Ameteala: cauze, simptome, tratament
Amețeala este un simptom care se manifestă prin senzație de dezechilibu și poate afecta organele senzoriale, în special ochii și urechile. În anumite cazuri, poate duce la leșin, însă trebuie reținut că amețeala nu este o boală, ci un simptom al altor probleme de sănătate.
Cauze posibile amețeală
Cele mai frecvente cauze de amețeală sunt reprezentate de tulburările urechii interne, de administrarea anumitor medicamente sau de consumul excesiv de alcool. Episoadele de amețeală de scurtă durată pot fi cauzate și de vertijul pozițional paroxistic benign, o afecțiune apărută în urma acumulării reziduurilor la nivelul urechii interne.
De asemenea, amețeala și senzația de dezechilibru pot fi simptome ale bolii Meniere, ale migrenelor sau ale unor tumori cerebrale de tipul neurinomului acustic, o tumoră benignă a creierului, care se dezvoltă pe nervul vestibular. În cazuri rare, amețeala și vertijul pot fi consecințe ale unui accident vascular cerebral, ale hemoragiei cerebrale, ale sclerozei multiple sau ale altor tulburări neurologice.
Alte cauze ale amețelilor pot fi:
- labirintita sau nevrita vestibulară - ambele provin din inflamație, adesea cauzată de o infecție virală;
- scăderea bruscă a tensiunii arteriale;
- bolile de inimă;
- diabetul;
- scăderea tensiunii arteriale;
- afecțiuni neurologice;
- efectele adverse ale anumitor medicamente;
- tulburările de anxietate;
- anemia (carența de fier);
- hipoglicemia (nivel scăzut al zahărului în sânge);
- infecții la nivelul urechilor;
- deshidratarea;
- accidentul vascular cauzat de temperaturi crescute;
- sportul în exces;
- răul de mișcare,
- colica biliară - generată de inflamarea veziculei biliare;
- colica renală puternică - generată de litiaza renală, hidronefroza, hidropionefroza;
- spondiloza cervicală însoțită și de afectarea circulației bazilare cerebrale.
Alte cauze de amețeală
Labirintita bacteriană
Este o infecție a urechii, care afectează auzul și echilibrul și poate duce la o formă severă de amețeală, numită vertij.
Migrena
Amețeala poate să apară înainte sau după o durere de cap, însă poate să existe și fără durerea de cap.
Stresul sau anxietatea
Amețeala poate apărea în special dacă persoana hiperventilează, adică respiră anormal de rapid.
Hipoglicemia sau glicemia mică
De obicei, amețeala cauzată de hipoglicemie se întâlnește în cazul persoanelor cu diabet.
Hipotensiunea posturală
Este o scădere subită a tensiunii arteriale atunci când persoana se ridică brusc de pe pat sau se așază brusc pe scaun, însă senzația dispare după ce persoana se întinde. Acest tip de amețeală declanșată de hipotensiunea posturală se întâlnește mai ales la oamenii în vârstă.
Deshidratarea sau extenuarea de la căldură
Deshidratarea apare la cei care nu consumă suficiente lichide în timpul exercițiilor fizice ori din cauza unei boli care provoacă vărsături, diaree sau febră.
Insuficiența vertebrobazilară
Aceasta înseamnă scăderea fluxului sangvin în spatele creierului, care poate fi cauzată de vasele de sânge care duc de la inimă la creier și care pot fi blocate (afecțiune cunoscută și că ateroscleroză).
Mai rar, cauzele amețelii pot fi:
- o boală gravă care afectează întregul corp, ca în cazul pacienților oncologici, metastaze cerebrale;
- folosirea drogurilor recreaționale;
- anumite tipuri de medicamente pe bază de prescripție medicală (antidepresivele ori antihipertensivele)
- o problemă a ritmului inimii, cum este fibrilația atrială;
- intoxicația cu monoxid de carbon.
Simptome amețeală
Amețeala poate fi recunoscută relativ ușor, urmărind aceste simptome:
- vertij (ai senzația că se învârte totul în jurul tău);
- neliniște;
- pierderea echilibrului;
- senzația de plutire;
- greutate mare a capului;
- încețoșarea câmpului vizual, afectarea vederii.
Uneori, amețeala poate fi însoțită de transpirație excesivă, greață, vărsături, paloare sau chiar de pierderea cunoștinței.
Când poate fi amețeala o urgență medicală?
Dacă episoadele de amețeală apar frecvent și sunt însoțite de dureri de gât, de cap, vedere încețoșată, pierderea auzului și a capacității motorii, pierderea cunoștinței sau dureri în piept, trebuie solicitat ajutor medical de urgență. Aceste simptome pot indica o problemă gravă de sănătate, fie neurologică, un posibil accident vascular ischemic sau hemoragic, fie o infecție puternică, cum ar fi în cazul meningitei, de exemplu.
Complicații ale amețelii
Amețeala poate duce la complicații grave, mai ales atunci când provoacă leșin sau pierderea echilibrului. Acest lucru poate fi deosebit de periculos, mai ales dacă persoana în cauză se află la volan. Dacă simți că amețești la volan, oprește imediat mașina pe dreapta și așteaptă până când îți revii sau apelează la o persoană de încredere pentru ajutor. Amețelile pot fi principala cauză de cădere, mai ales la vârstnic, situație în care se pot produce traumatisme grave craniene, fracturi, entorse.
Diagnostic amețeală
Examenul fizic este, de regulă, instrumentul de care medicul se folosește pentru a stabili diagnosticul amețelilor. Acesta va adresa pacientului întrebări legate de momentul amețelilor, de simptomele resimțite și severitatea acestora. De asemenea, e posibil ca medicul să examineze ochii și urechile, dar și postura pacientului, pentru a-i verifica echilibrul.
În funcție de cauza suspectată, medicul ar putea recomanda o tomografie computerizată sau un RMN. În majoritatea situațiilor însă, cauza care stă la baza amețelilor nu este severă, astfel încât tratamentul presupune, de cele mai multe ori, modificări ale stilului de viață și administrarea sau evitarea anumitor medicamente.
Tratament amețeală
În general, amețeala poate dispărea de la sine, fără un tratament specific. Alteori, amețeala este tratată în funcție de cauza care a declanșat-o - de pildă, sindromul Meniere este tratat cu medicamente diuretice, care vor reduce amețeala, dar și diclorhidrat de betahistină care îmbunătățește fluxul de sânge la nivelul urechii interne.
Antihistaminicele pot fi și acestea administrate pentru tratarea amețelii, însă acestea au ca efect secundar senzația de somnolență. Anxioliticele, dar și pastilele pentru dureri de cap pot fi, de asemenea, folosite în tratarea amețelilor.
Persoanele predispuse la accidente cerebrale sau care au suferit atacuri cerebrale și prezintă amețeli frecvent trebuie să se adreseze medicului neurolog mai ales dacă au hipertensiune și urmează medicație hipotensoare, ea însăși generatoare de amețeli.
În plus, pacienții în vârstă pot suferi și de insuficiență vertebrobazilară - în contextul unor spondiloze și discopatii cerebrale accentuate de ateroscleroză. Acești pacienți ar trebui să facă regulat un examen Doppler al arterelor carotide - care pot prezenta îngustări și plăci de aterom, scăzând fluxul sangvin la creier și generând frecvent amețeală și vertij, alături de alte tulburări.
Prevenire amețeală
Pentru a preveni apariția amețelii, este indicat să te odihnești corespunzător, să urmezi un regim alimentar echilibrat și să eviți consumul excesiv de cafea și alcool, precum și tutunul. Tratarea afecțiunilor urechii medii și interne reprezintă o măsură importantă pentru prevenirea complicațiilor la acest nivel, responsabil și cu echilibrul.
Persoanele cu afecțiuni cardiace și neurologice trebuie să evite expunerea directă la soare, cu capul neacoperit, trebuie să se hidrateze și să stea la plajă sub umbrelă, evitând orele de vârf.
Daca iti doresti sa te programezi la o consultatie la neurolog nu mai amana nicio zi. Timpul si sanatatea ta sunt pretioase!
Te poti programa chiar acum, la un medic specialist, in orasul tau, pe DOC TIME.
Solutia pentru imbunatatirea starii tale de sanatate este doar la un click distanta!
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS Inform - Dizziness (lightheadedness)
https://www.nhsinform.scot/illnesses-and-conditions/brain-nerves-and-spinal-cord/dizziness-lightheadedness
Pub Med – Vertigo
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29493978/
Studiul „Vertigo”, apărut în In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2022 Jan–. PMID: 29493978.2020, autori: Monica Stanton, Andrew M. Freeman
Te-ar mai putea interesa și...
