeia se află în perioada de după instalarea menopauzei, dacă bărbatul are peste 45 de ani. Obezitatea, de asemenea, poate fi un factor de risc pentru cardiopatie ischemică sau boala cardiacă coronariană.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Obezitatea

Componentele sindromului metabolic, cum ar fi diabetul de tip 2 și obezitatea, sunt legate de un risc mai mare de a dezvolta boala cardiacă coronariană sau cardiopatia ischemică.

Diabetul zaharat

Persoanele cu diabet ar trebui să fie pregătite din timp, pentru a-și reduce riscul de boală coronariană sau cardiopatie ischemică și ar trebui să urmeze recomandările medicului.

Hipercolesterolemia

Un nivel mare al colesterolului în sânge crește șansele ca plăcile de aterom să se acumuleze și să se depoziteze în vasele de sânge ale inimii, făcând astfel ca ateroscleroza să fie mai probabilă.

Hipertensiunea arterială

Atunci când hipertensiunea arterială (sau tensiunea arterială mare) nu este ținută sub control, ea va provoca îngroșarea și îngustarea arterelor, reducând astfel fluxul de sânge către inimă.

Fumatul

Fumatul crește riscul de boală coronariană sau cardiopatie ischemică. Tutunul, implicit fumatul, poate crește inflamația și poate determina ca un volum mai mare de colesterol să se depună în arterele coronare. De exemplu, o femeie care fumează 20 de țigări pe zi este de 6 ori mai predispusă să dezvolte cardiopatie ischemică (ori boala arterială coronariană) decât o femeie care nu a fumat niciodată. Bărbații care fumează cu regularitate sunt de 3 ori mai predispuși să dezvolte cardiopatie ischemică (boala coronariană), comparativ cu bărbații care nu au fumat niciodată.

Stresul

Stresul emoțional pe termen lung și stresul mental au fost factori legați de o deteriorare a arterelor, așa că sunt un factor de risc în cardiopatia ischemică.

Alcoolul excesiv

Limitarea consumului de alcool sau chiar renunțarea completă la alcool poate ajuta în ceea ce privește reducerea riscului de cardiopatie ischemică.

Sedentarismul

Lipsa activității fizice sau dacă persoana nu face exerciții fizice în mod regulat crește riscul de cardiopatie ischemică, la fel ca și dieta necorespunzătoare.

Factorii genetici

Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, crește riscul de cardiopatie ischemică, însă mai există și alți factori de risc implicați în apariția bolilor de inimă. De exemplu, factorii genetici: dacă ai un părinte care a dezvoltat o boală coronariană înainte de vârsta de 60 de ani, acest lucru îți crește riscul de a dezvolta cardiopatie ischemică.

2. Tipuri de cardiopatie

Există mai multe tipuri de cardiopatii ischemice sau boli arteriale coronariene, iar acestea sunt angina pectorală stabilă, angina pectorală instabilă (numită, în limbajul pacienților, preinfarct), infarctul miocardic și moartea subită cardiacă.

2.1. Angina stabilă

Cardiopatia sau boala arterială coronariană poate duce la durere în piept (angină). Atunci când arterele coronare ale pacientului se îngustează, inima poate să nu mai primească o cantitate suficientă de sânge atunci când "cererea" este cea mai mare,îndeosebi în timpul unei activități fizice, care solicită inima. Acest lucru poate cauza angina (durere în piept) ori dificultăți de respirație. Poate că ai auzit termenul "angina pectoris" sau pe cel de "angină stabilă" în cabinetul medicului tău, așa că este important să înțelegi ce înseamnă acesta, de fapt.

Angina pectoris este termenul medical pentru durere în piept sau disconfort datorat unei cardiopatii ischemice (boala arterială coronariană). Angina stabilă apare atunci când mușchiul inimii nu primește atât de mult sânge pe cât ar avea nevoie. Acest lucru se întâmplă, de obicei, deoarece una sau mai multe dintre arterele inimii este îngustată sau blocată, lucru ce se mai numește și ischemie. Angina stabilă este cel mai comun tip de angină. Ea este un model sau tipar previzibil de durere în piept. De obicei, pacientul poate să își monitorizeze acest tipar bazându-se pe ceea ce făcea atunci când a simțit durerea în piept. Angina (durerea în piept) rezultă dintr-un volum redus de sânge către inimă. Asta înseamnă că inima nu primește suficient oxigen. Durerea este adesea declanșată de activitate fizică sau de un stres emoțional.

2.2. Angina instabilă

Există două tipuri de angină: stabilă și instabilă. Angina stabilă apare într-un mod previzibil. Ea apare atunci când persoana face un efort fizic considerabil sau când se simte extrem de stresată. Angina pectorală stabilă, nu își schimbă, de regulă, frecvența și nu se agravează în timp. Pe de altă parte, angina instabilă (preinfarct) este acea durere în piept care se întâmplă când persoana este în repaus sau care apare cu efortul fizic sau stresul.

Durerea se înrăutățește în ceea ce privește frecvența și severitatea. Angina instabilă (preinfarct) înseamnă că blocajele din arterele care alimentează inima pacientului cu sânge și oxigen au ajuns la un nivel critic. Un atac de angină instabilă reprezintă o urgență medicală și ar trebui să primești tratament imediat. Dacă este lăsată netratată, angina instabilă poate duce la un atac de cord, la insuficiență cardiacă sau la aritmii (ritm neregulat al inimii).

2.3. Infarctul miocardic

Un atac de cord (sau infarct miocardic) are loc atunci când fluxul de sânge către inimă este blocat, cel mai adesea de o depunere de grăsime, colesterol sau alte substanțe, care formează o placă în interiorul arterelor care alimentează inima cu sânge (artere coronare). Fluxul de sânge întrerupt poate deteriora sau distruge o parte a mușchiului inimii. Un atac de cord, numit și infarct miocardic, poate fi fatal, dar tratamentul s-a îmbunătățit dramatic în ultimii ani. Este extrem de important să suni la 112 pentru a cere ajutor medical, dacă crezi că este posibil să suferi un atac de cord.

3. Simptomele cardiopatiei

Cel mai frecvent simptom al cardiopatiei ischemice sau al bolii arteriale coronariene este durerea în piept (angina). Pacientul poate, totodată, să se confrunte cu alte simptome, cum ar fi palpitațiile și o senzație de lipsă de aer (dificultăți de respirație). Unii pacienți pot să nu aibă niciun simptom înainte de a fi diagnosticați. Principalele simptome ale cardiopatiei ischemice sunt angina (durerea în piept), atacurile de cord (infarcturile miocardice), insuficiența cardiacă.

3.1. Simptomele anginei stabile

Durerea și disconfortul în cazul anginei stabile:

  • apar atunci când inima trebuie să pompeze mai tare, de regulă în timpul unui efort fizic;
  • nu apar ca o surpriză, iar episoadele de durere tind să aibă un tipar;
  • de regulă, au ca durată o perioadă scurtă de timp (5 minute sau mai puțin);
  • sunt ameliorate de odihnă sau de medicamente;
  • pot să se simtă ca o indigestie sau acumulare de gaze intestinale;
  • pot să se simtă ca o durere în piept care radiază (se extinde) către brațe, spate sau alte zone ale corpului.

În timpul unui episod de angină pectorală stabilă, pacientul poate să se confrunte cu:

  • dificultăți de respirație (persoana simte că nu mai are aer);
  • greață;
  • oboseală;
  • amețeală;
  • transpirație abundentă;
  • anxietate.

De obicei, angina stabila se intampla dupa ce persoana a facut un efort fizic. Simptomele au tendinta de a fi temporare, cu o durata de pana la 15 minute in majoritatea cazurilor. Acest tip de angina este diferita de angina instabila (preinfarct), cand durerea poate fi continua si mai severa. Pacientul poate avea un episod de angina pectorala stabila in orice moment al zilei. Cu toate acestea, este mai probabil ca simptomele sa apara dimineata.

3.2. Simptomele anginei instabile

Principalul simptom al anginei instabile (cunoscută în limbajul pacienților și ca preinfarct) este disconfortul sau durerea în piept. Senzația preinfarctului poate varia, în funcție de persoană. Simptomele anginei instabile includ:

  • durere în piept care se simte ca și când cutia toracică ar fi strivită, ca o presiune, ca o apăsare sau ca o durere ascuțită;
  • durere care radiază spre extremitățile superioare (de obicei, pe partea stângă) sau către spate;
  • greață;
  • anxietate;
  • transpirație;
  • dificultăți de respirație;
  • amețeală;
  • oboseală inexplicabilă.

Este posibil ca angina stabilă să progreseze în angina instabilă (preinfarct).

3.3. Simptomele infarctului miocardic

Un atac de cord, numit și infarct miocardic, poate fi fatal, tocmai de aceea este important să recunoaștem din timp simptomele. Cele mai frecvente semne și simptome în cazul unui infarct miocardic sunt:

  • o senzație de presiune, o senzație de strângere ori o durere în piept sau în brațe care se poate răspândi spre gât, maxilar sau spate;
  • greață, indigestie, arsuri la stomac sau durere abdominală;
  • dificultăți de respirație;
  • transpirație rece;
  • oboseală;
  • vertij sau amețeli bruște.

Simptomele unui infarct miocardic pot varia. Nu toți oamenii care suferă un atac de cord au aceleași simptome sau au același grad de severitate al simptomelor. Unii oameni au o durere ușoară, pe când alții au o durere mai severă. Unii pacienți nu au niciun simptom, în vreme ce la alții, primul semn poate fi moarte subită cardiacă. Cu cât ai mai multe semne și simptome, cu atât este mai mare probabilitatea să suferi un infarct miocardic. Femeile au o probabilitate oarecum mai mare decât bărbații să experimenteze semne și simptome mai puțin tipice ale unui infarct miocardic, cum ar fi durere la nivelul gâtului sau durerea de maxilar. 

4. Diagnosticarea cardiopatiei

Doctorul tău își poate da seama dacă în cazul tău este vorba de cardiopatie ischemică (numită și boala arterială coronariană ori boala coronariană) după ce:

  • află care sunt simptomele tale, istoricul medical și factorii de risc în cazul tău;
  • efectuează un examen clinic, te examinează;
  • efectuează o serie de teste de diagnostic, cum ar fi o electrocardiogramă (ECG sau EKG), o ecocardiografie, teste de efort, cateterism cardiac și altele. Aceste teste îl ajută pe medicul specialist să cunoască amploarea cardiopatiei ischemice (bolii coronariene), efectul acesteia asupra inimii și care este cel mai bun tratament pentru pacient.

4.1. Investigații non invazive

Doctorul îi va pune pacientului o serie de întrebări despre istoricul său medical, va face un examen fizic și va cere să se efectueze o serie de teste de sânge de rutină. Medicul poate sugera unul sau mai multe teste de diagnostic, cum ar fi cele de mai jos.

Electrocardiograma

Electrocardiograma (ECG sau EKG) - o electrocardiogramă înregistrează semnalele electrice în timp ce acestea străbat / trec prin inima pacientului. Un EKG poate adesea să scoată la iveală dovezile unui infarct miocardic anterior sau ale unuia care este în desfășurare.

Testul de efort

Dacă semnele și simptomele apar cel mai adesea în timpul exercițiilor fizice, medicul îți poate cere să mergi pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă staționară în timp ce se efectuează o electrocardiogramă (EKG). Acest lucru este cunoscut sub numele de test de efort fizic. În unele cazuri, pot fi folosite medicamente pentru a stimula inima, în locul exercițiilor fizice. Anumite teste de efort se fac folosind o ecocardiografie. De exemplu, medicul poate efectua un test cu ultrasunete înainte și după ce pacientul face efort fizic pe o bandă de alergare sau pe o bicicletă.

Ecocardiografia

O ecocardiografie folosește undele sonore pentru a produce imagini ale inimii pacientului. În timpul unei ecocardiografii, medicul tău poate determina dacă toate părțile peretelui inimii contribuie în mod normal la activitatea de pompare a inimii. Părțile care se mișcă mai slab este posibil să fi fost afectate în timpul unui infarct miocardic sau este posibil să primească prea puțin oxigen. Acest test poate indica boala arterială coronariană (numită și cardiopatie ischemică) sau alte afecțiuni diverse.

Radiografia toracică

Pentru a confirma un diagnostic pe care medicul îl suspectează, acesta poate cere efectuarea mai multor teste. Pentru a diagnostica problemele legate de inimă, medicul poate apela și la ajutorul radiografiei toracice. Razele X pot fi utilizate pentru a detecta probleme ale inimii, cum ar fi insuficiența cardiacă.

Analize și teste de sânge

Medicul poate cere efectuarea unor teste de sânge pentru că acestea pot măsura nivelurile colesterolului în sânge, în special în cazul pacienților care au peste 40 de ani, au un istoric familial de boli de inimă sau afecțiuni legate de colesterol, sunt supraponderali și au hipertensiune arterială sau suferă de alte boli, cum ar fi faptul că au glanda tiroidă subactivă sau orice altă boală care poate crește nivelurile colesterolului.

4.2. Investigații invazive

Printre tipurile de raze X care implică folosirea unei substanțe de contrast se numără și angiografia coronariană. Iodul este injectat într-un vas de sânge pentru a evidenția inima și vasele de sânge. O altă investigație pe care medicul o poate recomanda este cateterizarea cardiacă. O substanță este injectată în arterele inimii, printr-un cateter care este introdus într-o arteră, adesea în picior sau în braț, până la arterele din inimă. Razele X detectează apoi locurile îngustate sau blocajele dezvăluite de acea substanță, asemănătoare unei vopsele.

5. Tratarea cardiopatiei

Tratamentul pentru cardiopatia ischemică implică, de obicei, schimbări în stilul de viață și, dacă este necesar, anumite medicamente și anumite proceduri medicale.

5.1. Tratamentul medicamentos pentru cardiopatie

Tratamentul medicamentos include o listă amplă de medicamente pentru cei cu cardiopatie:

  • Statine - acestea sunt singurele medicamente care s-a demonstrat că au un impact pozitiv în ceea ce privește cardiopatia ischemică, dar dacă o persoană are o altă afecțiune, este posibil ca acestea să nu funcționeze.
  • Doză mică de aspirină - aceasta reduce coagularea sângelui, reducând riscul de angină pectorală sau de infarct miocardic.
  • Medicamentele beta-blocante - acestea pot fi folosite pentru a reduce tensiunea arterială și ritmul cardiac, în special în cazul pacienților care au suferit deja un infarct miocardic.
  • Tabletele, spray-urile sau plasturii cu nitroglicerină - care controlează durerea toracică (durerea în piept), reușind să lărgească arterele coronare ale inimii.
  • Inhibitorii ACE, adică inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei – aceștia reduc tensiunea arterială și ajută la încetinirea sau stoparea evoluției cardiopatiei ischemice.
  • Blocante ale canalelor de calciu - aceste medicamente vor lărgi arterele coronare, permițând unui volum mai mare de sânge să circule către inimă, și vor reduce hipertensiunea arterială.

5.2. Schimbarea stilului de viață pentru bolnavul de cardiopatie prin înlăturarea factorilor de risc

Persoanele cu cardiopatie trebuie să își schimbe stilul de viață și să facă anumite modificări, pentru a avea artere mai sănătoase.

Reducerea în greutate

Cardiopatia ischemică nu poate fi vindecată, dar poate fi ținută sub control într-un mod eficient. Pentru a înlătura factorii de risc, în special în cazul persoanelor obeze sau supraponderale, este importantă scăderea în greutate și menținerea unei greutăți la un nivel normal.

Normalizarea nivelului de colesterol

Tocmai prin prisma faptului că nivelul ridicat al colesterolului în sânge este pe lista factorilor de risc în ceea ce privește cardiopatia ischemică, pacienții trebuie să își normalizeze, pe cât posibil, nivelul colesterolului. Medicul le poate prescrie pacienților statine, care sunt recomandate atunci când nivelul colesterolului total depășește o anumită valoare. Să nu uităm că nivelurile crescute ale colesterolului sunt asociate cu bolile cardiovasculare.

Eliminarea fumatului și a excesului de alcool

Recomandările în ceea ce privește stilul de viață al persoanelor cu cardiopatie includ și renunțarea la fumat sau eliminarea completă a consumului de țigări și renunțarea la consumul de alcool.

Tratarea hipertensiunii arteriale

Lăsată netratată, hipertensiunea arterială poate provoca îngroșarea și îngustarea arterelor, reducând astfel fluxul de sânge către inimă. De aceea, medicul îți va recomanda o serie de măsuri și tratamente medicamentoase pentru a trata hipertensiunea arterială și îți va recomanda să adopți o dietă sănătoasă, reducând consumul de zahăr și de sare.

5.3. Tratamentul chirurgical în cazul cardiopatiei

Intervențiile chirurgicale pot deschide arterele blocate sau le pot înlocui, dacă vasele de sânge au devenit foarte înguste sau dacă simptomele nu răspund la tratamentul medicamentos:

  • Tratamentul chirurgical cu laser - acesta implică o procedură prin care chirurgul face câteva găuri mici în mușchiul inimii, lucru care încurajează formarea unor noi vase de sânge;
  • Operația de bypass coronarian - chirurgul folosește un vas de sânge din altă parte a corpului pentru a crea o grefă care poate ocoli artera blocată. Grefa poate să provină de la picior sau de la o arteră interioară a peretelui toracic.
  • Angioplastia și introducerea unui stent - un cateter este introdus în partea îngustată a unei artere. Un balon desumflat este introdus prin cateter, în zona afectată. Când balonul este umflat, el comprimă depunerile de grăsime în pereții arterei. Un stent, care arată că un tub cu "ochiuri", poate fi introdus în arteră, pentru a o menține deschisă, iar astfel sângele circulă în mod normal. Rareori, poate fi efectuat un transplant de cord, dacă inima este grav afectată și tratamentul nu funcționează.

5.4. Protocolul de intervenție în cazul infarctului miocardic

E important să ceri asistență medicală imediat dacă ai dureri în piept, chiar dacă crezi că este vorba doar de o indigestie sau dacă crezi că ești prea tânăr pentru a avea un infarct miocardic. Tratamentul prompt, acordat de personalul medical, va crește șansele de a limita leziunile mușchiului inimii.

  • Dacă ai semnele unui infarct miocardic, sună la numărul de urgență 112, pentru a cere ajutor medical și nu ezita. Dacă nu ai acces la serviciile medicale de urgență, roagă pe cineva să te ducă cu mașina la cel mai apropiat spital.
  • Ia nitroglicerină, dacă ți-a fost prescrisă de medicul tău. Ia-o așa cum ți-a fost recomandat, în timp ce aștepți personalul medical de urgență.
  • Ia aspirină dacă ți-a fost recomandată. Administrarea aspirinei în timpul unui infarct miocardic ar putea reduce gradul de afectare al inimii, pentru că împiedică coagularea sângelui.

6. Prevenirea cardiopatiei

Există câteva modalități care te pot ajuta să îți reduci riscul de a dezvolta cardiopatie ischemică, cum ar fi să reduci tensiunea arterială și nivelurile colesterolului. Poți reuși să faci asta, dacă adopți o serie de măsuri. De exemplu, este recomandată o dietă bogată în fibre și care să fie săracă în grăsimi. Alimentația ta ar trebui să includă cât mai multe fructe și legume (5 porții pe zi) și cereale integrale. Ar trebui să limitezi cantitatea de sare pe care o consumi la nu mai mult de 6 g pe zi, deoarece consumul excesiv de sare îți va crește tensiunea arterială.

Există două tipuri de grăsimi: saturate și nesaturate. Pentru a preveni cardiopatia ischemică, ar trebui să eviți alimentele care conțin grăsimi saturate, deoarece acestea îți vor crește nivelul colesterolului "rău" în sânge. Alimentele care au un conținut mare de grăsimi saturate sunt:

  • plăcintele cu carne;
  • cârnații și părțile grase ale cărnii;
  • untul;
  • untura;
  • smântana;
  • brânza tare;
  • prăjiturile și biscuiții;
  • alimentele care conțin ulei de cocos sau ulei de palmier.

Chiar și așa, o dietă echilibrată ar trebui să conțină grăsimi nesaturate, cele considerate "bune", care cresc nivelul colesterolului bun, HDL, și ajută la reducerea blocajelor din arterele tale. Alimentele bogate în grăsimi nesaturate sunt:

  • peștele gras;
  • avocado;
  • nucile și semințele;
  • uleiul de floarea-soarelui, cel de rapiță și cel de măsline.

Ar trebui, de asemenea, să încerci să eviți să mănânci prea mult zahăr, deoarece acest factor îți crește șansele de a face diabet, care, așa cum s-a dovedit, crește dramatic riscul de cardiopatie ischemică sau boala arterială coronariană. Totodată, este important să fii o persoană activă din punct de vedere fizic. Medicul specialist îți poate spune care este greutatea ta ideală în raport cu înălțimea ta și cu modul în care este alcătuit corpul tău. De asemenea, poți să îți afli indicele de masă corporală folosind un calculator special.

Dacă fumezi, renunțarea la țigări îți va reduce riscul de a dezvolta boala arterială coronariană, așa cum mai este numită cardiopatia ischemică. Fumatul este un factor de risc major pentru dezvoltarea aterosclerozei. De asemenea, acest viciu provoacă majoritatea cazurilor de tromboză coronariană la persoanele sub 50 de ani. Un alt factor care te-ar ajuta să previi cardiopatia ischemică este să reduci consumul de alcool. Dacă bei alcool, nu depăși limitele maxime recomandate. Consumul excesiv de alcool crește riscul unui infarct miocardic.

Ai un risc mai mare de cardiopatie dacă ești diabetic. Așa că dacă ai diabet, este important să fii activ fizic și să îți ții greutatea sub control, precum și tensiunea arterială, deoarece acești factori te vor ajuta, la rândul lor, să ții sub control nivelul glucozei în sânge. Dacă nu ai cardiopatie ischemică, dar ai colesterolul mărit, hipertensiune arterială sau un istoric familial ce include boli de inimă, medicul tău îți poate prescrie medicamentele necesare pentru a preveni dezvoltarea unor boli ce au legătură cu inima, precum cele din familia cardiopatiei ischemice. Dacă ți s-au prescris medicamente, este vital să le iei și să respecți dozajul corect.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock 
Bibliografie:
Silent Ischemia and Ischemic Heart Disease - https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/about-heart-attacks/silent-ischemia-and-ischemic-heart-disease#:~:text=What%20is%20ischemic%20heart%20disease,ultimately%20lead%20to%20heart%20attack. 
Cardiovascular Disability: Updating the Social Security Listings - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK209964/
Overview-Coronary heart disease - https://www.nhs.uk/conditions/coronary-heart-disease/
Coronary Artery Disease (CAD) - https://www.cdc.gov/heartdisease/coronary_ad.htm 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0