Totul despre preinfarct: cauze, simptome si tratament
Totul despre preinfarct: cauze, simptome si tratament
Totul despre preinfarct: cauze, simptome si tratament
Despre preinfarct
- Ce este preinfarctul?
- Cum este afectat organismul în timpul unui preinfarct?
- Simptomele preinfarctului
- Care sunt cauzele sau factorii de risc ai preinfarctului?
- Diagnosticarea preinfarctului
- Complicațiile preinfarctului
Tratarea preinfarctului
- Ce faci dacă ai simptomele unui preinfarct?
- Cum ajuți o persoană care prezintă simptomele preinfarctului?
- Protocolul de intervenție pentru preinfarct
- Tratament medicamentos pentru preinfarct
- Intervenția chirurgicală în urma unui preinfarct
- Schimbări în stilul de viață al unei persoane care a avut preinfarct
Prevenirea preinfarctului
- Stilul de viață care trebuie adoptat de o persoană cu risc de preinfarct
- Controlul greutății și schimbări în dietă
- Controlul colesterolului rău
- Renunțarea la fumat
- Alte schimbări în stilul de viață
- Analize periodice pentru evaluarea riscului de preinfarct sau infarct
Termenul de „preinfarct” este destul de controversat și, deși mulți cardiologi nu îl acceptă, acesta este destul de frecvent în limbajul comun al pacienților.
Termenul "preinfarct" a fost înlocuit cu termenii "angină instabilă" sau "sindrom coronarian acut". În trecut, termenul "preinfarct" era utilizat pentru a descrie simptomele care apar înainte de un atac de cord (infarct miocardic). Cu toate acestea, acest termen a fost considerat inexact și confuz, deoarece nu toate cazurile de angină instabilă sau sindrom coronarian acut duc la un atac de cord.
Astăzi, termenul "angină instabilă" este utilizat pentru a descrie simptomele de durere sau disconfort în piept care indică o problemă cu fluxul de sânge către inimă. Aceste simptome pot apărea în timpul efortului fizic sau în repaus și pot dura câteva minute sau mai mult. Angina instabilă este considerată o urgență medicală și necesită o evaluare și tratament imediat.
Sindromul coronarian acut este o afecțiune mai largă care include angina instabilă, dar poate fi mai severă și poate indica un risc crescut de a dezvolta un atac de cord. Simptomele sindromului coronarian acut pot include durere sau disconfort în piept, dificultăți de respirație, oboseală, greață sau transpirație excesivă. Sindromul coronarian acut necesită o evaluare medicală urgentă și tratament adecvat.
Preinfarctul are simptome asemănătoare infarctului și numai în urma unor investigații se poate stabili dacă a fost vorba despre un preinfarct sau despre un infarct miocardic acut. Practic, preinfarctul este mai degrabă o stare tranzitorie dintre angină pectorală și infarct, în timpul căreia pot să se concretizeze leziunile ischemice.
Diferența dintre un preinfarct și un infarct constă în daunele produse la nivelul miocardului. Dacă în cazul preinfarctului este vorba despre o îngustare a arterelor coronare ori de apariția unui blocaj de-a lungul acestora, atunci când vine vorba despre un infarct, arterele sunt complet blocate iar efectele acestui blocaj asupra inimii sunt serioase.
Despre preinfarct
Este important de înțeles că angina instabilă este cunoscută, de fapt, și sub denumirea de „preinfarct". Preinfarctul ori angina instabilă reprezintă o afecțiune în care inima nu primește suficient sânge și oxigen. Preinfarctul poate duce la un infarct miocardic.
Ce este preinfarctul?
Preinfarctul sau angina pectorală instabilă are loc atunci când fluxul de sânge către inimă este brusc încetinit de vasele de sânge îngustate sau de micile cheaguri de sânge care se formează în arterele coronare. Preinfarctul (angina instabilă) este o urgență medicală.
Preinfarctul are simptome asemănătoare cu cele ale infarctului miocardic (durere sau presiune în piept care apare în repaus sau când pacientul face tot mai puțin efort fizic) și doar în urma unor investigații se poate stabili clar dacă a fost vorba despre un preinfarct sau despre un infarct miocardic acut. Simptomele pot deveni mai severe și pot dura mai mult. Practic, preinfarctul este mai debrabă o stare tranzitorie dintre angină pectorală și infarct miocardic, în timpul căreia pot să se concretizeze leziunile ischemice.
Cum este afectat organismul în timpul unui preinfarct?
Diferența dintre un preinfarct și un infarct constă în daunele produse la nivelul miocardului. Dacă în cazul preinfarctului este vorba despre o îngustare a arterelor coronare ori de apariția unui blocaj de-a lungul acestora, atunci când vine vorba despre un infarct miocardic, arterele sunt complet blocate iar efectele acestui blocaj asupra inimii sunt grave.
Angina este un alt termen pentru a descrie durerea în piept care are legătură cu starea inimii. Pacientul poate să simtă durere și în alte părți ale corpului, cum ar fi umerii, gâtul, spatele, brațele. Durerea (angina) în preinfarct se datorează fluxului de sânge inadecvat către mușchiul inimii, care la rândul lui nu face decât să priveze inima de oxigenul de care are nevoie.
Există două tipuri de angină pectorală:
1. angina pectorală stabilă, care apare într-un mod previzibil; se întâmplă atunci când persoana face un efort fizic mare sau simte un stres considerabil. Angina stabilă nu își schimbă frecvența și nu se înrăutățește în timp.
2. angina pectorală instabilă (preinfarctul) este o durere în piept care apare în perioada de repaus sau în timpul efortului fizic sau la stres. Durerea în piept se agravează atât în ceea ce privește frecvența, cât și severitatea. Angina pectorală instabilă înseamnă că blocajele din arterele care alimentează inima cu sânge și oxigen au ajuns la un nivel critic. Un preinfarct (un atac de angină instabilă) reprezintă o urgență medicală, iar pacientul trebuie să primească imediat un tratament.
Simptomele preinfarctului
Simptomele preinfarctului sunt asemănătoare cu cele ale infarctului miocardic și includ:
- durere în piept - pacientul simte o durere apăsătoare, ascuțită, ca și cum un obiect greu i-ar strivi pieptul;
- durere care iradiază sau se răspândește către extremitățile superioare (de obicei, pe partea stângă), către brațe și maxilar sau spre spate;
- greață;
- anxietate;
- transpirație;
- dispnee (greutate în respirație în bolile cardiace);
- amețeală;
- oboseală inexplicabilă;
- senzație de confuzie;
- palpitații;
- simptome care apar când pacientul este în repaus; acestea sunt bruște sau mai frecvente, sunt severe sau prelungite; simptomele sunt o modificare de la tiparul obișnuit de angină pectorală și nu răspund la tratamentul cu nitroglicerină.
Atât în cazul bărbaților, cât și al femeilor, cel mai comun simptom este durerea sau presiunea în piept. Dar femeile sunt cumva mai predispuse decât bărbații să aibă și alte simptome, precum dificultate la respirație, greață, durere în spate sau durerea de maxilar.
Care sunt cauzele sau factorii de risc ai preinfarctului?
Principala cauză a preinfarctului este boala cardiacă coronariană, cauzată de depunerea plăcii de aterom pe pereții arterelor. Placa de aterom face ca arterele să se îngusteze și să devină mai rigide. Acest lucru reduce volumul de sânge care ar trebui să circule, în mod normal, către mușchiul inimii.
Atunci când mușchiul inimii nu primește suficient sânge și oxigen, pacientul simte o durere în piept. Preinfarctul apare fie atunci când se petrece un blocaj la nivelul unei artere secundare, fie atunci când blocajul nu oprește complet sângele care merge către inimă. În cazul infarctului miocardic acut, apare un blocaj la nivelul arterelor, iar acest blocaj împiedică sângele să ajungă la mușchiul inimii. Într-o asemenea situație, inima nu este vascularizată corespunzător și apar fie leziuni la nivelul acesteia, fie stopul cardiac ori chiar decesul. Mulți pacienți se întreabă ce categorii de persoane sunt în pericol să sufere un preinfarct.
Astfel, factorii de risc pentru boala cardiacă coronariană (principala cauză a preinfarctului) sunt:
- diabetul;
- obezitatea;
- un istoric familial care include persoane cu boli de inimă;
- hipertensiunea arterială;
- colesterolul LDL (rău) mare;
- colesterolul HDL (bun) mic;
- genul masculin;
- fumatul;
- stilul de viață sedentar.
Bărbații în vârstă de 45 de ani și peste acest prag și femeile de 55 de ani și peste acest prag au un risc mai mare să sufere un preinfarct (angină instabilă).
Diagnosticarea preinfarctului
Medicii sunt singurii în măsură să pună diagnosticul de preinfarct, în urma unei electrocardiograme. Medicul poate, de asemenea, să recomande și o analiză de sânge, dar și o ecografie cardiacă, o angiogramă sau o radiografie. Medicul va efectua un examen clinic care presupune și măsurarea tensiunii arteriale. De asemenea, medicii pot folosi și alte teste pentru a confirma diagnosticul de preinfarct / angină instabilă, cum ar fi:
- Testele de sânge, pentru a verifica ce valori au creatinkinaza / CK și biomarkerii cardiaci (troponina) care se scurg din mușchiul inimii dacă acesta a fost afectat sau s-a deteriorat;
- Electrocardiograma, pentru a vedea tiparele în ceea ce privește bătăile inimii și care pot indică un flux sangvin redus;
- Ecocardiografia, pentru a produce imagini ale inimii pacientului, care scot la iveală dovezile unor probleme legate de circulația sângelui;
- Testele de stres, pentru a determina inima pacientului să „muncească” mai mult și pentru a face preinfarctul (angina) mai ușor de detectat;
- Examinarea angio-CT - este o metodă de imagistică prin care se pot evalua arterele, care combină tomografia sau tehnologia computerizată cu angiografia;
- Angiografia coronariană și cateterismul cardiac, pentru a studia sănătatea arterelor, cât și calibrul arterelor pacientului. Deoarece angiografia coronariană ajută medicul să vizualizeze orice îngustare și orice blocaje de la nivelul arterelor, este unul dintre cele mai folosite teste pentru diagnosticul preinfarctului / anginei instabile.
Complicațiile preinfarctului
Lăsat netratat, un preinfarct poate duce la infarct miocardic (atac de cord), insuficiență cardiacă, aritmii cardiace. Toate acestea pot fi afecțiuni care pun viața pacientului în pericol. După ce suferi de un preinfarct, se instalează urmările acestuia, care sunt atât de natură fizică, cât și de natură psihică. În primul rând, apare senzația de oboseală, întrucât preinfarctul slăbește mușchiul inimii și face mai dificilă vascularizarea întregului corp. Din punct de vedere psihic, depresia este cea care se instalează după un preinfarct.
Frica de moarte este cea care poate cauza depresie, anxietate și atacuri de panică, iar acestea pot mima simptomele infarctului. Totodată, și aritmiile miocardice pot apărea în urma unui preinfarct, pentru că o parte din mușchiul inimii poate rămâne cu probleme și poate funcționa deficitar, cauzând bătăi neregulate ale inimii.
Tratarea preinfarctului
Tratamentul în cazul pacientului cu preinfarct depinde de severitatea bolii. Fie în ambulanță, fie la spital, există un protocol de tratament în cazul preinfarctului sau infarctului miocardic.
Ce faci dacă ai simptomele unui preinfarct?
Este posibil ca angina stabilă să progreseze într-o formă instabilă și să suferi, astfel, un preinfarct. Dacă ai angină stabilă, trebuie să fii atent la orice dureri în piept pe care le simți, chiar și atunci când ești în repaus. De asemenea, fii atent la acele dureri în piept care durează mai mult decât în mod normal sau dacă, pur și simplu, le simți diferit. Dacă iei nitroglicerină (un medicament care stimulează circulația sângelui) pentru ușurarea simptomelor în timpul unui atac de angină stabilă, este posibil să constați că medicamentul nu funcționează în timpul unui preinfarct.
De regulă, simptomele preinfarctului persistă câteva minute. Preinfarctul are simptome similare cu cele ale unui atac de cord. Dacă ai simptomele unui atac de cord, acționează rapid. Primind tratament repede, acesta ți-ar putea salva viața. Dacă medicul tău ți-a prescris nitroglicerină pentru angina pectorală, ia 1 doză de nitroglicerină și așteaptă 5 minute.
Dacă simptomele nu se îmbunătățesc sau vezi că se înrăutățesc, sună la 112. Descrie simptomele pe care le ai și spune operatorului că s-ar putea să ai un infarct miocardic. În unele cazuri, ți se poate recomanda să mesteci aspirină, deoarece aceasta, chiar și în doze mici, îți va ajuta sângele să nu se coaguleze, astfel încât să supraviețuiești unui infarct. Așteaptă ambulanța și nu încerca să te urci la volan.
Cum ajuți o persoană care prezintă simptomele preinfarctului?
Trebuie să apelezi de urgență la ajutor de specialitate dacă observi simptomele preinfarctului la tine sau la altă persoană. Dacă suferi de angină instabilă, cu unul sau mai multe dintre simptomele prezentate mai sus, care nu cedează la administrarea de nitroglicerină, trebuie să te adresezi medicului!
Dacă observi simptomele unui preinfarct sau infarct miocardic la o altă persoană și nu ai la îndemână nitroglicerină, sună la 112. Descrie simptomele persoanei și spune operatorului că este posibil ca aceasta să sufere un infarct. Rămâi la telefon și oferă toate informațiile necesare. Așteaptă ambulanța, care va duce persoana imediat la spital.
Dacă ți se pare că o persoană are un preinfarct, dar nu ești sigur, urmează pașii de mai sus, deoarece preinfarctul poate duce la un infarct miocardic sau la deces.
Protocolul de intervenție pentru preinfarct
Dacă pacientul merge la spital într-o ambulanță, tratamentul va fi început imediat, pentru că paramedicii pot să restaureze circulația sângelui și să limiteze daunele produse la nivelul inimii. Pacientului i se pot administra:
• aspirină și alte medicamente anticoagulante (pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge);
• medicamente care distrug cheagurile de sânge (trombolitice);
• medicamente pentru scăderea volumului de muncă al inimii și medicamente pentru ameliorarea durerii.
La spital, pacientului i se vor face o serie de teste, precum: electrocardiogramă (EKG) teste de sânge, pentru a vedea dacă nivelul enzimelor cardiace este mare, cateterizare cardiacă - un test care arată care artere sunt blocate și cum funcționează inima pacientului.
Dacă această cateterizare cardiacă arată că o arteră este blocată, un medic poate efectua o angioplastie imediat, pentru a ajuta sângele să circule prin acea arteră. Sau, un medic chirurg poate face, de urgență, o operație de bypass coronarian, pentru a redirecționa sângele în jurul arterei blocate.
Angina instabilă, adică preinfarctul, este un eveniment neașteptat, iar dacă pacientul ia nitroglicerină când simte că are loc, s-ar putea că medicamentul să nu îl ajute, și nici repausul. Cel mai probabil, medicul va pune diagnosticul de preinfarct dacă pacientul are simptome pentru prima dată sau dacă simptomele sale se înrăutățesc, durează mai mult decât în mod normal, simptomele apar mult mai des sau au loc atunci când pacientul se află un repaus. Preinfarctul este un semn de avertizare, care arată că un infarct miocardic poate să aibă loc în curând, așa că necesită tratament imediat.
Tratament medicamentos pentru preinfarct
Tratamentul prescris după preinfarct poate include nitroglicerină, care dilată vasele sangvine. Și medicamentele antiischemice pot fi recomandate pentru prevenirea durerilor din zona pieptului. Antiinflamatoarele și medicamentele pentru subțierea sângelui sunt recomandate pentru prevenirea formării cheagurilor. Unul dintre primele tratamente pe care medicul le poate recomanda este un medicament ce subțiază sângele (anticoagulant), precum aspirina, heparina sau clopidogrelul.
De asemenea, medicul specialist poate indica și alte tratamente medicamentoase pentru a reduce simptomele preinfarctului (ale anginei instabile), inclusiv acele medicamente care reduc:
- tensiunea arterială;
- nivelul colesterolului;
- anxietatea;
- simptomele aritmiei.
Intervenția chirurgicală în urma unui preinfarct
Dacă există un blocaj sau o îngustare severă într-o arteră, medicul poate recomanda proceduri mai invazive, cum ar fi unele intervenții chirurgicale. Acestea includ angioplastia, o procedură în care medicul deschide o arteră care a fost în prealabil blocată. Chirurgul poate, de asemenea, să introducă un tub mic, cunoscut sub numele de stent, pentru a menține artera deschisă.
În cazurile grave, este posibil ca pacientul să aibă nevoie de o operație pe cord deschis, cum este cea de bypass coronarian. Această procedură redirecționează fluxul de sânge și îl îndepărtează de artera blocată, pentru a ajuta la îmbunătățirea circulației sângelui către inimă.
Schimbări în stilul de viață al unei persoane care a avut preinfarct
După preinfarct este recomandat să se facă niște schimbări în ceea ce privește stilul de viață, pentru reducerea riscului apariției unui alt eveniment cardiac. Astfel, dacă ai avut un preinfarct:
- Renunță la fumat – dacă ești fumător, este obligatoriu să renunți la țigări întrucât fumatul crește considerabil riscul pentru boli cardiace. Fumatul are un impact negativ asupra pereților vaselor de sânge, împiedică buna oxigenare a organismului, încurajează formarea cheagurilor de sânge și totodată crește tensiunea arterială.
- Monitorizează-ți tensiunea arterială – dacă ai probleme cu tensiunea arterială, discută cu medicul și urmează, dacă este necesar, un tratament pentru reglarea acesteia. Renunță la consumul de sare în exces și la cofeină întrucât acestea cauzează o creștere a tensiunii arteriale.
- Ține colesterolul sub control – colesterolul LDL mărit crește riscul de afecțiuni cardiace așa că trebuie neapărat să menții colesterolul în limitele normale. Poți face acest lucru printr-o alimentație corectă, sănătoasă, dar și prin tratament medicamentos. Indiferent de severitatea preinfarctului, este nevoie să îți schimbi stilul de viață pe termen lung. Schimbările în ceea ce privește stilul de viață, care îți pot îmbunătăți sănătatea inimii, includ:
- Adoptarea unei diete mai sănătoase și echilibrate;
- Reducerea surselor de stres din viața de zi cu zi;
- Mai multe exerciții fizice;
- Dacă ești o persoană supraponderală, este esențial să scapi de kilogramele în plus;
- Să renunți la fumat, dacă în prezent ești fumător.
Toate aceste modificări pot să îți reducă riscul unui preinfarct și al unui infarct miocardic.
Prevenirea preinfarctului
Pentru a preveni preinfarctul miocardic, trebuie să știi că există mai multe opțiuni de îngrijire non-medicale, cum ar fi să iei măsuri pentru a slăbi, să renunți la fumat și să faci exerciții fizice cu regularitate. Îndreptând lucrurile spre direcția adoptării unui stil de viață sănătos, vei putea să îți îmbunătățești sănătatea inimii și să reduci riscul de apariție a unor episoade viitoare de preinfarct.
Stilul de viață care trebuie adoptat de o persoană cu risc de preinfarct
Modificările în stilul de viață reprezintă un criteriu care face parte din toate tratamentele pe care le are o persoană cu risc de preinfarct. Indiferent de ce tratament medical alegi pentru preinfarct, medicul îți va recomanda să faci câteva schimbări pentru a avea un stil de viață sănătos. Deoarece bolile de inimă sunt, adesea, substratul principal al celor mai multe forme de angină, printre care și preinfarctul, poți să reduci sau să previi preinfarctul făcând eforturi pentru a reduce factorii de risc pe care îi are inima în privința bolilor și să faci câteva schimbări sănătoase în privința stilului de viață. Acești factori de risc pe care îi are o persoană sunt:
Controlul greutății și schimbări în dietă
Excesul ponderal trebuie luat în considerare. Dacă eșți o persoană supraponderală, vorbește cu medicul tău despre opțiunile pe care le ai pentru a slăbi și pentru a ține sub control greutatea corporală. De asemenea, este esențial să faci unele schimbări în dietă, pentru că o dietă necorespunzătoare este tot un factor de risc pentru preinfarct. Adoptă o alimentație sănătoasă, cu cantități foarte mici de grăsimi saturate, grăsimi trans și un aport scăzut de sare. Include în alimentația ta o varietate de fructe și de legume, cereale integrale, tipuri de carne slabă și produse lactate cu un procent scăzut de grăsime.
Controlul colesterolului rău
Și colesterolul rău care are valori peste cele considerate normale este un factor de risc. Este important să îți cunoști valorile colesterolului rău și ale colesterolului total și să îți întrebi medicul dacă le poți optimiza sau dacă le poți aduce până la nivelurile recomandate.
Renunțarea la fumat
Dacă fumezi, renunță complet la țigări, pentru ca inima să nu fie supusă unui stres inutil și pentru a reduce riscul unui preinfarct.
Alte schimbări în stilul de viață
Lipsa activității fizice se află și ea pe lista factorilor de risc, așa că este o altă schimbare pe care trebuie să o faci în stilul de viață, și dacă ai suferit un preinfarct și dacă nu. Discută cu medicul despre cum poți să începi un plan de exerciții fizice care să fie sigure pentru tine.
Deoarece angina instabilă este adesea adusă de un efort fizic, este bine să faci exerciții în ritmul tău și să iei pauze ca să te odihnești. O altă schimbare în stilul de viață este să iei tratament pentru alte afecțiuni sau boli care îți pot crește riscul de preinfarct, cum ar fi diabetul, hipertensiunea arterială și hipercolesterolemia (o valoare crescută a colesterolului).
Tot la capitolul schimbări în stilul de viață intră și sursele de stres. Să eviți stresul este mai ușor de spus decât de făcut, dar încearcă să găsești modalități de a te relaxa potrivite pentru tine.
Analize periodice pentru evaluarea riscului de preinfarct sau infarct
Pentru a evalua riscul de angină instabilă sau pe cel de infarct, medicul specialist îți va recomanda să îți faci periodic o serie de teste și analize (examen fizic, verificarea tensiunii arteriale etc.). Testele de laborator îl pot ajuta pe medic să identifice boala cardiacă ischemică și afecțiunile care pot contribui la dezvoltarea preinfarctului. De exemplu, analiza urinei poate scoate la iveală diabetul zaharat sau o boală renală, ambele asociate cu ateroscleroza. Testele de sânge pot să arate nivelurile ridicate de lipide care indică ateroscleroza și un nivel crescut al enzimei creatinfosfokinază.
Aceasta este o enzimă eliberată în sânge atunci când țesutul inimii moare. Testele de sânge efectuate la recomandarea medicului pot să arate dacă pacientul are țesutul inimii deteriorat sau are un risc crescut de infarct miocardic; testele de sânge în acest caz determina troponină I cardiacă și troponină T, creatinkinaza (CK), care este sinonimă cu creatinfosfokinaza (CPK), și mioglobina, o proteină prezentă în fibrele cardiace.
De exemplu, testarea nivelului creatinfosfokinazei sau creatinkinazei, când pacientul a ajuns la Urgență și în următoarele 6-24 de ore după un episod de durere în piept, poate determina cu certitudine dacă persoana a avut un infarct miocardic. O radiografie toracică poate să arate o inimă mărită sau alte semne structurale ale unei posibile insuficiențe cardiace. Un test de stres la efort îl ajută pe medicul specialist să diagnosticheze o cardiopatie ischemică.
De obicei, acest test presupune efectuarea unei electrocardiograme înainte, în timpul și după un exercițiu pe banda de alergare sau pe o bicicletă staționară. Electrozii atașați pe diferite zone ale pielii pacientului sunt conectați la aparatul EKG. Aparatul urmărește activitatea inimii pe o bandă de hârtie.
Anumite schimbări în activitatea inimii pot indica o boală de inimă sau dacă o persoană are, de fapt, un atac de cord. O electrocardiogramă normală poate indica faptul că durerea în piept a pacientului este cauzată de altceva și nu de o arteră coronariană blocată, dar nu exclude într-un mod concludent un blocaj ca fiind cauza durerii în piept.
Mai poate fi recomandată de medic și angiografia coronariană, numită și coronarografie. Angiograma coronariană este obținută prin injectarea unei substanțe de contrast în fluxul sagvin și prin efectuarea unei radiografii a arterelor coronare. Această investigație îi permite medicului să vadă blocajele, malformațiile și alte lucruri la nivelul vaselor de sânge. Tot o metodă eficientă de investigație este și ecocardiografia, o procedură cu ultrasunete folosită pentru a evalua valvele, funcția și dimensiunea inimii.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medline Plus - Unstable angina
https://medlineplus.gov/ency/article/000201.htm
NCBI - Unstable Angina
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK442000/
American Heart Association - Warning Signs of a Heart Attack
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/warning-signs-of-a-heart-attack
Te-ar mai putea interesa și...