Beta-blocantele nu duc la depresie, ci mai degrabă la insomnii [studiu]

Potrivit unui studiu publicat într-un jurnal al American Heart Association, beta-blocantele nu duc la depresie, ci mai debragă provoacă insomnii și alte tulburări de somn.

Beta-blocantele reprezintă o clasă de medicamente care reduc ritmul cardiac, volumul de muncă al inimii și producția de sânge a inimii, care, împreună, scad tensiunea arterială. Tratamentul cu beta-blocante este unul recomandat în mod obișnuit pentru bolile cardiovasculare, inclusiv insuficiența cardiacă, aritmiile, durerile toracice și hipertensiunea arterială.

Cercetătorii au suspectat că beta-blocantele au efecte secundare psihologice negative, inclusiv depresie, anxietate, somnolență, insomnie, halucinații și coșmaruri. Însă aceste medicamente care tratează diferite boli cardiovasculare nu cresc riscul unei persoane de a se confrunta cu depresia în comparație cu alte tratamente similare, potrivit unei analize¹ publicate în Hypertension, un jurnal al American Heart Association. Deși depresia poate apărea în timpul terapiei cu beta-blocante, cercetările sugerează că aceste medicamente nu sunt cauza probabilă.

Tratamentul cu beta-blocante poate da insomnii și vise ciudate

Autorii studiului spun că posibilele efecte secundare ale beta-blocantelor asupra sănătății mintale au făcut obiectul unor discuții în comunitatea științifică timp de mai multe decenii. Însă lucrarea de față arată că beta-blocantele nu sunt cauza a atât de multe dintre aceste efecte secundare.

Studiul este primul de acest gen care examinează întregul spectru de efecte secundare asupra sănătății mintale al beta-blocantelor. Cercetătorii au analizat date pentru mai mult de 50.000 de persoane din 258 de studii, inclusiv beta-blocante în studii dublu-orb, controlate randomizat. Aproape 70% dintre aceste lucrări au fost studii clinice axate pe tratamentul hipertensiunii arteriale și altele au evaluat depresia în studiile controlate cu placebo.

Rezultatele acestei analize cuprinzătoare au dezvăluit că, deși este cel mai frecvent raportat efect secundar asupra sănătății mintale, depresia nu a apărut mai frecvent în timpul tratamentului cu beta-blocante, comparativ cu tratamentul cu placebo. De asemenea, rata de întrerupere administrării de medicamente din cauza depresiei nu a fost diferită pentru cei care iau beta-blocante în comparație cu cei aflați pe alte tratamente.

Visele neobișnuite, insomnia și tulburările de somn pot fi, într-adevăr, asociate cu administrarea de beta-blocante, iar dintre evenimentele de sănătate mentală analizate, cel mai frecvent motiv pentru întreruperea beta-blocantelor a fost oboseala.

Rezultatele analizei indică faptul că îngrijorările cu privire la evenimentele adverse de sănătate mintală, în special depresia, nu ar trebui să afecteze decizia cu privire la administrarea de beta-blocante. Nu s-a găsit nicio indicație a unei asociere între utilizarea beta-blocantelor și depresie. Același lucru a fost valabil pentru majoritatea celorlalte simptome de sănătate mentală, așa cum s-a raportat în studiile care au fost incluse în analiză. Cu toate acestea, simptomele legate de somn, cum ar fi visele neobișnuite sau insomnia, au apărut în timpul terapiei beta-blocante în cazul anumitor pacienți.

Oamenii de știință afirmă că pacienții cu un istoric de evenimente cardiovasculare, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral, au fost predispuși să dezvolte complicații psihologice în urma tratamentului cu beta-blocante. Deși acestea nu au fost legate în mod cauzal, acest gen de pacienți ar trebui să fie monitorizați.

Studiile inițiale nu includeau date individuale despre pacienți, astfel încât pentru această analiză, cercetătorii nu au putut să investigheze dacă simptomele legate de somn au fost persistente pentru cei care iau beta-blocante. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a aborda această întrebare.

Savanții raportează că există o limită importantă de luat în considerare la interpretarea rezultatelor analizei lor: majoritatea studiilor pe beta-blocante au fost efectuate la începutul anilor 2000, înainte de stabilirea unui limbaj uniform pentru descrierea evenimentelor adverse. În plus, autorii au luat în considerare doar studii randomizate, dublu-orb, pentru analiza lor, ceea ce a lăsat deoparte unele studii care ar fi putut furniza mai multe date despre tratamentul cu beta-blocante pe termen lung.

Ce efecte secundare au de obicei beta-blocantele?

Majoritatea persoanelor care iau beta-blocante nu au reacții secundare sau se confruntă cu efecte secundare foarte ușoare, care devin mai puțin supărătoare în timp. Atenție, însă, trebuie contactat medicul de familie dacă în timpul tratamentului cu beta-blocante pacientul are simptome deranjante sau care durează mai mult de câteva zile.

Efectele secundare raportate frecvent de persoanele care iau beta-blocante includ:

  • senzație de oboseală sau de amețeală (acestea pot fi semne ale ritmului cardiac mai lent)
  • degetele de la mâini sau cele de la picioare se simt mai reci (beta-blocantele pot da, așa cum spuneam mai sus, tulburări de somn sau coșmaruri);
  • o senzație fizică neplăcută, ca și cum starea de sănătate s-ar fi deteriorat.

Unele persoane pot avea parte de efecte secundare grave atunci când iau beta-blocante, dar aceste cazuri apar rar. Medicul trebuie contactat imediat dacă pacientul are:

  • dificultăți de respirație, cu tuse care se agravează atunci când face mișcare (cum ar fi mersul pe scări), dacă gleznele sau picioarele se umflă, apar dureri în piept sau bătăi neregulate ale inimii - acestea sunt semne de probleme cardiace;
  • respirație șuierătoare și senzație de strânsoare în piept - acestea pot fi semne de probleme pulmonare;
  • pielea galbenă sau albul ochilor devenit galben - acestea pot fi semne ale problemelor hepatice.

Cu ce medicamente pot interfera beta-blocantele?

Există unele medicamente care pot interfera cu modul în care funcționează beta-blocantele și anume:

  • alte medicamente pentru hipertensiune arterială (combinația cu beta-blocante poate uneori să scadă prea mult tensiunea arterială)
  • alte medicamente pentru bătăi neregulate ale inimii, cum ar fi amiodaronă sau flecainidă;
  • alte medicamente care pot reduce tensiunea arterială, cum sunt unele antidepresive, nitrați, baclofen, tamsulosin, sau medicamente pentru boala Parkinson, cum ar fi levodopa;
  • medicamente pentru astm sau bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC)
  • medicamente pentru diabet, în special insulină (beta-blocantele pot face mai dificilă recunoașterea semnelor de avertizare ale scăderii zahărului din sânge);
  • medicamente pentru tratarea congestiei nazale sau a sinusurilor ori alte remedii pentru răceală (inclusiv cele care pot fi cumpărate de la farmacie fără prescripție medicală);
  • medicamente pentru alergii, cum ar fi efedrina, noradrenalina sau adrenalina;
  • medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), cum ar fi ibuprofenul.

Pentru a evita interacțiunile nepotrivite, este indicat ca pacientul să discute cu medicul care îi prescrie beta-blocante despre orice alte medicamente mai are în schemă pentru tratarea altor afecțiuni.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Hypertension - Do β-Blockers Cause Depression?
https://www.ahajournals.org/doi/10.1161/HYPERTENSIONAHA.120.16590
1. Studiul „Do β-Blockers Cause Depression?”, apărut în Hypertension, 15 martie 2021;77:1539–1548 https://doi.org/10.1161/HYPERTENSIONAHA.120.16590, autori: Thomas G. Riemer et al.
NHS - Beta blockers
https://www.nhs.uk/conditions/beta-blockers/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0