Cum poți regla dezechilibrul generat de histamina în exces

1. Ce este histamina?
   1.1. Ce se întâmplă când nivelul de histamină este prea mare?
2. Ce este intoleranța la histamină?
   2.1. Simptomele intoleranței la histamină
3. Care este legătura dintre nivelul histaminei, dietă și starea de bine?
4. Alimente care trebuie evitate
5. Aditivi care trebuie evitați
6. Soluții pentru a temporiza efectele neplăcute

   6.1. Diaminoxidaza (DAO)
   6.2. Bromelaina
   6.3. Quercetina
   6.4. Probioticele
   6.5. Vitamina C 
   6.6. Extractul de urzică

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

1. Ce este histamina?

Histamina este o moleculă organică ce acționează ca un neurotransmițător și ca un mediator al răspunsului inflamator în organismul uman și în alte organisme. Este sintetizată și stocată în diferite tipuri de celule, cum ar fi celulele mastocite și bazofilele.

Când este eliberată în cantități mari, în timpul unui răspuns al sistemului imunitar, poate provoca simptome precum mâncărime, roșeață, umflături și secreții nazale sau oculare. Acestea sunt reacții alergice sau simptomele anumitor afecțiuni, cum ar fi urticaria și rinita alergică.

Histamina are un rol important în reglarea funcționării normale a stomacului, unde stimulează secreția de acid gastric. De aceea, medicamentele antihistaminice sunt utilizate pentru a reduce secreția acidului gastric și a trata simptomele de reflux gastroesofagian, ulcere stomacale și alte afecțiuni digestive.

Histamina acționează prin legarea de receptorii histaminici de pe celulele țintă. Există patru tipuri principale de receptorii histaminici: H1, H2, H3 și H4, fiecare cu roluri diferite în diferite părți ale corpului.

Este important de menționat că, deși histamina este asociată în principal cu reacțiile alergice și cu răspunsurile inflamatorii, are și funcții fiziologice normale în organism. Reglarea nivelului histaminei și a interacțiunii cu receptorii săi este esențială pentru menținerea unui echilibru adecvat în organism.

1.1. Ce se întâmplă când nivelul de histamină este prea mare?

Când nivelul de histamină din corp este prea mare sau când organismul nu o mai poate gestiona în mod corespunzător, această substanță chimică îți afectează funcțiile normale din corp.

În psihosomatica de tip clasic, persoanele care au un teren atopic, suferă de anumite alergii, dermatite, astm și altele. Toate acestea sunt asociate și cu un profil psihologic aparte, dominat de anxietate, stare de neliniște, nemulțumire și irascibilitate. 

Responsabilă de reacțiile propriu-zise, în plan fizic, poate fi histamina. Iar majoritatea oamenilor știu că pentru “vindecarea” simptomatologiei supărătoare a alergiilor diverse trebuie să recurgă la antihistaminice - Loratadin, Desloratadin, Bilastin etc.

Însă cu o simptomatologie asemănătoare, manifestată doar în plan psihic, se pot confrunta mai mulți oameni, chiar dacă manifestările cutanate nu sunt prezente. Vorbim aici în principal de cei care s-au confruntat cu diverse afecțiuni în copilărie, precum urticaria, fie că acestea apăreau de la o prăjitură cu ou, căpșune, salată de vinete sau piersică, accese de tuse astmatiformă sau urticaria solară în vreuna dintre vacanțele de vară.

2. Ce este intoleranța la histamină?

Intoleranța la histamină, cunoscută și sub denumirea de intoleranță la histamină alimentară, este o afecțiune în care organismul nu poate metaboliza sau elimina eficient histamina, ceea ce duce la acumularea excesivă a acesteia în organism. Acest lucru poate provoca o varietate de simptome neplăcute, similare celor întâlnite în alergii sau intoleranțe alimentare.

Intoleranța la histamină poate fi rezultatul unei deficiențe a enzimei diaminoxidază (DAO), care este responsabilă de descompunerea histaminei în corp. DAO este produsă în principal în tractul gastro-intestinal și este implicată în metabolizarea histaminei provenite din alimente și în prevenirea acumulării excesive a acesteia în organism. Atunci când nivelurile de DAO sunt scăzute sau activitatea enzimatică este afectată, histamina din alimente poate rămâne neeliminată și poate provoca simptome neplăcute.

Creșterea nivelului de metaboliți ai histaminei poate, de asemenea, să inhibe HNMT, cel de-al doilea sistem enzimatic implicat în metabolizarea histaminei.

Recent a fost studiată și posibilitatea ca această afecțiune să fie determinată genetic. Astfel, s-au observat modificări ale genei responsabile de sinteza de DAO asociate cu afecțiuni inflamatorii, alergii alimentare, enteropatia glutenică, boala Crohn, colita ulcerativă și adenomul de colon. Nu s-au determinat diferențe semnificative în privința genelor care codează sinteza HNMT la pacienții cu afecțiuni gastrointestinale prin comparație cu pacienții din grupul control. În schimb, s-a constatat un deficit codificat genetic al HNMT la pacienții cu astm bronșic. Se pare că intoleranța la histamină este determinată de reducerea sintezei de DAO produsă ca urmare a afecțiunilor gastrointestinale, iar variațiile interindividuale înalte sugerează existența unei predispoziții genetice pentru această afecțiune.

2.1. Simptomele intoleranței la histamină pot varia de la ușoare la severe și pot include:

  • Roșeață și înroșirea pielii.
  • Mâncărime sau senzație de furnicături.
  • Dureri de cap și migrene.
  • Tahicardie.
  • Tulburări digestive, cum ar fi balonare, crampe abdominale, diaree sau constipație.
  • Simptome respiratorii, cum ar fi tuse, strănut sau dificultăți respiratorii.
  • Oboseală și slăbiciune generală.

Este important de menționat că simptomele intoleranței la histamină pot fi similare cu cele ale altor afecțiuni, cum ar fi alergiile alimentare sau sindromul de colon iritabil, de aceea este recomandat să se consulte un medic pentru a obține un diagnostic corect.

Tratamentul intoleranței la histamină implică, în general, evitarea alimentelor bogate în histamină sau care pot elibera histamină în organism, precum și reducerea consumului de alcool și alimente fermentate. De asemenea, pot fi prescrise medicamente antihistaminice sau suplimente enzimatice care ajută la descompunerea histaminei în corp.

3. Care este legătura dintre nivelul histaminei, dietă și starea de bine?

Nivelul histaminei în organism poate fi influențat de dietă și poate avea un impact asupra stării de bine a unei persoane. Unele alimente conțin histamină în mod natural, iar consumul acestora poate crește nivelul de histamină în corp. De asemenea, există alimente care pot stimula eliberarea histaminei în organism sau pot inhiba enzimele responsabile de descompunerea histaminei. Pentru persoanele cu intoleranță la histamină sau cu niveluri ridicate de histamină, consumul acestor alimente poate duce la acumularea excesivă a histaminei și la apariția simptomelor neplăcute.

Substanţele chimice al căror nivel este afectat de stresul cronic sunt, în principal, adrenalina, cortizolul şi histamina. 

Natura a făcut ca aceste substanțe să se secrete rapid și în cantități mari, atunci când ne simțim în pericol și trebuie să acționăm rapid, să luam o inițiativă dinamică sau să luptam cu un factor intrinsec ce ne atacă, precum în cazul unei alergii.

Studiile dovedesc că nivelul acestor substanţe chimice în sânge este crescut și dacă facem un lucru neobișnuit, un sport extrem, dar și dacă urmărim un film tensionant, o mare tragedie la știri, sau pur și simplu asistăm la o situație dramatică prin care trece o altă persoană.

Într-o anumită doză, unii oameni dezvoltă inconștient un soi de dependență de aceste situații, cu generarea acestor hormoni de stres, chiar dacă nu le aduc neapărat o senzație plăcută. Există persoane ce empatizează puternic cu aceste situații care, teoretic, nu-i afectează direct, dar simt nevoia unor detalii și mai dramatice, sau chiar exagerează impactul emoțional. Această dependență de dramă și situații teribile poate trăda un soi de comportament ce trebuie rectificat, care trebuie să își regăsească liniștea și echilibrul cât mai rapid. 

Oamenii care au traversat de multe ori în viață, inclusiv sau mai ales în copilărie, o relație extrem de tensionată cu părinții, abuzuri, neînțelegeri, certuri, au experimentat și aceste modificări biochimice mari. La această imposibilitate poate că a contribuit din plin și școala, cu alți factori de stres individuali, bazați pe competitivitate, ambiții personale sau ale părinților, conflicte cu colegii sau profesorii. 

Din păcate, chiar dacă odată cu maturizarea și detașarea aceste traume au părut depășite, prea puțini oameni își pot regăsi liniștea, clădindu-și o viață ce vine și cu normalizarea acestui stres. Mai ales că viața modernă vine, la rândul ei, cu alt palier de competiție, găsirea unei profesii potrivite, recompense financiare și întreținere, greutăți, provocări, mai ales pentru cei tineri. Însă, angajarea încă din tinerețe la acest mod de viață se poate perpetuta și mai adânc, în maturitate și până la vârsta a treia.

Așadar, ne complacem fără să conștientizăm în această stare conflictuală, și suntem în pericol să generăm fără să vrem situații delicate, ce ne pun pe același nivel permanent de stres, cu toate consecințele biochimice amintite, care antrenează în cascadă și alte valori biochimice.

 

 

4. Alimente care trebuie evitate

Printre alimentele care, consumate în cantități excesive, pot provoca o reacție pseudoalergică, trebuie menționate:

  • alimente bogate în histamină - spanac, roșii, varză murată, ficat, salamuri, carne de porc, hering, scrumbie, somon, ton, sardele, brânzeturi fermentate și cele cu mucegai;
  • alimente care conțin substanțe care eliberează histamina și tiramina - fragi, căpșuni, banană, ananas, avocado, roșii, arahide, porumb, alune, migdale, fructe de mare și crustacee, pește aromat și conservat, brânzeturi fermentate, cârnați, cubulețe de concentrate și extrase de carne;
  • alimente care conțin cofeină - cafea, ceai, băuturi pe bază de cola și ciocolată;
  • alimente care conțin serotonină - banane, roșii, avocado, ananas;
  • alimente care conțin acid acetilsalicilic - roșii, dovlecei, castraveți, pepeni galbeni, cireșe, citrice, mere, smochine. În calitate de conservant, acidul acetilsalicilic se găsește în bomboane, în conserve și în băuturi alcoolice.

5. Aditivi care trebuie evitați

Printre aditivi, cel mai des acuzați pentru acest tip de reacție alergică sunt:

  • acidul benzoic și benzoatul de sodium (E211) din siropuri, vinuri, conserve de pește, maioneze, sosuri gata preparate, brânzeturi;
  • anhidrida sulfuroasă și sulfite (E220), conținute în vinurile albe, oțet de vin, cidru, sucuri de fructe, fructe uscate și tropicale, fructe conservate și zaharisite, marmeladă și gemuri, condimente și sucuri fabricate, murături în oțet, fructe de mare și crustacee;
  • nitrați și nitriți, prezenți în calitate de conservanți și aromatizanți în cărnurile prelucrate (hot dog, salamuri);
  • tartrazina (E102) și eritrosina (E127), coloranți galbeni și roșii, utilizați în produse de cofetărie (băuturi nealcoolice, siropuri, lichioruri, fructe zaharisite, înghețate) și în produse farmaceutice;
  • glutamatul monosodic (E621), folosit pentru a da gust preparatelor din industria alimentară, pentru sortimentele de carne conservate și ambulate, precum și în restaurante.

6. Oamenii de știință au identificat câteva soluții pentru a temporiza efectele neplăcute

Vorbim, în primul rând, de clasa de substanțe antihistaminice, cum ar fi clorphenamina, hidroxizina, prometazina sau cetirizina, loratadina şi fexofenadina. Acestea trebuie administrate însă la recomandarea medicului, pe o perioadă determinată de timp, în doze și condiții stabilite cu ajutorul medicului de familie, dermatolog sau alergolog, fiind cunoscute posibilele efecte secundare ale acestora, de la somnolență, încetinirea reflexelor sau chiar paradoxal, reacții alergice. 

Pe lângă acestea, există însă o serie de suplimente ce ne pot ajuta în viața de zi cu zi pentru a estompa efectele descărcării crescute de histamină, mai ales dacă ne cunoaștem cu un teren atopic sau ne plac anumite alimente. Principalii aliați sunt diaminoxidaza, bromelaina, quercitina, probioticele, vitamina C și extractul de urzică. 

Pe piața suplimentelor alimentare există aceste substanțe sub diverse forme, în formule individuale sau combinații complexe, extracte naturale, nutraceutice, sintetizate, sub formă liposomală, pulberi, capsule, siropuri. Ideal ar fi să vă sfătuiți cu medicul în privința suplimentării terapiei de bază cu aceste formule, ce au rolul de a modula răspunsul sistemului nostru imunologic la descărcarea histaminei în circulație. 

Doza și administrarea suplimentelor ar trebui corelată și cu alți factori, cum ar fi prezența alergenilor sezonieri - polenul de primăvară, contactul cu alergenii specifici, în cazul alergiei la fân, de exemplu, în timpul petrecerii vacanțelor rurale sau alergia de vară la polenul de ambrozie șamd. 

6.1. Diaminoxidaza (DAO)

Un aport normal adus de histamină prin alimentație nu constituie o problemă pentru sănătate, cu o singură condiție: să fie metabolizată rapid de DiAminOxidaza (DAO) existentă în organism. În caz contrar, apar simptomele specifice intoleranței la histmină. 

În acest caz, de ajutor este un supliment alimentar destinat tratamentului intoleranței alimentare produsă de intoleranța la histamină. Cantitatea de DAO care se găsește într-un astfel de produs suplimentează cantitatea de enzimă produsă de organism, asigurând în felul acesta metabolizarea histaminei.

6.2. Bromelaina

Bromelaina este o enzimă care se găsește în miezul și sucul ananasului și este, de asemenea, disponibilă ca supliment. Cercetările efectuate pe șoareci sugerează că bromelaina poate reduce sensibilizarea alergică și bolile alergice ale căilor respiratorii datorită proprietăților sale antiinflamatoare și antialergice.

La unele persoane, suplimentarea orală de bromelaină poate provoca reacții adverse, cum ar fi:

Persoanele alergice la ananas ar trebui să evite bromelaina.

6.3. Quercetina

Quercetina este un flavonoid care se găsește în multe plante și alimente. Cercetările sugerează că adăugarea quercetinei în dietă poate ajuta la ameliorarea simptomelor alergice și chiar că aceasta poate avea proprietăți anti-alergice și antihistaminice.

Quercetina este prezentă în mod natural în multe alimente, precum: mere, fructe de pădure, ceai negru, broccoli, struguri, Ginkgo biloba, ceai verde, ardei, ceapă roșie, vin roșu. Totuși, specialiștii spun că administrarea de suplimente cu quercetină va funcționa mai bine în tratamentul alergiilor decât consumul alimentelor bogate în acest flavonoid.  

Deși este în general sigură pentru majoritatea oamenilor, quercetina poate provoca dureri de cap și furnicături la nivelul brațelor și picioarelor, iar dozele foarte mari, mai ales atunci când administrate o perioadă lungă de timp, pot provoca leziuni la nivelul rinichilor.

6.4. Probioticele

În cazul persoanelor cu intoleranță la histamină, suplimentarea cu probiotice poate fi o soluție, deoarece mulți oameni cu intoleranță la histamină nu pot tolera alimentele care sunt surse naturale de probiotice.

6.5. Vitamina C 

Vitamina C stimulează sistemul imunitar și poate acționa ca un antihistaminic natural. Potrivit unui studiu din 2018, stresul oxidativ joacă un rol cheie în alergii și intoleranțe. Deoarece vitamina C este un puternic antioxidant și antiinflamator, poate acționa ca un tratament pentru alergii. Ba mai mult, cercetătorii au observat că dozele mari de vitamina C intravenoasă au redus simptomele alergiilor. De asemenea, au raportat că un deficit de vitamina C ar putea duce la apariția alergiilor. Un alt studiu din 2000 sugerează că administrarea zilnică a 2 grame (g) de vitamina C poate acționa ca un antihistaminic.

6.6. Extractul de urzică 

O plantă comună în medicina naturistă, urzica, poate fi, de asemenea, un antihistaminic natural. Într-un studiu din 2000, la 58% dintre participanți simptomele alergiei s-au ameliorat după ce au primit 300 de miligrame (mg) în fiecare zi de urzică liofilizată. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Endogenous Histamine and Cortisol Levels in Subjects with Different Histamine N-Methyltransferase C314T Genotypes”, publicat în Molecular Diagnosis & Therapy, 2006; 10(2): 109–114, autori: Yuen Yi Hon, William J. Jusko, Hong-Hao Zhou, Guo-Lin Chen, Dong Guo, Gan Zhou, Vicky E. Spratlin and Michael W. Jann - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16669609/ 
Studiul „An exploration of food intolerance in the primary care setting: the general practitioner's experience”, publicat în Social Science & Medicine, în 2008, autori: Mia Nelson, Jane Ogden - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/18584930/ 
Studiul „Bromelain Inhibits Allergic Sensitization and Murine Asthma via Modulation of Dendritic Cells”, publicat în Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2013, autori: Eric R. Secor, Jr.,* Steven M. Szczepanek, Christine A. Castater, Alexander J. Adami, Adam P. Matson, Ektor T. Rafti, Linda Guernsey, Prabitha Natarajan, Jeffrey T. McNamara, Craig M. Schramm, Roger S. Thrall, and Lawrence K. Silbart - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3870104/ 
Studiul „Quercetin and Its Anti-Allergic Immune Response”, publicat în Molecules, în 2016, autori: Jiri Mlcek, Tunde Jurikova, Sona Skrovankova, Jiri Sochor - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/27187333/ 
Studiul „Intravenous vitamin C in the treatment of allergies: an interim subgroup analysis of a long-term observational study”, publicat în Journal of International Medical Research, în 2018, autori: Claudia Vollbracht, Martin Raithel, Bianka Krick, Karin Kraft, Alexander F. Hagel - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29950123/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0