Ameteala: cauze, simptome, tratament

1. Ce este amețeala?
2. Cauze posibile amețeală
a. Tulburări ale urechii interne
b. Probleme cardiovasculare
c. Afecțiuni neurologice
d. Alte cauze
3. Simptome amețeală
4. Când poate fi amețeala o urgență medicală?
5. Complicații ale amețelii
6. Diagnostic amețeală
7. Tratament amețeală
8. Prevenire amețeală

Amețeala este un simptom care se manifestă prin senzație de dezechilibru și poate afecta organele senzoriale, în special ochii și urechile. În anumite cazuri, poate duce la leșin, însă trebuie reținut că amețeala nu este o boală, ci un simptom al altor probleme de sănătate.

1. Ce este amețeala?

Amețeala este un termen folosit pentru a descrie o serie de senzații, inclusiv senzația de leșin, confuzie, instabilitate sau vertij – o falsă senzație de rotire sau mișcare. Conform unui studiu, amețeala este una dintre cele mai frecvente simptome pentru care pacienții vin la medic, afectând aproximativ 20–30% din populația generală la un moment dat. Nu este o boală în sine, ci un simptom al diferitelor afecțiuni subiacente, de la benigne la grave.

Pentru o persoană obișnuită, amețeala poate fi alarmantă, mai ales dacă apare brusc sau persistă. Înțelegerea diferitelor tipuri de amețeală poate clarifica ce experimentezi:

Vertij: O senzație de rotire, adesea legată de probleme ale urechii interne.
Leșin: Senzația de leșin sau senzația că îți pierzi conștiența, uneori din cauza tensiunii arteriale scăzute.
Dezechilibru: O senzație de instabilitate sau dezechilibru, adesea legată de probleme neurologice sau musculo-scheletice.

2. Cauze posibile amețeală

Amețeala poate avea o gamă largă de cauze, de la probleme temporare, cum ar fi deshidratarea, până la afecțiuni cronice care necesită atenție medicală. Mai jos sunt prezentate câteva dintre cele mai frecvente cauze.

a. Tulburări ale urechii interne

Urechea internă joacă un rol crucial în menținerea echilibrului, iar perturbările în acest sistem sunt o cauză principală a amețelii, în special a vertijului. Un studiu din 2022 subliniază că tulburările vestibulare – afecțiuni care afectează urechea internă și sistemul de echilibru – sunt responsabile pentru aproape 50% dintre cazurile de amețeală. Problemele comune ale urechii interne includ¹:

Vertij paroxistic pozițional benign (VPPB): Cristale mici de calciu din urechea internă se dislocă, provocând episoade scurte de vertij declanșate de mișcările capului.
Boala Ménière: O afecțiune care implică acumularea de lichid în urechea internă, ducând la vertij, pierderea auzului și tinitus.
Neurita vestibulară: Inflamația nervului vestibular, adesea cauzată de o infecție virală, rezultând vertij brusc și sever.

b. Probleme cardiovasculare

Problemele cu fluxul sangvin către creier pot provoca leșin sau amețeală. Un articol mai vechi arată că anumite cauze cardiovasculare, cum ar fi tensiunea arterială scăzută sau ritmurile cardiace neregulate, reprezintă o proporție semnificativă a cazurilor de amețeală la adulții în vârstă . Printre exemple se numără:

Hipotensiunea ortostatică: O scădere bruscă a tensiunii arteriale la ridicarea în picioare, frecventă la persoanele deshidratate sau în vârstă.
Aritmii: Bătăi neregulate ale inimii care reduc fluxul sangvin către creier, provocând leșin.

c. Afecțiuni neurologice

Tulburările neurologice pot perturba capacitatea creierului de a procesa informațiile despre echilibru și spațiu. O recenzie din 2021 publicată în Neurology subliniază că afecțiuni precum migrenele, accidentele vasculare cerebrale sau scleroza multiplă pot avea amețeala ca simptom principal ². De exemplu:

Migrena vestibulară: Un tip de migrenă care provoacă vertij alături de dureri de cap sau tulburări vizuale.
Accident vascular cerebral sau atac ischemic tranzitor (AIT): Amețeala bruscă, mai ales dacă este însoțită de vorbire neclară sau slăbiciune, poate semnala o urgență neurologică.

d. Alte cauze

Amețeala poate apărea și din cauze mai puțin grave, dar frecvente, cum ar fi:

Deshidratarea: Un studiu mai vechi a constatat că până și deshidratarea ușoară poate afecta funcția cognitivă și provoca leșin.
Medicamente: Anumite medicamente, inclusiv cele pentru tensiune arterială și antidepresive, pot avea amețeala ca efect secundar.
Anxietatea sau atacurile de panică: Afecțiunile psihologice pot imita amețeala fizică, conform unui specialiștilor.

3. Simptome amețeală

Amețeala poate fi recunoscută relativ ușor, urmărind aceste simptome:

vertij (ai senzația că se învârte totul în jurul tău);
neliniște;
pierderea echilibrului;
senzația de plutire;
greutate mare a capului;
încețoșarea câmpului vizual, afectarea vederii.

Uneori, amețeala poate fi însoțită de transpirație excesivă, greață, vărsături, paloare sau chiar de pierderea cunoștinței.

4. Când poate fi amețeala o urgență medicală?

Dacă episoadele de amețeală apar frecvent și sunt însoțite de dureri de gât, de cap, vedere încețoșată, pierderea auzului și a capacității motorii, pierderea cunoștinței sau dureri în piept, trebuie solicitat ajutor medical de urgență. Aceste simptome pot indica o problemă gravă de sănătate, fie neurologică, un posibil accident vascular ischemic sau hemoragic, fie o infecție puternică, cum ar fi în cazul meningitei, de exemplu.

5. Complicații ale amețelii

Amețeala poate duce la complicații grave, mai ales atunci când provoacă leșin sau pierderea echilibrului. Acest lucru poate fi deosebit de periculos, mai ales dacă persoana în cauză se află la volan. Dacă simți că amețești la volan, oprește imediat mașina pe dreapta și așteaptă până când îți revii sau apelează la o persoană de încredere pentru ajutor. Amețelile pot fi principala cauză de cădere, mai ales la vârstnic, situație în care se pot produce traumatisme grave craniene, fracturi, entorse.

6. Diagnostic amețeală

Examenul fizic este, de regulă, instrumentul de care medicul se folosește pentru a stabili diagnosticul amețelilor. Acesta va adresa pacientului întrebări legate de momentul amețelilor, de simptomele resimțite și severitatea acestora. De asemenea, e posibil ca medicul să examineze ochii și urechile, dar și postura pacientului, pentru a-i verifica echilibrul.

În funcție de cauza suspectată, medicul ar putea recomanda o tomografie computerizată sau un RMN. În majoritatea situațiilor însă, cauza care stă la baza amețelilor nu este severă, astfel încât tratamentul presupune, de cele mai multe ori, modificări ale stilului de viață și administrarea sau evitarea anumitor medicamente.

7. Tratament amețeală

În general, amețeala poate dispărea de la sine, fără un tratament specific. Alteori, amețeala este tratată în funcție de cauza care a declanșat-o .

a. Tratarea tulburărilor urechii interne

VPPB: Manevra Epley, o serie de mișcări ale capului efectuate de un specialist, poate repoziționa cristalele dislocate din urechea internă, rezolvând vertijul în majoritatea cazurilor.
Boala Ménière: Modificările dietetice (de exemplu, reducerea consumului de sare), diureticele sau medicamentele pentru reducerea acumulării de lichid pot ajuta la gestionarea simptomelor. În cazuri severe, pot fi luate în considerare injecțiile sau intervențiile chirurgicale.
Neurita vestibulară: Corticosteroizii pot reduce inflamația, iar terapia de reabilitare vestibulară (TRV) poate ajuta creierul să se adapteze la schimbările de echilibru.

b. Gestionarea cauzelor cardiovasculare

Hipotensiune ortostatică: Creșterea aportului de lichide și sare, purtarea ciorapilor compresivi sau ajustarea medicamentelor pot preveni scăderile tensiunii arteriale.
Aritmii: Medicamentele sau procedurile, cum ar fi implantarea unui stimulator cardiac, pot fi necesare pentru stabilizarea ritmului cardiac.

c. Abordarea problemelor neurologice

Migrena vestibulară: Medicamentele preventive, cum ar fi beta-blocantele sau antidepresivele, și modificările stilului de viață (de exemplu, evitarea alimentelor declanșatoare) pot reduce episoadele de amețeală.
Accident vascular cerebral sau AIT: Tratamentul imediat, cum ar fi medicamentele trombolitice sau intervențiile chirurgicale, este crucial, urmat de reabilitare pentru restabilirea funcției.

d. Terapia de reabilitare vestibulară (TRV)

Terapia de reabilitare vestibulară este o formă specializată de fizioterapie concepută pentru a îmbunătăți echilibrul și a reduce amețeala. Un studiu a constatat că TRV este extrem de eficientă pentru amețeala cronică, în special la pacienții cu tulburări vestibulare. Exercițiile pot include stabilizarea privirii, antrenamentul echilibrului și mișcări de habituare pentru a desensitiza creierul la declanșatorii amețelii.

e. Modificări în stilul de viață

Pentru amețeala ușoară sau ocazională, schimbările simple pot face o mare diferență:

Hidratează-te corespunzător: Consumă multă apă, mai ales când este cald sau în timpul exercițiilor fizice.
Evită mișcările bruște - cum ar fi ridicarea rapidă, pentru a preveni leșinul.
Gestionează stresul: Tehnicile de relaxare, cum ar fi respirația profundă sau meditația, pot reduce amețeala legată de anxietate.
Evită factorii declanșatori: Limitează cofeina, alcoolul sau alte substanțe care pot agrava simptomele.
Antihistaminicele pot fi și acestea administrate pentru tratarea amețelii, însă acestea au ca efect secundar senzația de somnolență. Anxioliticele, dar și pastilele pentru dureri de cap pot fi, de asemenea, folosite în tratarea amețelilor.

Persoanele predispuse la accidente cerebrale sau care au suferit atacuri cerebrale și prezintă amețeli frecvent trebuie să se adreseze medicului neurolog mai ales dacă au hipertensiune și urmează medicație hipotensoare, ea însăși generatoare de amețeli.

În plus, pacienții în vârstă pot suferi și de insuficiență vertebrobazilară - în contextul unor spondiloze și discopatii cerebrale accentuate de ateroscleroză. Acești pacienți ar trebui să facă regulat un examen Doppler al arterelor carotide - care pot prezenta îngustări și plăci de aterom, scăzând fluxul sangvin la creier și generând frecvent amețeală și vertij, alături de alte tulburări.

8. Prevenire amețeală

Pentru a preveni apariția amețelii, este indicat să te odihnești corespunzător, să urmezi un regim alimentar echilibrat și să eviți consumul excesiv de cafea și alcool, precum și tutunul. Tratarea afecțiunilor urechii medii și interne reprezintă o măsură importantă pentru prevenirea complicațiilor la acest nivel, responsabil și cu echilibrul.

Persoanele cu afecțiuni cardiace și neurologice trebuie să evite expunerea directă la soare, cu capul neacoperit, trebuie să se hidrateze și să stea la plajă sub umbrelă, evitând orele de vârf.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Inform - Dizziness (lightheadedness)
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/brain-nerves-and-spinal-cord/dizziness-lightheadedness
Pub Med – Vertigo
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29493978/
1. Studiul „Vascular vertigo and dizziness: Diagnostic criteria”, J Vestib Res. 2022 May 2, Ji-Soo Kim, David E Newman-Toker et al.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9249306/
2. Studiul „Orthostatic hypotension, dizziness, neurology outcomes, and death in older adults”, Neurology. 2020 Oct 6, Stephen P Juraschek 1, W T Longstreth Jr et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32732296/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...