Electrocardiograma (EKG), utila in diagnosticul afectiunilor cardiovasculare, alaturi de valorile colesterolului

O electrocardiogramă (EKG) este un test simplu care poate fi folosit pentru a verifica ritmul inimii și activitatea electrică și care ajută la diagnostiarea și monitorizarea afecțiunilor cardiovasculare. Află din acest articol de ce este important EKG-ul și de ce alte proceduri poate fi însoțit.

O electrocardiogramă (numită și EKG) este o investigație care înregistrează activitatea electrică a inimii, când persoana este în repaus. Această metodă oferă informații despre puls (numărul de bătăi ale inimii, pe minut) și ritmul în care bate inima și arată dacă mușchiul inimii și-a mărit volumul din cauza hipertensiunii arteriale sau arată dovezile unui infarct miocardic anterior. Această investigație, însă, nu arată dacă pacientul are blocaje asimptomatice în arterele inimii și nu poate anticipa riscul unui infarct miocardic în viitor.

De ce este importantă electrocardiograma?

Electrocardiograma este utilă în diagnosticul afecțiunilor cardiovasculare, din mai multe motive. De exemplu, este posibil ca un pacient să aibă nevoie de un EKG dacă prezintă factorii de risc pentru boli cardiovasculare (cum ar fi hipertensiunea arterială) ori dacă prezintă simptome de tipul palpitațiilor sau durerii în piept. Totodată, electrocardiograma este indicată și pentru monitorizare, dacă pacientul are deja o afecțiune cardiovasculară și se află în tratament.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Beneficiul potențial al screening-ului cu ajutorul electrocardiogramei este de a preveni evenimentele cardiovasculare, cum ar fi atacurile de cord, accidentele vasculare cerebrale și decesul la persoanele care nu prezintă simptome de boli cardiovasculare. Beneficiul apare, însă, mai ales la persoanele cu risc crescut de boli cardiovasculare. Unele autorități sanitare recomandă să nu se facă EKG de repaus sau de efort la adulții cu risc scăzut de evenimente cardiovasculare.

Cum se face un EKG?

Testul implică atașarea unui număr de senzori mici și lipicioși, numiți electrozi, pe brațe, picioare și piept, conectați prin fire la un aparat de înregistrare EKG. Înainte ca electrozii să fie atașați, pacientul își va scoate îmbrăcămintea din partea superioară a corpului, iar în cazul bărbaților poate fi nevoie ca părul de pe piept să fie ras. De asemenea, e indicat ca înainte de investigație, să nu se aplice pe piele loțiuni de corp, iar pacientul să poarte o bluză care poate fi scoasă cu ușurință. Este nevoie de aproximativ 10 minute pentru a atașa electrozii și a finaliza testul, dar înregistrarea reală durează doar câteva secunde.

Tipuri de EKG

Există trei tipuri principale de electrocardiogramă:

  • EKG de repaus – efectuat în timp ce pacientul este întins într-o poziție confortabilă;
  • EKG de stres sau de efort – efectuat în timp ce pacientul utilizează o bicicletă de exerciții sau o bandă de alergare;
  • EKG ambulator (uneori numit monitor Holter) – electrozii sunt conectați la un dispozitiv mic portabil, purtat la talie, astfel încât inima să poată fi monitorizată acasă timp de una sau mai multe zile.

Tipul de EKG recomandat depinde de simptomele pacientului și de problema cardiacă suspectată. De exemplu, un EKG de efort poate fi recomandat dacă simptomele sunt declanșate de activitatea fizică, în timp ce un ECG ambulator poate fi mai potrivit dacă simptomele sunt imprevizibile și apar în episoade scurte aleatorii.

Diagnosticarea bolilor cardiovasculare poate fi făcută și pe baza altor investigații medicale

Testele și investigațiile de care pacientul va avea nevoie pentru diagnosticarea bolilor cardiovasculare depind de afecțiunea pe care medicul o suspectează inițial. Înainte de orice fel de test, medicul va efectua examenul fizic și anamneza (îi va adreesa pacientului o serie de întrebări despre istoricul medical și despre antecedentele medicale ale familiei). 

Pe lângă analizele de sânge și o radiografie toracică, pentru diagnosticarea afecțiunilor cardiovasculare se pot folosi: EKG-ul, un monitor Holter, ecografia cardiacă, testul EKG de efort, coronarografia, tomografia computerizată cardiacă și RMN-ul de cord.

Cât de mult contează (și) valoarea colesterolului?

Este important ca pacientul să își măsoare în mod regulat tensiunea arterială, colesterolul din sânge și glicemia, conform recomandărilor făcute de medicul specialist cardiolog. Cu ajutorul acestor informații, medicul va putea măsura riscul pacientului de a avea o boală cardiovasculară.

În ceea ce privește colesterolul, în cazul în care nu știi sigur dacă ar trebui sau nu să îți faci analizele de sânge, cel mai important este să ai o discuție cu medicul. În teorie, testele regulate de sânge pentru aflarea valorilor colesterolului ar trebui să se efectueze în funcție de anumite criterii:

  • dacă pacientul este bărbat și are peste 40 de ani;
  • dacă pacientul este femeie și are peste 50 de ani;
  • dacă pacientul este femeie în perioada de postmenopauză;
  • dacă pacientul are o afecțiune cardiovasculară, a avut un accident vascular cerebral (AVC), are diabet sau hipertensiune arterială;
  • dacă pacientul are o circumferință a taliei mai mare de 102 cm (în cazul bărbaților) și mai mare de 88 cm (în cazul femeilor);
  • dacă pacientul are în familie antecedente de boli cardiovasculare sau de accident vascular cerebral.

În funcție de acești factori, medicul te poate sfătui cât de des ar trebui să îți faci analizele de sânge în ceea ce privește profilul lipidic.

Valorile colesterolului LDL pe care ar trebui să le ai în vedere

În cazul majorității oamenilor, este de dorit ca valoarea colesterolului rău - LDL să fie sub 130 mg/dL. Dacă ai alți factori de risc pentru afecțiunile cardiovasculare, ar trebui să ții colesterolul LDL undeva sub 100 mg/dL. Dacă ești deja la un risc foarte mare de boală cardiovasculară (de exemplu, dacă ai suferit deja un infarct miocardic sau ai fost diagnosticat cu diabet zaharat), este bine să ai valoarea colesterolului LDL undeva sub 70 mg/dL.

Ce influențează nivelul de colesterol?

Mai multe lucruri pot afecta nivelul de colesterol:

Alimentația

Grăsimile saturate și colesterolul din alimentele pe care le consumi fac să crească nivelul colesterolului din sânge. Reducerea cantității de grăsimi saturate din alimentație ajută la scăderea nivelului de colesterol din sânge. Alimentele care au un nivel ridicat de grăsimi saturate includ carnea, produsele lactate, dulciurile, inclusiv băuturile îndulcite cu zahăr, și alimentele prăjite și foarte procesate.

Greutatea

Excesul de greutate tinde să crească valorile colesterolului și este un factor de risc pentru boli de inimă. Pierderea în greutate poate ajuta la scăderea colesterolului LDL, a colesterolului total și a trigliceridelor și la creșterea nivelul de colesterol bun HDL.

Activitate fizică

Sedentarismul este un factor de risc pentru boli de inimă, în timp ce activitatea fizică regulată contribuie la sănătatea inimii: poate ajuta la scăderea colesterolului LDL și la creșterea nivelului de colesterol HDL și, în plus, contribuie la pierderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale sau obeze. 

Fumatul

Fumatul scade colesterolul HDL, cel care ajută la eliminarea colesterolului rău din artere, deci un HDL mai mic poate însemna un nivel mai ridicat de colesterol LDL.

Cum să ai valori normale ale colesterolului?

Colesterolul este o substanță asemănătoare grăsimii, care se găsește în toate celulele corpului. Ficatul produce colesterol, deoarece corpul are nevoie de niște colesterol pentru a funcționa corect, dar această substanță se găsește și în unele alimente, cum ar fi carnea și produsele lactate. Când ai prea mult colesterol în sânge, ai și un risc mai mare de boală coronariană.

Valorile normale ale colesterolului total sunt între 125 și 200 mg/dL, colesterolul rău LDL trebuie să fie mai puțin de 100 mg/dL, colesterolul bun HDL trebuie să fie 50 mg/dL sau mai mare. Pentru a obține valori normale ale colesterolului, este nevoie de un stil de viață sănătos, iar în unele cazuri și de administrarea anumitor medicamente. 

Concret, colesterolul poate fi ținut la valori normale cu un plan alimentar sănătos pentru inimă, care limitează cantitatea de grăsimi saturate și trans, dar și cantitatea de zahăr pe care o consumi, cu activitate fizică regulată (cam 30 de minute în majoritatea zilelor săptămânii), cu gestionarea stresului (deoarece stresul cronic poate crește uneori colesterolul LDL) și cu renunțarea la fumat. 

Dacă stilul de viață sănătos nu este suficient pentru a menține colesterolul în limitele normale, medicul poate recomanda, în cele mai multe cazuri, tratament cu statine, dar poate indica și suplimente alimentare, cum ar fi cele din drojdie de orez roșu.

Afecțiunile cardiovasculare pot fi prevenite

Bolile cardiovasculare pot fi prevenite sau anumite aspecte de sănătate pot fi îmbunătățite dacă se fac anumite schimbări în stilul de viață, pentru a avea o inimă mai sănătoasă. Pe lângă renunțarea la fumat, este esențial ca tensiunea arterială să fie menținută (sau adusă și menținută) la valorile normale și diabetul să fie controlat.

Revenind la lipidele din sânge, dacă hipercolesterolemia a existat în istoricul medical al familiei pacientului, este posibil ca medicul să îl sfătuiască să înceapă chiar mai devreme să facă analize regulate pentru aflarea valorilor colesterolului. Dacă valorile colesterolului nu se află în limitele normale, medicul va recomanda să se efectueze mai des aceste analize și va prescrie un tratament.

Controalele medicale trebuie făcute în mod regulat. Dacă ai o afecțiune cardiacă cronică, este necesar să îți iei tratamentul și să mergi regulat la medic, pentru controale de rutină, ca să te asiguri că boala cu care ai fost diagnosticat este foarte bine controlată și că nu există riscul unor complicații. Respectă sfaturile medicului, fă-ți EKG-ul la intervalul recomandat de acesta și nu uita nici de analizele de sânge pentru profilul lipidic.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
MedlinePlus - Electrocardiogram
https://medlineplus.gov/lab-tests/electrocardiogram/
Cleveland Clinic - Cholesterol Numbers and What They Mean 
https://my.clevelandclinic.org/health/articles/11920-cholesterol-numbers-what-do-they-mean
NCBI - Electrocardiographic predictors of cardiovascular events in patients at high cardiovascular risk: a multicenter study
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6748904/
Studiul „Electrocardiographic predictors of cardiovascular events in patients at high cardiovascular risk: a multicenter study”, apărut în J Geriatr Cardiol. 2019 Aug; 16(8): 630–638, doi: 10.11909/j.issn.1671-5411.2019.08.004, autori: Rungroj Krittayaphong et al.

 

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0