Ce simptome are ateroscleroza, in functie de arterele blocate sau ingustate

Ateroscleroza este o afecțiune în care arterele ajung să se îngusteze și să devină rigide (se întăresc) din cauza depunerilor de plăci ateromatoase pe pereții acestor vase de sânge. Află cum se manifestă boala, ce se poate face pentru a o trata și dacă ateroscleroza se vindecă sau nu.

Ateroscleroza este îngustarea arterelor, cauzată de acele depuneri de plăci de aterom pe pereții vaselor de sânge. Acestea transportă sângele de la inimă către restul corpului și sunt căptușite cu un strat subțire de celule care permite sângelui să circule cu mai multă ușurință. Acest strat este numit endoteliu. Ateroscleroza debutează când endoteliul se degradează, permițând colesterolului să se depună pe pereții arterelor.

Organismul trimite aici un tip de globule albe din sânge, pentru a curăța acest colesterol, însă uneori celulele se blochează în zona afectată. În timp, plăcile ateromatoase continuă să se depună, fiind alcătuite din colesterol, celule macrofage, calciu și alte substanțe din sânge.

În unele cazuri, se întâmplă ca plăcile de aterom să se desprindă sau să se „rupă” în mici bucăți. În acest scenariu, plachetele sangvine (trombocitele) se adună în zona afectată și se unesc, formând cheaguri de sânge. Acestea pot bloca artera, ducând la complicații periculoase, care pun viața în pericol, precum accidentul vascular cerebral și infarctul miocardic. Ateroscleroza poate afecta întregul sistem de artere, însă, în principal, boala afectează arterele mai mari din corp.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Ce simptome are ateroscleroza?

Specialiștii spun că primele semne ale aterosclerozei încep să se dezvolte în timpul adolescenței, când apar zone cu globule albe pe pereții arterelor. De cele mai multe ori, nu există niciun fel de simptome până când nu se desprinde o parte din placa ateromatoasă sau până când circulația sângelui nu este restricționată. De regulă, durează mulți ani până se întâmplă să apară simptomele aterosclerozei.

Simptomele bolii diferă în funcție de ce artere sunt afectate.

Ateroscleroza la arterele carotide

Arterele carotide irigă creierul cu sânge. Un flux sangvin limitat poate duce la accident vascular cerebral, iar pacientul poate să se confrunte cu diverse simptome ca rezultat al aterosclerozei în această zonă, cum ar fi:

dificultate în respirație (dispnee)
stări de slăbiciune
dureri de cap
paralizie
amorțeală facială

Ateroscleroza la arterele coronare

Arterele coronare irigă mușchiul inimii cu sânge. Când, însă, fluxul sangvin către inimă este limitat sau redus, complicația aceasta poate să provoace angină (dureri în piept) și infarct miocardic.

Simptomele aterosclerozei pot fi, la acest nivel:

anxietate extremă
vărsături
durere în piept (angină pectorală)
tuse
stări de leșin

Ateroscleroza la arterele renale

Arterele renale alimentează rinichii cu sânge, iar în cazul în care fluxul sangvin este redus, există un risc mare ca persoana să dezvolte boală renală cronică. Pacientul care are un blocaj la nivelul unei artere renale poate să se confrunte cu:

scăderea poftei de mâncare
edem (umflarea mâinilor și picioarelor)
dificultăți de concentrare

Simptomele aterosclerozei depind de arterele care sunt afectate, așadar, e bine să reții:

Dacă ai ateroscleroză la arterele din inimă, este posibil să ai durere în piept sau presiune în piept (angină).
Dacă ai o formă de ateroscleroză în arterele care duc la creier, este posibil să te confrunți cu: amorțeală subită sau slăbiciune subită în mâini sau picioare, dificultăți de vorbire, să ai vorbirea neclară, pierderea temporară a vederii la unul dintre ochi, mușchii de pe față sunt afectați.
Dacă ai ateroscleroză în arterele de la mâini și picioare, este posibil să prezinți simptomele bolii arteriale periferice: durere de picioare atunci când mergi (claudicație).
Dacă ateroscleroza s-a dezvoltat în arterele care duc la rinichi poți să dezvolți hipertensiune arterială sau insuficiență renală.

Care sunt factorii care pot contribui la îngustarea sau blocarea arterelor?

Ateroscleroza i se poate întâmpla oricui, dar următorii factori pot crește riscul de a suferi de această afecțiune:

vârsta înaintată
fumatul
alimentația nesănătoasă, bogată în grăsimi nesănătoase
sedentarismul
supraponderalitatea sau obezitatea
consumul excesiv de alcool, în mod regulat
alte boli (hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia și diabetul)
antecendentele medicale familiale (rude apropiate care au avut ateroscleroză sau o boală cardiovasculară).

Aterosceleroza se vindecă?

Când o persoană este diagnosticată cu această afecțiune, prima întrebare este dacă ateroscleroza se vindecă. Datele din cercetări științifice recente sugerează că tratamentul intensiv cât devreme în decursul bolii poate inversa ateroscleroza și chiar poate restabili structura și funcția arterială normală. Așadar, dacă este descoperită mai de timpuriu, afecțiunea are mari șanse să fie ținută sub control, deși, spun savanții, nu este clar dacă, odată prezentă, ateroscleroza chiar se vindecă.

„Sănătatea vasculară poate fi extinsă până la vârsta a doua prin menținerea factorilor de risc cardiovascular ideal și a comportamentelor stilului de viață și stadiile incipiente ale aterosclerozei pot fi probabil inversate, restabilind structura și funcția vasculară normală. Cu toate acestea, ateroscleroza avansată, definită ca placă complexă cu fibroză și calcifiere, poate să nu fie complet reversibilă cu terapiile disponibile în prezent”, spun oamenii de știință într-o analiză recentă.

Presupunerea acestora este că dacă se tratează factorii de risc mai din tinerețe, se menține sănătatea vasculară și se inversează ateroscleroza timpurie, făcând astfel ca pacientul să aibă în viitor un risc scăzut de evenimente cardiovasculare. Cercetătorii consideră că următoarea prioritate în ce privește investigațiile asupra acestei boli este să se evalueze ce impact are scăderea colesterolului rău mărit (LDL) mai devreme în viață pentru a face ateroscleroza timpurie să se retragă și să nu mai sporească riscul de evenimente cu potențial fatal.

Cum scazi riscul de a dezvolta ateroscleroză?

Cum lumea științifică încă dezbate dacă ateroscleroza se vindecă sau nu, ce poți face este să te străduiești să o previi. Pentru a scădea riscul de a dezvolta ateroscleroză, poți încerca următoarele măsuri:

Evită alimentele care conțin grăsimi combinate cu zahăr și făină albă

O alimentație echilibrată și sănătoasă joacă un rol esențial în prevenirea aterosclerozei. Optează pentru alimente bogate în nutrienți, cum ar fi fructe și legume proaspete, pâine și paste integrale, proteine slabe (carne slabă, pește, ouă, leguminoase) și grăsimi sănătoase (ulei de măsline, avocado, nuci). Evită să mănânci des produse ultra procesate, adică mezeluri, brânză topită, produse de fast food și de patiserie, care sunt bogate în grăsimi saturate și grăsimi trans.

Atenție, nu grăsimea animală ca atare îți face rău, ci cantitatea pe care o mănânci și felul în care o combini cu alte alimente. Nu e sănătos să mănânci des unt cu pâine sau gogoși, de exemplu, dar poți mânca 10 g de unt pe zi dacă îl pui peste legume la tigaie, să spunem (fasole verde, ciuperci, ardei gras, morcovi etc.) alături de o friptură.

Menține un nivel sănătos al colesterolului total

Nivelul ridicat de colesterol în sânge este un factor de risc major pentru ateroscleroză. Dacă ai o alimentație care susține sănătatea inimii, bogată în legume, fructe și fibre și săracă în alimente ultra procesate, cum am discutat, poți păstra colesterolul la valori normale.

Dacă atunci când mergi la analizele anuale nivelul de colesterol este prea ridicat, medicul îți poate recomanda să nu mai mănânci produse de patiserie, fast food, mezeluri etc., să faci mișcare și, în unele cazuri, poate fi nevoie și de medicamente pentru scăderea colesterolului.

Păstrează o greutate sănătoasă

Excesul de greutate poate crește riscul de a dezvolta ateroscleroză, deci un stil de viață activ și echilibrat, care include exerciții fizice regulate și o alimentație potrivită, fără exces de calorii, te ajută să te menții la o greutate optimă pentru înălțimea și vârsta ta. Ca să afli de câte calorii ai nevoie pe zi în funcție de gen, înălțime, greutate normală, stil de activitate, poți căuta pe internet un calculator de calorii sau rogi medicul de familie să îți calzuleze și apoi îți poți instala pe telefon o aplicație care să îți arate câte calorii au alimentele și cât să mănânci zilnic.

Fii activ fizic

Exercițiile fizice regulate au multiple beneficii pentru sănătatea cardiovasculară și pot ajuta la prevenirea aterosclerozei. Încearcă să faci cel puțin 150 de minute de activitate aerobică moderată sau 75 de minute de activitate aerobică intensă pe săptămână. De asemenea, includerea exercițiilor de rezistență și de întărire musculară în rutina ta poate fi benefică.

Renunță la fumat

Fumatul este unul dintre factorii de risc principali pentru ateroscleroză și boli cardiovasculare în general. Renunțarea la fumat sau evitarea expunerii la fumul de țigară este esențială pentru sănătatea cardiovasculară și reducerea riscului de a dezvolta ateroscleroză. Dacă fumezi de multă vreme, îți poate fi foarte greu să te lași, de aceea e bine să vorbești cu medicul de familie, care te poate ajuta cu prescrierea unor medicamente utile pentru a scăpa de acest viciu.

Gestionează stresul

Poate nu te-ai gândit la acest aspect, dar și stresul cronic poate avea un impact negativ asupra sănătății cardiovasculare. Găsește metode eficiente de gestionare a stresului, cum ar fi exercițiile de respirație, yoga, plimbările cu prietenii sau alte activități plăcute, care să te detensioneze. Relaxarea activă - drumețiile la pădure, dansul, mersul pe bicicletă - reprezintă o metodă foarte bună de a scăpa de stres.

NEWSLETTER DEDICAT DOC

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHLBI - ATHEROSCLEROSIS Symptoms
https://www.nhlbi.nih.gov/health/atherosclerosis/symptoms
NCBI - Can Atherosclerosis Be Cured?
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7375463/
Studiul „Can Atherosclerosis Be Cured?”, apărut în Curr Opin Lipidol. Author manuscript; available in PMC 2020 Dec 1. Published in final edited form as: Curr Opin Lipidol. 2019 Dec; 30(6): 477–484, doi: 10.1097/MOL.0000000000000644, autori: John T. Wilkins, Samuel S. Gidding, Jennifer G. Robinson

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...