Angina instabila: ce este si care sunt factorii de risc

Există două tipuri de angină (durere în piept asociată cu modul în care funcționează inima): stabilă și instabilă. Durerea aceasta se datorează unui flux insuficient de sânge către mușchiul inimii, iar astfel, acest organ nu primește suficient oxigen.

Angina instabilă este un tip periculos de durere în piept care poate fi începutul unui atac de cord. Solicită asistență medicală cât mai curând posibil pentru angina instabilă, care provine de la un cheag de sânge în artera coronariană. Când se întâmplă acest lucru, mușchiul inimii nu poate primi suficient oxigen. Pe lângă medicamente, este posibil să ai nevoie de o procedură medicală la spital.

Așadar, spre deosebire de angina stabilă (care este previzibilă), angina instabilă este acea durere în piept care apare în repaus sau fără să faci efort fizic sau să fii supus unui stres considerabil. Durerea se agravează în ceea ce privește frecvența și severitatea, iar angină instabilă înseamnă, de fapt, că blocajele din arterele care furnizează inimii sânge și oxigen au ajuns la un nivel critic.

Nu ignora semnele!

Un episod de angină pectorală instabilă (numită în limbajul comun "preinfarct") reprezintă o urgență medicală. Dacă este lăsată netratată angina instabilă poate duce la infarct miocardic, insuficiență cardiacă sau aritmii (bătăi neregulate ale inimii).

Cât de frecventă este angina instabilă?

Angina stabilă este mai frecventă decât angina instabilă. De exemplu, din 10 milioane de americani care au un anumit tip de angină, angina instabilă apare la aproximativ 200.000 în fiecare an. Angina pectorală stabilă și instabilă sunt mai frecvente la adulții în vârstă, la bărbați și la persoanele care fumează, au diabet sau suferă de hipertensiune arterială. Dar chiar și persoanele fără niciunul dintre aceste riscuri pot avea angină instabilă și ar trebui să fie atenți și să acționeze imediat dacă au simptome.

Cum faci diferența între angină stabilă și instabilă

Angina pectorală stabilă

Apare în timpul activității fizice sau după un acces de nervi, anxietate sau stres, durează o perioadă scurtă de timp (de obicei doar câteva minute) și apare regulat sau previzibil - de obicei la același nivel de activitate sau stres emoțional.

Angina instabilă

Survine brusc, o criză poate apărea chiar dacă te odihnești și nu se știe cât durează (și poate dura mult timp) și nu are aceeași cauză de fiecare dată, nu o poți asocia cu un anumit eveniment sau stare fizică/emoțională.

Angină instabilă și cauzele ei

Principala cauza a anginei pectorale instabile este cardiopatia ischemică (numită și boală coronariană sau boală arterială coronariană), cauzată de depunerile de plăci de aterom pe pereții arterelor. Plăcile ateromatoase fac că arterele să se îngusteze și să devină rigide/inflexibile. Acest lucru reduce circulația sângelui către mușchiul inimii, iar când miocardul nu primește suficient sânge și oxigen, pacientul simte o durere în piept.

Care sunt factorii de risc în angină instabilă (preinfarct)

Specialiștii spun că factorii de risc pentru boală coronariană / cardiopatia ischemică sunt:

obezitatea este și ea un factor de risc în angină instabilă, însă nu la fel de important ca ceilalți;
diabetul zaharat - valorile anormale ale zahărului din sânge contribuie la degradarea vasculară și la dezvoltarea plăcilor de aterom;
istoricul familial de boală coronariană (cardiopatie ischemică) precoce - dacă o rudă apropiată, cum ar fi un frate/o sora sau unul dintre părinți a avut o boală cardiacă înainte de vârsta de 55 de ani (dacă este vorba de un bărbat) sau înainte de vârsta de 65 de ani (dacă este o femeie);
hipertensiunea arterială - tensiunea arterială mare încurajează deteriorarea arterelor, lucru care poate iniția sau agrava ateroscleroza ce cauzează o ruptură a plăcilor de aterom; să nu uităm că hipertensiunea agravează și ischemia miocardică, prin modificările pe care le cauzează în ventriculul stâng.
valorile mici ale colesterolului HDL (colesterolul "bun"); să nu uităm că hipercolesterolemia (valorile mari ale colesterolului din sânge) joacă un rol important în dezvoltarea plăcilor de aterom în artere
valorile prea mari ale colesterolului LDL (colesterolul "rău")
sexul masculin; trebuie să reții că vârstă înaintată și sexul bărbătesc sunt un factor de risc în angină instabilă
folosirea oricărei forme de tutun; riscul de angină instabilă este asociat cu numărul de țigarete pe care pacientul le fumează;
stilul de viață sedentar - faptul că nu faci suficientă mișcare, că nu faci exerciții fizice constant
stresul sau personalitatea anxioasă.

Angina instabila

Statisticile arată că bărbații de peste 45 de ani și femeile de peste 55 de ani au un risc mai mare de a avea episoade de angină instabilă.

Caracteristicile anginei instabile

Nu uită că angina pectorală instabilă este o urgență medicală, așa că este extrem de important să recunoști semnele acestui tip de durere în piept:

- durerea are loc chiar și când ești în repaus (nu faci efort fizic)

- este o schimbare în tiparul tău obișnuit de angină pectorală

- este o durere neașteptată

- durerea apare fără o cauza anume - de exemplu, în timp ce persoana doarme sau stă liniștită în pat

- durerea nu răspunde bine la medicamente (nitroglicerină), în special dacă acestea au funcționat în trecut pentru a calma durerea în piept

- durerea apare cu o scădere bruscă a tensiunii arteriale sau cu dificultate în respirație

- de regulă, durerea este mai severă și durează mai mult decât angina stabilă, în jur de 30 de minute sau mai mult; durerea poate să dureze 15-20 de minute

este posibil că durerea să nu dispară odată cu repausul sau după utilizarea medicamentelor pentru angină pectorală
durerea ar putea indica un infarct miocardic.

Cum este diagnosticată angina instabilă?

Medicul îți va determina tensiunea arterială și îți va face un examen fizic. De asemenea, vei face un set de analize și este posibil să ți se prescrie medicamente.

Ce teste se vor face pentru a diagnostica angina instabilă?

Testele pentru a diagnostica angina instabilă pot include:

Electrocardiograma (EKG).
Test de stres.
Analize de sange.
Ecocardiograma.
Angiografie coronariană.

Cum se tratează angina instabilă?

Medicul îți poate administra anticoagulanți, cum ar fi aspirina sau clopidogrel, pentru a te împiedica să faci un atac de cord. În timp ce te confrunți cu angină instabilă, medicul îți poate administra nitroglicerină și un diluant al sângelui numit heparină. Este posibil să ai nevoie și de medicamente pentru colesterolul ridicat sau tensiunea arterială crescută.

Tratamentele pentru angină instabilă pot include:

Medicamente care ajută la dizolvarea cheagurilor de sânge și împiedică formarea de noi cheaguri de sânge.
Angioplastie cu implantare de stent.
Chirurgie bypass cardiac.

Complicații/efecte secundare ale tratamentului

Deși medicamentele au uneori efecte secundare, medicul îți prescrie medicamente deoarece beneficiile sunt mai mari decât riscurile. Oprirea medicamentelor fără a discuta cu medicul îți poate provoca un atac de cord.

Cum îți poți reduce riscul de angină instabilă?

Poți schimba unele dintre lucrurile care cauzează boli de inimă și angină instabilă, cum ar fi:

Nu fuma sau consuma droguri.
Fă exerciții fizice cât de des poți.
Mănâncă alimente sănătoase.
Slăbește, dacă este necesar.
Limitează cantitatea de alcool consumată.

Nu uita!

Angina instabilă este un semnal de alarmă care arată că un infarct miocardic se poate ivi în curând, așa că trebuie tratată imediat. Mergi la medic dacă ai orice tip de durere în piept.

Sursa foto: Shutterstock

Bibliografie:

Merck Manual Consumer Version. Unstable Angina. (https://www.merckmanuals.com/home/quick-facts-heart-and-blood-vessel-disorders/coronary-artery-disease/unstable-angina?query=Unstable%20Angina)

Merck Manual Consumer Version. Angina. (https://www.merckmanuals.com/home/heart-and-blood-vessel-disorders/coronary-artery-disease/angina)

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI