Focus Angina pectorala si Cardiopatie
Eliminarea grasimilor trans ar putea reduce incidenta infarctului si a accidentului vascular cerebral
Eliminarea grasimilor trans ar putea reduce incidenta infarctului si a accidentului vascular cerebral
Îngrijire și lifestyle în angină și cardiopatie Eliminarea grasimilor trans ar putea reduce incidenta infarctului si a accidentului vascular cerebral De ce nu e sanatos sa mananci grasimi trans?
Citește mai mult
Ce este angioplastia coronariana? Indicatii, tehnica si tipuri de stenturi
Ce este angioplastia coronariana? Indicatii, tehnica si tipuri de stenturi
Tratament și opțiuni în angină și cardiopatie Ce este angioplastia coronariana? Indicatii, tehnica si tipuri de stenturi Angioplastia coronariană se realizează după diagnosticul bolii cardiace prin...
Citește mai mult
Prea putine medicamente in lupta cu bolile de inima?
Prea putine medicamente in lupta cu bolile de inima?
Tratament și opțiuni în angină și cardiopatie Prea putine medicamente in lupta cu bolile de inima?  Ce progrese se fac in cercetarile legate de medicamente pentru boli cardiovasculare
Citește mai mult
Simptomele anginei pectorale
Simptomele anginei pectorale
Simptome și diagnostic în angină și cardiopatie Simptomele anginei pectorale <p>Care sunt simptomele anginei pectorale?</p>
Citește mai mult
Tot ce trebuie să știi despre sindromul sinusului cardiac bolnav
Tot ce trebuie să știi despre sindromul sinusului cardiac bolnav
Cardiopatie Tot ce trebuie să știi despre sindromul sinusului cardiac bolnav Aritmiile cauzate nodul sinoatrial al inimii pot cauza o mulțime de neplăceri...
Citește mai mult
Riscul de cardiopatie ischemică, mai mare la femeile care nasc prematur [studiu]
Riscul de cardiopatie ischemică, mai mare la femeile care nasc prematur [studiu]
Cardiopatie Riscul de cardiopatie ischemică, mai mare la femeile care nasc prematur [studiu] Cum afecteaza nasterea prematura riscul de cardiopatie ischemica si alte boli...
Citește mai mult
Studiu: Multe persoane continua sa ignore riscurile de infarct miocardic
Studiu: Multe persoane continua sa ignore riscurile de infarct miocardic
Cardiopatie Studiu: Multe persoane continua sa ignore riscurile de infarct miocardic Un număr considerabil de adulți cu factori de risc de atac de cord nu sunt dispuși...
Citește mai mult
Dormi mai putin de 6 ore pe noapte? La ce riscuri cardiovasculare te expui [studiu]
Dormi mai putin de 6 ore pe noapte? La ce riscuri cardiovasculare te expui [studiu]
Cardiopatie Dormi mai putin de 6 ore pe noapte? La ce riscuri cardiovasculare te expui [studiu] Ce legatura este intre lipsa somnului si problemele cardiovasculare?
Citește mai mult
Sportul si vitamina D: o combinatie sanatoasa pentru inima
Sportul si vitamina D: o combinatie sanatoasa pentru inima
Cardiopatie Sportul si vitamina D: o combinatie sanatoasa pentru inima studiu ▪ sport ▪ nivel optim de vitamina D ▪ riscul de probleme cardiace ▪ risc...
Citește mai mult
Nopti nedormite, inimi nesanatoase? Cum te afecteaza insomnia
Nopti nedormite, inimi nesanatoase? Cum te afecteaza insomnia
Cardiopatie Nopti nedormite, inimi nesanatoase? Cum te afecteaza insomnia <p>De ce insomnia trebuie tratata?</p>
Citește mai mult
Dieta mediteraneeana si uleiul de masline, un castig pentru sanatatea inimii?
Dieta mediteraneeana si uleiul de masline, un castig pentru sanatatea inimii?
Cardiopatie Dieta mediteraneeana si uleiul de masline, un castig pentru sanatatea inimii? Este bun uleiul de masline pentru reducerea riscului cardiovascular?
Citește mai mult
Factorii de risc pentru angina pectorala
Factorii de risc pentru angina pectorala
Angina pectorală Factorii de risc pentru angina pectorala <p>Cine este la risc sa faca angina pectorala?</p>
Citește mai mult
Încarcă mai multe

totul despre angina pectorala

Ce trebuie să știi despre angina pectorală

Angina pectorală nu este o boală, ea este un simptom al unei probleme cardiace, de obicei boala cardiacă coronariană (sau boala cardiacă ischemică, numită și boală coronariană).

Există multe tipuri de angina pectorală, inclusiv angina microvasculară, angina Prinzmetal, angina stabilă, angina instabilă și angina varianta.

De obicei, angina are loc deoarece o arteră coronară (sau mai multe artere coronare) este îngustată sau blocată, lucru care se mai numește și ischemie. Dacă ai durere sau simți o presiune în centrul pieptului, în partea stângă a gâtului, în umărul stâng sau în brațul stâng, mergi imediat la cel mai apropiat spital, la Urgență. Nu trebuie să conduci singur mașina. Sună la 112 pentru a fi transportat de urgență la spital.

Ce este angina pectorală

Angina pectorală este o durere în piept (toracică) sau un disconfort în piept cauzat atunci când mușchiul inimii nu primește suficient sânge bogat în oxigen. Angina poate fi simțită ca o presiune sau ca o apăsare în piept. Disconfortul acesta, totodată, poate să apară la nivelul umerilor, brațelor, gâtului, maxilarului. 

Durerea toracică sau durerea în piept poate fi cauzată de cauze non-cardiace și cardiace, iar istoricul amănunțit și examenul fizicul sunt esențiale pentru diferențierea acestor cauze și identificarea pacienților care se confruntă cu sindrom coronarian acut. 

Cum se manifestă și tipurile de durere în angina pectorală

Dacă simți presiune sau o apăsare/o presiune în piept, aceasta poate fi angină pectorală. Se poate simți ca un atac de cord, dar adeseori angina pectorală este un semnal de alarmă, care te avertizează în legătură cu iminența unui infarct miocardic. Angina sau durerea în piept are loc deoarece nu există suficient sânge care să circule spre o parte a inimii tale. Angina este un simptom al bolilor de inimă și apare atunci când ceva blochează arterele sau când există un flux sangvin redus în arterele care transportă sângele bogat în oxigen către inima ta.

Angina pectorală, de obicei, dispare repede. Chiar și așa, ea poate fi un simptom al unei probleme a inimii, care îți pune viața în pericol. Sună-ți medicul dacă ai angină pectorală.

Este important să afli ce se întâmplă și să discuți cu el despre ce poți face pentru a evita un atac de cord.

Când te confrunți cu angină pectorală, poți să simți durere în piept oriunde, începând de la zona gâtului, până la zona superioară a abdomenului. În funcție de cauza ei, angina pectorală (durerea în piept) poate fi:

  • o durere ascuțită;
  • o durere surdă;
  • o durere ce dă arsuri, senzația de arsură;
  • o durere intensă/ care se simte intensă;
  • o durere înțepătoare, ca și când pieptul ar fi înjunghiat;
  • o senzație de strivire, de apăsare, ca și când pieptul ar fi strâns ca într-o menghină.

Simptome angină pectorală

Angina pectorală este, de obicei, simțită în regiunea toracică, în zona pieptului, ca o senzație de:

  • apăsare în piept
  • presiune în piept
  • greutate în piept
  • constricție în piept
  • ca o arsură sau senzație intensă de durere peste piept, care începe de obicei în spatele sternului.

Această durere se răspândește adesea la zona gâtului, maxilarului, brațelor, umerilor, în gât și chiar spre dinți. Pacienții, totodată, se pot plânge de simptome precum:

  • indigestie;
  • arsuri la stomac;
  • senzație de slăbiciune;
  • transpirație;
  • greață;
  • crampe;
  • dificultăți de respirație (dispnee).
     

Principalii factori activanți ai episoadelor de angină pectorală

Când o persoană cu angină pectorală mănâncă, se suprasolicită fizic (exercită un efort fizic prea mare și rămâne fără putere) sau când se confruntă cu emoții puternice ori cu temperaturi extreme, acești factori pun o presiune prea mare pe inimă, cer prea mult de la acest organ, provocând astfel angina pectorală. Când o persoană are ateroscleroză implicită, spasm sau leziuni ale arterelor coronare, episoadele de angină pectorale sunt, de obicei, declanșate de unul dintre următorii factori declanșatori (factori activanți):

Efortul

Efortul fizic sau exercițiile fizice pot să declanșeze cu ușurință episoadele de angină pectorală, iar persoana resimte o durere puternică în piept.

Stresul emoțional

Stresul emotional (sau emotiile puternice) poate sa declanseze episoadele de angina pectorala.

Temperatura scăzută

Expunerea la frig, adică la temperaturi foarte scăzute iarna, poate să activeze episoadele de angină pectorală. Pe lângă acești factori activanți ai episoadelor de angină pectorală, mai există și alții care pot să ducă la angină, cum ar fi: scăderea conținutului de oxigen în aerul pe care îl respiri (de exemplu, când zbori într-un avion sau la altitudini mari), când folosești un stimulent precum cofeină sau când fumezi țigări (factori care scad cantitatea de oxigen din sânge).

Cauzele anginei pectorale

Durerea toracică poate fi cauzată de cauze non-cardiace, boli cardiace non-ischemice și, boli cardiace ischemice. Cauzele non-cardiace includ boala de reflux gastroesofagian, bolile pulmonare, cauzele musculo-scheletice și atacurile de anxietate/panică. Cauzele cardiace non-ischemice includ boala pericardică. 

Ateroscleroza

Cele mai multe cazuri de boală cardiacă coronariană sunt cauzate de ateroscleroză (întărirea arterelor). Ateroscleroza este o afecțiune în care o substanță grasă/colesterolul se depune sau se acumulează în interiorul vaselor de sânge. Aceste depuneri sunt numite plăci sau placă (de aterom) și pot să blocheze parțial sau complet circulația sângelui prin acele vase.

Hipertiroidism

Hipertiroidismul are loc atunci când glanda tiroidă produce prea mulți hormoni tiroidieni sau când doza ta de medicamente pentru tiroidă este prea mare. Excesul acesta de hormoni (când glanda tiroidă este hiperactivă) accelerează sau grăbește practic fiecare sistem din corpul tău. Dacă este lăsat netratat, hipertiroidismul face mai mult rău inimii tale, pe lângă faptul că pur și simplu o face să bată mai repede. Excesul de hormoni tiroidieni poate duce la câteva probleme, precum durerea în piept (angină pectorală).

Ori de câte ori inima bate mai puternic și pompează mai mult sânge, mușchiul inimii are nevoie de mai mult oxigen. Dacă o persoană cu hipertiroidism are, de asemenea, arterele coronare înfundate, ea poate să prezinte o durere în piept cunoscută și că angina pectorală, care are loc atunci când arterele coronare îngustate nu pot să transporte tot acel sânge suplimentar de care mușchiul inimii are nevoie.

Anemie acută

Orice afecțiune care scade conținutul de oxigen al sângelui, cum ar fi anemia severă sau o formă de anemie acută, poate fi un factor care contribuie la declanșarea episoadelor de angină pectorală. Deci, angina pectorală poate să aibă loc ori de câte ori există o cantitate insuficientă de sânge și insuficient oxigen care să fie livrate către inimă, pentru a satisface nevoia mușchiului inimii de oxigen. Așa că este clar că anemia severă este o cauză a anginei pectorale.

Afecțiuni ale valvei aortice

Stenoza valvei aortice, adică o îngustare anormală a acestei valve a inimii, o împiedică să se deschidă așa cum ar trebui să o facă în mod normal. Stenoza valvei aortice este una dintre cele mai comune și una dintre cele mai grave probleme ale valvei inimii. Stenoza valvei aortice restricționează circulația sângelui din ventriculul stâng către aortă și poate, totodată, să afecteze presiunea sângelui din atriul stâng. Ea nu produce întotdeauna simptome, așa că e bine să reținem că simptomele devin clare atunci când cantitatea de sânge restricționat (care nu mai circulă cum trebuie) s-a redus semnificativ. Unul dintre simptomele stenozei aortice (stenoza valvei aortice) este durerea în piept (angina pectorală), adică o presiune în piept sau o apăsare în piept, când persoana simte o senzație de strângere în piept.

Principalii factori de risc ai anginei pectorale

Există mulți factori de risc care pot duce la episoade de angină pectorală. Următorii factori îți pot crește riscul de a suferi de boala arterială coronariană (cunoscută și sub numele de cardiopatie ischemică) și riscul de angină pectorală:

Hipertensiune

Tensiunea arterială este determinată de cantitatea de sânge pe care inima ta o pompează și de gradul de rezistență a fluxului de sânge în arterele tale. În timp, tensiunea arterială mare (numită și hipertensiune) deteriorează arterele, iar astfel crește riscul de angină pectorală.

Diabet

Diabetul reprezintă incapacitatea corpului tău de a produce suficientă insulină sau de a răspunde la insulină așa cum ar fi normal. Insulina, un hormon secretat de pancreas, îi permite corpului tău să folosească glucoza, care este o formă de zahăr din alimente. Diabetul crește riscul de boală arterială coronariană, care duce la angină pectorală și la atacuri de cord (infarct miocardic), prin faptul că accelerează ateroscleroza.

Obezitate

Obezitatea crește și ea riscul de angină pectorală și de boli de inimă, deoarece este asociată cu un nivel mare al colesterolului în sânge, cu hipertensiunea arterială și cu diabetul. De asemenea, inima ta trebuie să muncească mai mult pentru a alimenta cu sânge țesuturile în exces, dacă corpul tău are mai multe kilograme.

Hiperlipidemia

Hiperlipidemia înseamnă că ai un nivel mare al colesterolului în sânge și un nivel mare al trigliceridelor. Colesterolul este o parte majoră a depozitelor de substanțe grase care pot îngusta arterele din corpul tău, inclusiv acele artere care alimentează cu sânge inima ta. Un nivel mare al colesterolului LDL (colesterolul "rău", adică acele lipoproteine cu densitate mică/scăzută) îți crește riscul de angină pectorală și riscul de a suferi atacuri de cord. Un nivel mare al trigliceridelor serice, un tip de grăsime din sânge care are legătură cu dieta ta, este, de asemenea, de nedorit.

Fumatul

Atât fumatul propriu-zis, cât și expunerea la fumul de țigară pe termen lung (sau fumatul pasiv) deteriorează pereții interiori ai arterelor - inclusiv ai arterelor din inima ta - permițând depozitelor de colesterol să se "colecteze", să se adune în acele locuri și să blocheze circulația sângelui. Astfel, crește riscul de angină pectorală.

Vârsta

Vârsta înaintată este și ea un factor de risc. Bărbații cu vârsta peste 45 de ani și femeile cu vârsta peste 55 de ani au un risc mult mai mare de a se confrunta cu angină pectorală și cu boala arterială coronariană, comparativ cu adulții mai tineri.

Consumul excesiv de alcool

Unul dintre factorii de risc controlabili când vine vorba de bolile de inimă este consumul de alcool. Ca să reduci riscul de angină pectorală, este bine să consumi alcool cu moderație sau să renunți complet la băuturile alcoolice.

Sedentarismul

Lipsa exercițiilor fizice este un factor de risc. Un stil de viață inactiv, adică dacă ești o persoană sedentară, contribuie la hiperlipidemie (un nivel mare al colesterolului), la hipertensiunea arterială, la diabetul de tip 2 și la obezitate. Cu toate acestea, este important să discuți cu medicul tău înainte de a începe un program de exerciții fizice, ca să nu crești și mai mult riscul de angină pectorală, mai ales când faci efort fizic fără supravegherea unui specialist.

Dar, în general, începerea unui program lent de exerciții - poate cu o plimbare de 10 minute în jurul blocului -  este o modalitate sigură de a-ți condiționa inima și de a reduce riscul de a suferi un eveniment cardiac grav.

Stresul

Stresul poate crește riscul tău de angină pectorală și de atacuri de cord. Prea mult stres în viața ta și prea multă furie sau mânie pot în același timp să crească tensiunea arterială.

Excesul de anumiți hormoni produși în situațiile stresante poate să îți îngusteze arterele și poate să agraveze angina pectorală.

Gestionarea stresului poate ajuta, de asemenea, mai ales atunci când te afli în mijlocul unui atac de angină. Exersează să respiri lent și adânc, ceea ce îți va calma și va reduce ritmul cardiac.

Tipuri de angină pectorală

Există mai multe tipuri de angină pectorală, așa că e important să le cunoști și să știi prin ce se diferențiază. Printre tipurile de angină se numără: angina stabilă (numită și "angina pectoris"), angina instabilă (preinfarctul), angina Prinzmetal și angina microvasculară.

Angină pectorală (sau cronică) stabilă

Angina pectorală stabilă este durerea în piept care apare în timpul activității fizice sau în timpul unei emoții extreme, puternice. Angina pectorală stabilă este cea mai întâlnită. Activitatea fizică sau stresul o pot declanșa. De obicei, angina pectorală durează câteva minute și apoi dispare când persoana se odihnește, când se află în repaus. Ea nu este un atac de cord, dar poate fi un semn că persoana este mai predispusă să sufere un infarct miocardic. Spune-i medicului tău dacă ți se întâmplă să ai această durere în piept (angină pectorală). Nu uita că angina stabilă are loc când inima muncește mai greu decât în mod normal, de exemplu, în timpul exercițiilor fizice. Ea are un tipar regulat și se poate prezice că se va intampla peste luni sau chiar peste ani. Odihna sau medicamentele ameliorează simptomele.

Angină pectorală instabilă

Poți să ai această angină pectorală în timp ce ești în repaus sau când nu ești foarte activ(a). Durerea poate fi puternică și de lungă durată și poate să revină din nou și din nou, adică este recurentă. Angina pectorală instabilă (numită în limbajul pacienților și "preinfarct") poate fi un semnal de alarmă, ea îți semnalizează că ești pe cale să suferi un atac de cord, așa că e bine să mergi la doctor imediat. Angina pectorală instabilă nu urmează un tipar regulat, ea poate să apară când ești în repaus și este considerată mai puțin frecventă și mai gravă, deoarece odihna și medicamentele nu o ameliorează. Această versiune a anginei poate semnaliza un viitor atac de cord într-o perioadă scurtă de timp - ore sau săptămâni.

Angină pectorală de efort

Există situații în care angina pectorală se declanșează de la un efort fizic, cum este angina stabilă. Ea este declanșată de activitatea fizică. Durerea sau disconfortul în piept apare atunci când mușchiul inimii muncește din greu, de regulă în timpul unui efort fizic, când persoana se suprasolicită sau când urcă scări, când face exerciții fizice. De obicei, angina pectorală nu durează mult timp, 5 minute sau chiar mai puțin.

Angina pectorală de repaus

Sunt situații când angina pectorală apare în momentele de repaus, iar aceasta poate fi angină instabilă (numită de pacienți și preinfarct). Durerea sau disconfortul adeseori apare în timp ce persoana se odihnește, doarme sau face un efort fizic foarte mic. Durerea în piept apare ca o surpriză și poate dura mai mult decât angina pectorală stabilă. În acest caz, angina pectorală instabilă poate duce la un atac de cord. Și angina varianta sau angina Prinzmetal pot să apară în momentele de repaus. Durerea sau disconfortul în piept de obicei apare în timp ce persoana se află în repaus și în timpul nopții sau la primele ore ale dimineții; în acest caz, durerea în piept este severă.

Angina pectorală agravată

Durerea în piept care poate să apară în episoadele de angină pectorală poate face ca unele activități normale, cum ar fi mersul pe jos, să devină inconfortabile. Chiar și așa, cea mai periculoasă complicație pentru care trebuie să îți faci griji când vine vorba de angina pectorală agravată este un atac de cord, numit și infarct miocardic.

Diagnosticarea anginei pectorale

Un diagnostic corect pentru angina pectorală (durerea în piept) este important, deoarece el poate prezice probabilitatea de a avea un atac de cord. Procesul de diagnosticare va începe cu un examen fizic (consultul), precum și cu o discuție despre simptomele pacientului, factorii de risc și istoricul medical al familiei pacientului.

Consultul și analiza istoricului medical al pacientului

Medicul specialist va consulta pacientul și apoi va cere informații detaliate despre istoricul medical al pacientului.

Ecocardiografia

O ecocardiogramă (numită și ecocardiografie) folosește unde sonore (ultrasunete) pentru a produce o serie de imagini ale inimii pacientului. Medicul lui poate folosi aceste imagini pentru a identifica dacă există sau nu zone ale mușchiului inimii care au fost lezate sau deteriorate de circulația deficitară a sângelui, o cauză a anginei pectorale.

Exerciții fizice graduale combinate cu analize imagistice

O ecocardiografie poate fi uneori efectuată în timpul unui test de stres la efort. Uneori, angina pectorală este mai ușor de diagnosticat când inima ta este pusă să pompeze mai mult, adică să muncească mai greu. În timpul unui test de stres la efort, pacientul face efort fizic, fie merge pe o bandă de alergare, fie pedalează pe o bicicletă staționară. În timp ce face aceste exerciții fizice graduale, tensiunea arterială a pacientului este monitorizată, iar rezultatele la ECG (numită și electrocardiograma) sunt privite de medic. Dacă pacientul nu poate să facă aceste exerciții fizice graduale pentru testul la efort, i se pot da medicamente care reproduc efectul, adică îi vor face inima să pompeze mai mult, pentru a simula efortul fizic.

Coronarografia

Angiografia coronariană (coronarografia) este o metodă care folosește imagistica cu raze X pentru a examina interiorul vaselor de sânge ale inimii. Ea face parte dintr-un grup general de proceduri cunoscut sub numele de cateterism cardiac. În timpul coronarografiei, un tip de colorant care este vizibil pe aparatul cu raze X este injectat în vasele de sânge ale inimii. Aparatul cu raze X face rapid o serie de "fotografii" (angiograme), oferind o imagine detaliată asupra vaselor de sânge.

Tratarea anginei pectorale

Angina pectorală este uneori tratată în departamentele de urgență (camera de gardă), de medicii de la Urgență. Persoanele care se confruntă uneori cu angină pectorală pot fi tratate de medicii interniști, de medicii de familie sau de cardiologi. În unele cazuri, cardiologii specializați sau chirurgii care sunt experți în probleme cardiace fac parte din echipa de tratament. Tratamentele te pot ajuta cu simptomele anginei pectorale și, de asemenea, te pot ajuta să ții sub control bolile de inimă care provoacă apariția anginei pectorale.

Tratament medicamentos pentru angina pectorală

Medicamentele cu nitrați (clasa de medicamente antianginoase), precum nitroglicerina sunt cel mai adesea prescrise pentru angina pectorală. Nitrații previn sau reduc intensitatea atacurilor de angină pectorală, prin faptul că relaxează și lărgesc vasele de sânge. Alte medicamente care pot fi folosite în tratamentul pentru angina pectorală sunt:

  • beta-blocantele;
  • blocantele canalelor de calciu;
  • inhibitorii ACE (inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei);
  • medicamente orale, cum sunt antiagregantele plachetare;
  • anticoagulantele;
  • statinele.

De asemenea, pot fi prescrise și medicamentele pentru controlul tensiunii arteriale pentru a trata angina pectorală. Aceste medicamente sunt concepute pentru a reduce tensiunea arterială și nivelul colesterolului, să încetinească ritmul cardiac, să relaxeze vasele de sânge, să reducă presiunea exercitată asupra inimii și să prevină formarea cheagurilor de sânge.

Tratament naturist pentru angina pectorală

Există câteva remedii pe bază de plante care te pot ajuta să reduci durerea ce apare în angina pectorală, însă nu uita să ceri sfatul unui medic specialist.

Lămâia - acesta este cel mai simplu remediu sau tratament naturist pentru pacienții cu angina pectorală. Încearcă să incluzi o lămâie în alimentația ta, în fiecare zi. Poți să storci zeama peste salate sau poți să bei apă plată cu lămâie. Lămâia ajută la evitarea acumulării de colesterol, iar astfel previne orice fel de blocaj în interiorul vaselor de sânge.

Usturoiul - Dacă iei 2-3 caței de usturoi crud, dimineața, vei descoperi o metodă prin care poți trata angina pectorală, pe o perioadă mai lungă de timp. La fel ca în cazul lămâii, și usturoiul trebuie să își găsească un loc în dieta ta zilnică, pentru a fi eficient.

Frunzele de busuioc - acest remediu este foarte eficient în multe moduri. Busuiocul este considerat unul dintre cele mai bune tratamente pentru angină, nu doar pentru tratamentul simptomelor. Cel mai bine este să mesteci câteva frunze proaspete de busuioc dimineața.

Dacă nu ai frunze proaspete, atunci prepară-ți un suc de busuioc, adăugând câteva linguri de suc concentrat de busuioc și puțină apă caldă.

Mierea - efectele mierii nu trebuie subestimate în tratamentul pentru angina pectorală. Lămâia stoarsă în puțină apa călduță, cu o lingură de miere, și apoi consumată pe stomacul gol te ajuta să îți cureți vasele de sânge și reduce acumularea de colesterol.

Strugurii - aceștia reprezintă un alt remediu naturist care întărește inima; strugurii te ajută să reduci riscul de atac de cord și de angină pectorală.

Intervenții chirurgicale în cazul anginei pectorale

În unele cazuri, procedurile medicale chirurgicale sunt necesare pentru a trata angina pectorală. Un specialist în afecțiunile inimii poate recomanda o angioplastie (folosirea stenturilor). Operația de bypass coronarian este o altă procedură standard; aceasta este o intervenție chirurgicală în care arterele îngustate din inimă sunt ocolite, folosind o arteră sau o vena sănătoasă, din alta parte a corpului. În timpul unei angioplastii, un mic balon este inserat în artera îngustată a pacientului. Acest balon este umflat pentru a largi artera, iar apoi un mic stent este de obicei introdus, pentru a menține artera deschisă. Această procedură îmbunătățește circulația sângelui în inima pacientului, reducând sau eliminând angina pectorală. Angioplastia sau folosirea unui stent este o opțiune buna de tratament dacă pacientul are angina instabilă sau dacă medicamentele și schimbările în stilul de viață nu tratează în mod eficient o formă de angină stabilă cronică.

Schimbarea stilului de viață pentru tratarea anginei pectorale

Dacă angina ta pectorală are o forma ușoară, schimbările în stilul de viață sunt tot ce trebuie să faci. Chiar dacă angina ta pectorală este severă, poate fi de ajutor chiar și faptul că faci unele modificări în stilul tău de viață. Aceste schimbări în stilul de viață, pentru tratarea anginei pectorale, sunt:

Adoptarea unei diete sănătoase

Evită să mănânci mese prea bogate, prea copioase. Adoptă o dieta sănătoasă, cu multe cereale integrale, multe fructe și legume și limitează cantitățile de grăsimi saturate. Dacă ești o persoană supraponderală, discută cu medicul tău despre opțiunile pe care le ai pentru a scăpa de kilogramele în plus. Iar dacă ai diabet, asigură-te că boala ta este ținută bine sub control și că urmezi o dietă optimă.

Activitate fizică și o viață sănătoasă

Dacă ești supraponderal, discută cu medicul tău despre ce fel de activități fizice poți face pentru a reduce numărul kilogramelor. Discută, de asemenea, cu medicul tău, despre cum poți să începi un plan de exerciții fizice sigure pentru tine. Deoarece angina pectorală este adesea adusă la suprafață de efortul fizic, este util să îți găsești niște exerciții nu foarte solicitante și să iei pauze dese, timp în care să te odihnești.

Renunțarea la fumat

Dacă fumezi, acum este momentul să renunți la țigări. Evită expunerea la fumatul pasiv, deoarece și acesta poate contribui la riscurile de boli de inimă și la simptomele anginei pectorale.

Prevenirea anginei pectorale

Mulți pacienți se întreabă dacă poate fi prevenită angina pectorală. Cea mai bună acțiune este să reduci factorii de risc cât mai devreme, din timpul vieții. Obiectivul este, înainte de toate, să nu ai angină pectorală, să nu suferi un infarct miocardic (atac de cord) sau moarte subită cardiacă. Deși nimeni nu poate scăpa de procesul de îmbătrânire, de riscurile genetice moștenite sau de gen, trebuie să știm că anumiți factori de risc sunt controlabili, adică îi putem ține sub control.

Menținerea unui stil de viață sănătos

Stilul de viață sănătos este deosebit de important pentru a preveni angina pectorală.

Dacă fumezi, renunță la țigări și renunță la folosirea nicotinei sub orice formă (plasturi, gumă etc.).

Ține-ți tensiunea arterială sub control.

Redu, pe cât posibil, grăsimile din sânge prin intermediul dietei sănătoase, făcând mișcare și exerciții fizice diverse și luând medicamentele exact așa cum ți-a prescris medicul tău.

Menține-ți greutatea la un nivel normal, considerat sănătos.

Ține diabetul sub control și verifică-ți glicemia.

Nu folosi stimulente, cum ar fi cocaina și amfetaminele.

Dacă o persoană are deja ateroscleroză și angină pectorală, acel pacient poate învața cum să fie precaut și să evite să aibă simptome. Evitarea factorilor declanșatori va ajuta pacientul să se simtă confortabil și să nu aibă simptome. Așadar, pacientul trebuie:

  • să renunțe la fumat;
  • să nu folosească cofeina, cocaina, amfetamine și alte stimulente;
  • să bea alcool cu moderație;
  • să evite mesele bogate, copioase, care îi dau senzația de "îmbuibare";
  • să reducă stresul;
  • să stabilească un program regulat de exerciții fizice sau activități fizice - să discute acest plan cu medicul.

Control periodic pentru monitorizarea sănătății sistemului cardiac

Chiar daca ai fost diagnosticat(a) sau nu cu angină pectorală, este important să ții  legătura cu medicul tău specialist și să mergi periodic la un control pentru a-ți monitoriza sănătatea sistemului cardiac. Dacă o persoană are angină pectorală stabilă, acest pacient va trebui să meargă la medicul specialist cu regularitate, pentru că medicul îi poate monitoriza în acest fel episoadele de angină și poate evalua dacă factorii de risc sunt reduși. Medicul specialist cel mai probabil va testa periodic funcția inimii pacientului și va evalua care este afecțiunea care stă la baza episoadelor de angină pectorală. Chiar dacă o persoană nu are angină, este bine să se facă unele teste, care pot ajuta medicul să monitorizeze starea de sănătate a inimii. Aceste controale sau teste sunt: EKG (sau ECG), testele de toleranță la efort fizic și orice alte analize sau teste recomandate de medicul specialist în cazul pacientului respectiv.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Association of Retired Persons - What to Know About Angina
https://www.aarp.org/health/conditions-treatments/info-2021/angina-facts.html
American Heart Association - Angina Pectoris (Stable Angina)
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/angina-chest-pain/angina-pectoris-stable-angina#
National Heart, Lung and Blood Institute - What Is Angina?
https://www.nhlbi.nih.gov/health/angina
National Library of Medicine - Angina
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557672/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON