Angiografia coronariană: ce este, cum se efectuează, când este indicată
Angiografia coronariană este o procedură imagistică folosită pentru a vizualiza arterele coronare ale inimii și pentru a evalua fluxul sangvin prin acestea. Află în cele ce urmează de ce se recomandă o angiografie coronariană și ce se întâmplă în timpul acestei proceduri.
Trebuie spus mai întâi că arterele coronare alimentează miocardul - mușchiul inimii - cu sânge. Aceste artere se pot înfunda din cauza depunerilor de colesterol, de celule sau de alte substanțe, care formează placa de aterom. Din acest motiv, fluxul sangvin către inimă se poate reduce.
Dacă un cheag de sânge se formează și blochează circulația sângelui prin acea arteră, poate avea loc un infarct miocardic, situație în care poate fi nevoie de această investigație invazivă numită angiografie sau angiogramă coronariană. Medicii pot efectua, de asemenea, angiograme neinvazive, folosind scanări computerizate (CT) pentru a privi vasele de sânge ale unei persoane, dar această abordare nu este la fel de precisă.
De ce ai nevoie de angiografie coronariană?
Angiografia coronariană este un test special, care folosește razele X. Este efectuată pentru ca medicul să afle dacă arterele coronare ale pacientului sunt blocate sau îngustate, unde anume sunt blocate ori îngustate și cât de mult sunt afectate.
O angiografie poate detecta cauza anginei, o durere toracică persistentă, poate depista o anomalie congenitală a arterelor coronare, dacă arterele nu sunt în orientarea corectă, o boală cardiacă valvulară, dacă există o problemă cu una sau mai multe dintre valvele inimii și cardiomiopatiile, adică bolile mușchiului inimii.
O angiografie coronariană îl poate ajuta pe medic să observe dacă pacientul are nevoie de tratament, cum ar fi o angioplastie sau un stent implantat, de o operație de bypass coronarian sau de o altă terapie medicală.
Ce se întâmplă în timpul unei angiografii coronariene?
Mai întâi, pacientului i se administrează un medicament pentru a se relaxa, dar va fi în continuare treaz, astfel încât să răspundă la solicitările medicului. Apoi, va fi fi dus într-o sală specială pentru această procedură, în cadrul spitalului. Pacientul se va întinde pe o masă medicală, în apropiere de angiograf.
Medicul va anestezia o zonă din corp, cum ar fi zona inghinală sau brațul, și va introduce un tub special, subțire (numit cateter), într-o arteră, conducându-l până la inimă. Pacientul nu va simți o durere mai mare decât atunci când i se recoltează sânge penttu analizele de rutină.
Un lichid numit substanță de contrast este introdus prin cateter, astfel încât arterele să se poată vedea bine odată ce vor fi folosite radiațiile. Medicul va face apoi radiografii, pe măsură ce lichidul trece prin arteră. Este posibil ca pacientului să i se ceară să își țină respirația sau să tușească în acel moment.
Prin studierea imaginilor obținute în acest mod, cu folosirea unei cantități foarte mici de radiații, medicul poate vedea orice probleme există la nivelul arterelor coronare.
Cum este resimțită angiografia coronariană?
Pacientul poate simți o ușoară presiune, pe măsură ce cateterul este introdus. Rareori, se poate confrunta cu un ușor disconfort în piept, pe măsură ce substanța de contrast pătrunde în corp. În timpul procedurii, ar putea apărea nevoia de a urina și, în cazuri rare, greața.
De asemenea, este posibil ca în timpul angiografiei pacientul să aibă o senzație ca și cum îl trec căldurile, din cap până în picioare, care va dura cam 20 de secunde, pe măsură ce lichidul special de contrast este injectat (această soluție conține iod).
După angiografie, pacientul este dus într-un salon de recuperare, unde trebuie să stea nemișcat câteva ore. Este posibil să simtă o durere sau o sensibilitate în locul unde a fost introdus cateterul sau de pe urma faptului că a stat întins pe spate. De regulă, persoana va putea merge acasă în aceeași zi, deși în unele cazuri este posibil să rămână peste noapte în spital. După ce termină angiografia coronariană, medicul va discuta rezultatele cu pacientul.
Când este necesară o angiografie coronariană?
Există trei situații în care medicul poate recomanda efectuarea unei angiografii:
1. Când alte investigații sugerează că există o probabilitate mare de îngustare a arterelor coronare și pacientul are deja simptome semnificative.
2. Pacientul este internat în spital pentru un infarct miocardic „minor”, prezintă semne care indică anomalii la nivelul inimii, iar un test de sânge pentru depistarea unei proteine numite troponină T (TnT) arată faptul că există unele leziuni la nivelul miocardului.
3. Dacă o persoană are un infarct miocardic major, este adusă direct în laboratorul unde se fac proceduri cardiace cu ajutorul cateterului, pentru a i se face o angiografie coronariană, ca parte dintr-o procedură de urgență de angioplastie. Dacă este nevoie de tratament de urgență, o angiografie coronariană poate fi efectuată împreună cu o angioplastie coronariană (operație prin care se refac vasele distruse).
Diferența dintre angiografia coronariană și angiografia CT
Angiografia CT este un alt test de diagnostic pe care medicii îl pot folosi pentru a privi vasele de sânge ale unui pacient. În timpul unei angiografii CT, medicul face mai multe radiografii ale corpului unei persoane. Preluarea mai multor radiografii îi permite medicului să construiască o imagine mai detaliată a vaselor de sânge ale unei persoane, comparativ cu o angiografie coronariană. O angiografie CT îi permite, de asemenea, medicului să vadă structura vaselor de sânge a persoanei în două sau trei dimensiuni.
Angiografiile CT sunt neinvazive și prezintă mai puține riscuri decât angiografiile coronariene, dar pot avea și acestea efecte secundare, cum ar fi o creștere ușoară a riscului de cancer mai târziu în viață din cauza expunerii la radiații, o reacție alergică la colorantul de contrast, afectarea rinichilor ori leziuni ale pielii, ale vaselor de sânge sau ale nervilor.
În prezent, angiografiile coronariene sunt standardul atunci când vine vorba de diagnosticul precis al bolilor coronariene. Deși angiografiile CT sunt mai puțin invazive și costisitoare, ele oferă imagini de calitate mai scăzută și produc rezultate fals pozitive la o rată mai mare.
O angiografie coronariană implică riscuri?
Deși este puțin probabil ca angiografiile coronariene să provoace unei persoane efecte secundare grave, posibile complicații includ sângerare, reacție alergică la substanța de contrast, o infecţie, deteriorarea vaselor de sânge, bătăi neregulate ale inimii, cheaguri de sânge, afectarea rinichilor, acumularea de lichid în jurul inimii și un risc mic de accident vascular cerebral sau atac de cord. În general, o angiografie coronariană va provoca pacientului doar dureri minore și vânătăi.
Reacții alergice la substanța de contrast
Unele persoane pot fi alergice la substanța de contrast utilizată, ceea ce le provoacă simptome precum erupții cutanate, greață sau, rar, reacții severe. Persoanele cu alergii cunoscute la substanțe de contrast ar trebui să informeze medicul înainte de procedură.
Infecții sau sângerări la locul de inserție a cateterului
Deși rare, infecțiile pot apărea la locul prin care cateterul este introdus (de obicei în zona inghinală sau la încheietura mâinii). Sângerările sau hematoamele sunt relativ comune, dar de obicei se rezolvă fără tratament suplimentar.
Leziuni ale vaselor de sânge
În timpul manevrării cateterului, pot apărea leziuni ale arterei prin care acesta este introdus sau ale arterelor coronare. Deși rare, aceste complicații pot necesita intervenție suplimentară.
Probleme renale
Substanța de contrast poate afecta rinichii, în special la pacienții cu boli renale preexistente. Pentru acești pacienți, medicul poate lua măsuri speciale, cum ar fi hidratarea înainte și după procedură, pentru a proteja funcția renală.
Aritmii sau probleme cardiace
În timpul procedurii, unele persoane pot experimenta aritmii (ritm cardiac anormal) sau alte probleme cardiace temporare, dar acestea sunt de obicei tranzitorii și ușor de gestionat.
Risc mic de atac de cord sau accident vascular cerebral
Deși foarte rar, există un risc minim de atac de cord sau accident vascular cerebral din cauza micilor cheaguri de sânge sau a spasmelor arteriale.
Mai trebuie spus că există situații în care angiografia coronariană poate fi riscantă sau contraindicată. Medicul poate decide să evite sau să amâne procedura în funcție de starea generală de sănătate a pacientului, de alte afecțiuni preexistente și de riscurile specifice pentru anumite categorii de persoane.
La pacienții cu tulburări severe de coagulare sau care iau anticoagulante, riscul de sângerare la locul de inserție a cateterului este mult mai mare. În astfel de cazuri, este esențial să se ajusteze medicația anticoagulantă sau să se ia măsuri suplimentare de precauție înainte de procedură.
De asemenea, persoanele cu infecții grave sau necontrolate au un risc mai mare de complicații și infecții secundare după angiografie. De obicei, procedura se amână până la rezolvarea infecției. Având în vedere că angiografia implică expunere la radiații, este contraindicată în sarcină, deoarece poate fi riscantă pentru făt, în special în primele luni de sarcină. În această situație, se iau în considerare alte metode imagistice mai puțin invazive, iar angiografia se face doar în cazuri de urgență. În general, medicul va evalua cu atenție riscurile și beneficiile înainte de a recomanda sau contraindicata o angiografie coronariană.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Overview-Angiography
https://www.nhs.uk/conditions/angiography/
American Heart Association - What Is a Coronary Angiogram?
https://www.heart.org/-/media/files/health-topics/answers-by-heart/what-is-a-coronary-angiogram.pdf
Te-ar mai putea interesa și...
