Dezechilibrul generat de histamina în exces - cum îl poti regla
Dezechilibrul generat de histamina în exces - cum îl poti regla
Dezechilibrul generat de histamina în exces - cum îl poti regla
În psihosomatica de tip clasic, persoanele care au un teren atopic, suferă de anumite alergii, dermatite, astm șamd. Sunt asociate și cu un profil psihologic aparte, dominat de anxietate, stare de neliniște, nemulțumire și irascibilitate.
Responsabilă de reacțiile propriu-zise, în plan fizic, poate fi histamina, iar majoritatea oamenilor știu că pentru “vindecarea” simptomatologiei supărătoare a alergiilor diverse sau mai bine zis, estomparea acesteia trebuie să recurgem la antihistaminice - Claritine, Aerius, Borenar etc.
Însă cu o simptomatologie asemănătoare, manifestată doar în plan psihic, se pot confrunta mai mulți oameni, chiar dacă manifestările cutanate nu sunt prezente. Vorbim aici în principal de cei care s-au confruntat cu diverse afecțiuni în copilărie, precum urticaria, fie că acestea apăreau de la o prăjitură cu ou, căpșune, salată de vinete sau piersică, accese de tuse astmatiformă sau urticaria solară în vreuna dintre vacanțele de vară.
Dieta și starea noastră de bine
O siluetă frumoasă este cea cu care ești în armonie și care îți asigură o stare optimă de sănătate. Nu trebuie să te încadrezi în canoanele impuse de alții. Însă este cert că arăți și te simți bine când faci mișcare, te îngrijești de tonifierea musculară și a pielii, te hrănești sănătos, fară a face o dramă din asta, ascultându-ți poftele, foamea și instinctul.
Ești echilibrat, optimist, tonic, realist. Și vezi aceste lucruri prin prisma sănătății și a respectului de sine.
Acest lucru este valabil la femei și bărbați, deopotrivă, doar că, la bărbați, practicarea regulată de sport are efecte mult mai vizibile și eficiente din punct de vedere al posturii și condiției fizice.
În schimb, femeile sunt proiectate să aibă rotunjimi. Însă, grăsimea la femei are chiar un rol functional, așa că lupta cu grăsimea trebuie mai bine explicată și înțeleasă.
Dacă ai această problemă, pe care nu reușești să o controlezi de ceva timp și îți aduce o veșnică nemulțumire și frustare, îți propun să te oprești puțin din încercarea de a te supune necondiționat la tot felul de diete cu efect yo-yo și să reflectezi asupra unui program ce îți resetează mecansimele psihologice și fiziologice ale îngrășării.
1. Nemulțumirea de sine
Dacă ești o persoană tristă, nemulțumită de felul în care arăți, veșnic temătoare că se va întâmplă ceva rău, preocupată în plus și că te îngrași, ar trebui ca, în primă fază, să începi să te reevaluezi și să-ți explorezi problemele. Mulți psihologi atribuie problemele legate de mâncare unor traume psihologice nerezolvate, fie prezente, fie din trecut.
De exemplu, anumite traume din copilărie, adolescență sau pe care le traversezi în prezent își pun amprenta asupra unor markeri biochimici din cauza stresului continuu pe care îl trăiești, mai mult sau mai puțin conștient. Este ca și cum o măsea bolnavă, stricată, infectată, ce generează periodic dureri ce sunt tratate doar simptomatic - cu analgezice - generează în timp migrene, sinuzite, dureri nevralgice și scad puterea sistemului imunitar, căci organismal este tot timpul mobilizat în lupta cu acea infecție pe care nu o poate rezolva, fară intervenția dentistului.
La fel se întâmplă și cu aceste probleme legate de un sindrom post traumatic neconștientizat sau nerezolvat. Organismul rămâne într-o stare de vigilență anxioasă, o formă de stres ce macină întreaga stare de bine și care are și urmări somatice. Substanţele chimice al căror nivel este afectat de stresul cronic sunt, în principal, adrenalina, cortizolul şi histamina.
Natura a făcut ca aceste substanțe să se secrete rapid și în cantități mari, atunci când ne simțim în pericol și trebuie să acționăm rapid, vigilent, să luam o inițiativă dinamică sau să luptam cu un factor intrinsec ce ne atacă, precum în cazul unei alergii.
Studiile dovedesc că nivelul acestor substanţe chimice în sânge este crescut și dacă facem un lucru neobișnuit, un sport extrem, dar și dacă urmărim un film tensionant, o mare tragedie la Știri, sau pur și simplu asistăm la o situație dramatică prin care trece o altă persoană.
Într-o anumită doză, unii oameni dezvoltă inconștient un soi de dependență de aceste situații, cu generarea acestor hormoni de stres, chiar dacă nu le aduc neapărat o senzație plăcută. Iar aici intervin nuanțele.
Daca sunt probleme ce nu îi privesc direct, unii oameni echilibrați spun sec: nu mă interesează sau am alte probleme și preocupări. Există, însă, și persoane ce empatizează puternic cu aceste situații care, theoretic, nu le afectează direct și care simt nevoia unor detalii și mai dramatice, sau chiar exagerează impactul emoțional. Acestor persoane li se adresează mesajul nostru, în principal. Această dependență de dramă și situații teribile poate trăda un soi de comportament ce trebuie rectificat, care trebuie să își regăsească liniștea și echilibrul cât mai rapid.
În acest context, și alimentația și stilul de viață ne ajută să regăsim bucuriile simple, să fim binedispuși și activi, să fim mai atrăgători pentru cei din jur.
Oamenii care au traversat de multe ori în viață, inclusiv sau mai ales în copilărie, o relație extrem de tensionată cu părinții, abuzuri, neînțelegeri, certuri, au experimentat și aceste modificări biochimice mari, ca o comparație, au trăit cu motorul turat la maxim, fară a reuși de unii singuri să extragă piciorul de pe această pedală de accelerație. La acestă imposibilitate poate că a contribuit din plin și școala, cu alți factori de stres individuali, bazați pe competitivitate, ambiții personale sau ale părinților, conflicte cu colegii sau profesorii.
Din păcate, chiar dacă odată cu maturizarea și detașarea aceste traume au părut depășite, prea puțini oameni își pot regăsi liniștea, clădindu-și o viață ce vine și cu normalizarea acestui stres. Mai ales că viața modernă vine, la rândul ei, cu alt palier de competiție, găsirea unei profesii potrivite, recompense financiare și întreținere, greutăți, provocări, mai ales pentru cei tineri. Însă, angajarea încă din tinerețe la acest mod de viață se poate perpetuta și mai adânc, în maturitate și până la vârsta a treia.
Așadar, ne complacem fără să conștientizăm această stare conflictuală, și suntem în pericol să generăm fară să vrem situații delicate, ce ne pun pe același nivel permanent de stres, cu toate consecințele biochimice amintite, care antrenează în cascadă și alte valori biochimice.
2. Substanțele responsabile în prima fază
Adrenalina, cortizolul şi histamina sunt acele substanțe responsabile cu luciditatea sporită și puterea de mobilizare ce intensifică circulația, pentru ca inima, creierul, mușchii să aibă forța suficientă de a acționa în consecință, pe măsura pericolului la care suntem supuși. Fie că e fizic ori mental, cum ar fi o situație limită, o prezentare în public, un examen, o ceartă sau un banal conflict în trafic și așa mai departe.
Dacă acestea sunt punctuale și justificate, întâmplându-se într-un context mai mult sau mai puțin de așteptat, problemele se rezolvă și organsimul își reia, apoi, secreția normală. Însă, atunci când aceste reacţii sunt cvasi permanente, ele devin toxice și nefirești, generând dependenţe, o stare conflictuală permanentă, proastă dispoziție şi chiar afecțiuni grave. Iar mâncatul impulsiv și îngrășarea sunt unele dintre consecințele ce ne aduc și mai mult sentimentul de vinovăție în prim plan și sporesc lipsa încrederii de sine.
Cortizolul, de exemplu, secretat mereu la un nivel prea ridicat, generează o permanentă senzație de foame și pofte diverse. În plus, el afectează refacerea colagenului de la nivelul pielii și articulațiilor, afectând calitatea pielii, generând riduri și ducând la o îmbătrânire prematură a sistemului osteoarticular.
Adrenalina în exces duce la accelerarea bătăilor cardiace, astfel că oamenii care sunt dependenți de senzațiile tari riscă să dezvolte în timp anumite tulburări cardiace și circulatorii, ireversibile la un moment dat.
Histamina este o substanță secretată de mastocite în cantități mari atunci când suntem alergici, reușind să anihileze factorii alergeni până la un punct. În cazul unui stres sporit, organsimul o pune și pe ea “la bătaie” în această luptă, iar nivelul ei crescut și nejustificat generează multe probleme de sănătate. Din păcate, multe alimente generează această creștere a nivelului de histamină din corp și culmea este că, de multe ori, acestea sunt și alimentele la care poftim foarte mult. Histamina generează o serie de simptome precum balonarea, eritemul (mâncărimile), transpirația nocturnă în special, curgerea şi înfundarea nasului, senzaţia de frig uneori nejustificată, dar și aritmii, fluctuații de tensiune și mai ales, anxietate şi depresie.
Cauzele principale ale intoleranței la histamină sunt reprezentate de reducerea funcționalității a două sisteme enzimatice – Diaminoxidaza și HNMT.
Afecțiunile gastrointestinale care produc disfuncționalități ale enterocitelor determină reducerea sintezei de DAO.
O altă cauză este reprezentată de inhibiția competitivă a degradării histaminei via DAO și indusă de alte amine biogene, cum ar fi alcoolul sau anumite medicamente. În aceste situații, intoleranța la histamină poate fi reversibilă, organismul revenind la normal după excluderea medicamentelor care blochează DAO. DAO inhibă absorbția transepitelială a histaminei exogene, iar perturbări ale funcționării DAO vor avea ca rezultat acumulări de histamină la nivel intestinal, urmată de trecerea acesteia în sânge și având drept consecință apariția simptomelor specifice.
Creșterea nivelului de metaboliți ai histaminei poate, de asemenea, să inhibe HNMT, cel de-al doilea sistem enzimatic implicat în metabolizarea histaminei.
Recent a fost studiată și posibilitatea ca această afecțiune să fie determinată genetic. Astfel, s-au observat modificări ale genei responsabile de sinteza de DAO asociate cu afecțiuni inflamatorii, alergii alimentare, enteropatia glutenică, boala Crohn, colita ulcerativă și adenomul de colon. Nu s-au determinat diferențe semnificative în privința genelor care codează sinteza HNMT la pacienții cu afecțiuni gastrointestinale prin comparație cu pacienții din grupul control. În schimb, s-a constatat un deficit codificat genetic al HNMT la pacienții cu astm bronșic. Se pare că intoleranță la histamină este determinate de reducerea sintezei de DAO produsă ca urmare a afecțiunilor gastrointestinale, iar variațiile interindividuale înalte sugerează existența unei predispoziții genetice pentru această afecțiune.
Despre pește și fructe de mare
Auzim mereu că peștele este un ingredient care ne garantează sănătatea și că ar trebui să-l consumăm des, înlocuind cu el aportul proteic de carne animală. Însă, nutriționiștii susțin că ideal ar fi să îl consumăm doar de două ori pe săptămână, iar noi în programul de detoxifiere histaminică îl vom reduce doar la o dată pe săptămână, respectiv cu o porție de pește într-o singură zi.
De ce nu ar trebui să consumăm peștele în fiecare zi?
Nu este vorba doar de mercur care, într-adevăr, este conținut de peste și fructe de mare, și despre care știe toată lumea, așa că nu mai dezvoltăm subiectul acum. Ci este vorba despre histamina pe care peștele îl conține în mod normal. În literatura de specialitate există și un sindrom numit “Scombroidoză”, o reacţie toxică alimentară supranumită și otrăvirea cu histamină. Ce e drept, aceasta apare ca urmare a consumului de peşte ținut prea mult la temperaturi ridicate, dar care este adesea confundată cu o reacţie alergică.
Multe feluri de peşte și fructe de mare conţin, în mod natural, o cantitate foarte mare dintr-o substanţă numită histidină și care, la o temperatura de peste 16 grade C și la contactul cu aerul, sub acţiunea histidindecarboxilazei (o enzimă produsă de bacterii din intestinul peştilor, cum este bacteria Morganella morganii) este tranformată în histamină. Acesta este şi unul dintre motivele pentru care peştele trebuie plasat și păstrat imediat după capturare la temperaturi scăzute și intestinele curățate și eliminate cât mai rapid, întrucât la fiecare 20 de minute de la moartea peștelui, cantitatea de histamină eliberată se poate dubla.
Cei mai bogați în histidine, respectiv histamină, sunt peștii de culoare mai închisă - macrou, hering, ton, marlin, peştele-spadă, pălămida, sardinele, hamsia, lufărul sau mahi-mahi.
De asemenea, fructele de mare precum creveții, langustinele, homarul, caracatița, creveții și alte crustacee crescute intensiv în cultură, într-un mediu intens populat cu propriile dejecții, au un nivel mult mai mare de histamină și precursori ai acesteia decât cei capturați din mediul lor biologic. Daca vă plac, încercați să vă interesați de sursa lor și să le consumați rar și în cantități rezonabile.
Chiar dacă peștii și fructele de mare de tipul “wild” (n.r. sălbatice) sunt mai scumpe, aplicați în alimentația de zi cu zi principiul puțin, dar bun și de calitate. Congelarea și prepararea termică pot inactiva bacteriile și enzimele generatoare de histamină, însă aceasta, odată formată, nu se distruge nici prin expunerea la căldură şi nici prin îngheţare.
După ce efectuați dieta de detoxificare de histamină, puteți reintroduce peștele și fructele de mare în alimentație, păstrând însă un ritm echilibrat de consum de 2 ori pe săptămână, alternând peștele conservat cu cel proaspăt și preferând, bineînțeles, dacă puteți, somonul proaspăt, peștele cel mai puțin bogat în histamină și, în plus, aducător de Omega 3, un acid gras esențial pentru creier și starea de bine.
Intoleranța alimentară sau “pseudoalergiile” alimentare
Teoretic, intoleranța alimentară poate fi controlată fie prin dietă – cu condiția să fie corect identificată, bineînțeles, altfel prezintă chiar riscuri reale de a genera afecțiuni mai severe în timp, dacă nu este tratată. Sigur că exista și situații în care există tratament specific, precum extractele enzimatice – lactaza, DAO etc.
Pseudoalergiile alimentare sunt manifestări provocate de ingerarea unor alimente care conțin substanțe capabile să provoace reacții similare celor alergice, însă nu implică reacții specifice ale sistemului imunitar precum formarea de anticorpi. Simtomele constau în urticarie și eczeme, tulburări funcționale ale intestinelor însoțite de meteorism (gaze), diaree, crampe și dureri abdominale, cefalee și migrene, mai rar rinite și astm.
În majoritatea cazurilor, asemenea simtome apar în urma acțiunii unor substanțe alimentare care stimulează producția de histamină în multe țesuturi (mucoasa gastrointestinală, plămâni, sânge, creier). În cantitate normală, histamină transmite impulsurile nervoase, stimulează secreția gastrică și mărește fluxul de sânge în vasele capilare; daca însă, se produce în cantități excesive, ea determina pruritul, înroșirea pielii, diaree, dureri, constricția bronhiilor și scăderea tensiunii sanguine.
Substanțele conținute în alimentele care pot provoca intoleranțe sau reacții adverse sunt:
- histamina și tiramina conținute în unele alimente sau sintetizate în colon în prezența unor alimente bogate în amidon și celuloză;
- substanțe care favorizează eliberarea histaminei în organism;
- substanțe cu acțiune farmacologica (acidul acetilsalicilic, cofeina, serotonina);
- aditivi alimentari care, ingerați prea des și în cantități excesive, pot provoca reacții de intoleranță.
Terapia se bazează pe eliminarea din dieta obișnuită a alimentelor conținând substanțele care provoacă reacții alergice. În general sunt permise alimente de larg consum, cum sunt pâinea, pastele făinoase, orezul, carnea proaspătă, aproape toate felurile de pește, legume, zarzavaturi și fructe proaspete, laptele și iaurtul natural.
Alimente care trebuie evitate
Printre alimentele care, consumate în cantități excesive, pot provoca o reacție pseudoalergică, trebuie menționate:
- alimente bogate în histamină: spanac, roșii, varza murată, ficat, salamuri, carne de porc, hering, scrumbie, somon, ton, sardele, brânzeturi fermentate și cele cu mucegai;
- alimente care conțin substanțe care eliberează histamina și tiramina: fragi, căpșuni, banana, ananas, avocado, roșii, arahide, porumb, alune, migdale, fructe de mare și crustacee, pește aromat și conservat, brânzeturi fermentate, cârnați, cubulețe de concentrate și extrase de carne;
- alimente care conțin cofeină: cafea, ceai, băuturi pe bază de cola și ciocolată;
- alimente care conțin serotonină: banane, roșii, avocado, ananas;
- alimente care conțin acid acetilsalicilic: roșii, dovlecei, castraveți, pepeni galbeni, cireșe, citrice, mere, smochine; în calitate de conservant, acidul acetilsalicilic se găsește în bomboane, în conserve și în băuturi alcoolice.
Aditivi suspecți
Printre aditivi, cel mai des acuzați pentru acest tip de reacție sunt:
- acidul benzoic și benzoatul de sodium (E211) din siropuri, vinuri, conserve de pește, maioneze, sosuri gata preparate, brânzeturi;
- anhidrida sulfuroasă și sulfite (E220), conținute în vinurile albe, oțet de vin, cidru, sucuri de fructe, fructe uscate și tropicale, fructe conservate și zaharisite, marmeladă și gemuri, condimente și sucuri fabricate, murături în oțet, fructe de mare și crustacee;
- nitrați și nitriți, prezenți în calitate de conservanți și aromatizanți în cărnurile prelucrate (hot dog, salamuri);
- tartrazina (E102) și eritrosina (E127), coloranți galbeni și roșii, utilizați în produse de cofetărie (băuturi nealcoolice, siropuri, lichioruri, fructe zaharisite, înghețate) și în produse farmaceutice;
- glutamatul monosodic (E621), folosit pentru a da gust preparatelor din industria alimentară, pentru sortimentele de carne conservate și ambulate, precum și în restaurante.
Programul de resetare a organismului
În programul de resetare a organsimului și de începere a unei vieți sănătoase trebuie ca, în primă fază, pe lângă acceptare și auto-iubire, să încercăm să readucem aceste valori la cele de bază, eliminând pentru o perioadă limitată, să spunem două săptămâni sau chiar patru, alimentele ce generează histamină și un permanent stres. După ce vei reduce nivelul stresului, vei putea reintroduce treptat în alimentaţia ta anumite alimente şi băuturi care conțin histamină.
Mulți oameni constată că se îngrașă atunci când consumă alimente la care sunt alergici, iar eliminarea lor din alimentație duce și la pierderea greutății excesive, așa că în cadrul acestui program poți evalua exact care au fost alimentele care ți-au produs îngrășarea.
Studiile clinice au arătat că majoritatea persoanelor alergice se confruntă cu tulburări de dispoziție, anxietate, depresie. Faptul că putem elimina parțial sau total acești factori alimentari, ne va reda starea de echilibru și bună dispoziție.
În plus, trebuie să avem în vedere și acele alimente cu potențial inflamator. Este important să consumăm grăsime bună (acizi grași cu lanț mononesaturat, polinesaturați, mediu și acizii grași Omega 3). Grăsimile bune mențin un nivel optim de colesterol, reduc nivelul colesterolului rău, previn inflamația în vasele de sânge și organe - inclusiv în ficat.
Fibrele reduc inflamația prin furnizarea de nutrienți anti-inflamatori și prin legarea de substanțele inflamatorii și toxine, care ajută la eliminarea lor din organism. Nutriționiștii sugerează în acest scop consumul a 25-40 de grame de fibre în fiecare zi.
Fructele și legumele cât mai natural cultivate - produsele proaspete, mai mult legumele decât fructele conțin o abundență de vitamine, minerale și antioxidanți. Dieta anti-inflamatoare depinde de antioxidanți, deoarece aceste substanțe chimice neutralizează radicalii liberi - molecule care creează inflamație la nivel celular și daune în consecință.
Antioxidanții se găsesc în proporție mare în fructe, legume, condimente și suplimente. Antioxidanții sunt “soldații” din prima linie ai luptei contra inflamației. Antioxidanții neutralizează radicalii liberi prin donarea unui electron, împiedicând radicalii liberi să fure un electron dintr-o celulă vecină. Acest furt de electroni inițiază inflamație și perpetuează moartea celulelor hepatice.
De aceea, în programul de detoxifiere trebuie eliminate alimentele procesate, alimentele cu zahăr rafinat sau sirop de porumb, bogat în fructoză, alimentele bogate în sodiu și în acizi grași “trans”.
Programul dietetic
Iată, în primul rând, care sunt alimentele care au un conţinut mai ridicat de histamină și care trebuie evitate în acest program:
· Alcoolul, în special berea şi vinul
· Alimentele murate sau conservate
· Brânza maturată și brânzeturile fermentate
· Carnea afumată, mezelurile, şunca afumată şi salamurile
· Cele mai multe produse din peşte conservat, scoicile, fructele de mare
· Fasolea uscată și unele leguminoase (mai ales năutul, fasolea soia, mazărea)
· Produse din soia (laptele de soia, smântâna de soia, tofu, sosuri de soia)
· Varza acră și alte alimente murate
· Unele fructe şi legume (vinete, banane, kiwi, portocale, pere, căpşuni)
· Alunele, nucile, arahidele, nucile caju
· Ciocolata, cacao, snacks-uri sărate, dulciuri cu conservanţi şi coloranţi artificiali
· Produsele fabricate din grâu, precum făinoase, paste, produse de patiserie
· Oţetul și aceto balsamic-ul
· Drojdia
· Alimentele semi-preparate și ambalate
· Ceaiul negru
Alimente care produc eliberarea de histamină:
· Citricele
· Cacao și ciocolata
· Kiwi
· Lămâi
· Lime
· Nuci
· Papaya
·Ananas
· Prune
· Zmeură
· Căpşuni
· Tomate
· Germeni de grâu
· Aditivi: benzoat, coloranţi alimentari, glutamat, nitriţi, sulfiţi
Alimente care blochează activitatea DAO (diaminoxidaza):
· Alcool
· Ceai negru
· Cacao
· Băuturile energizante
· Ceai verde
Alimente care ar putea fi evitate în intoleranţa la histamină:
· cireşe
· dovlecei
· albuş de ou
· praz
· iaurtul, însă ocazional puteți consuma kefir, o sursă foarte bună de probiotice.
Iată și un exemplu de plan alimentar organizat pe zile:
Luni:
- Mic dejun: două ouă fierte după gust, sare de mare, muștar, tije de țelină, o felie de pâine fară gluten, ceai verde;
- Prânz: două felii de piept de curcan cu o jumătate de țelină fiartă și dressing de hrean, salată verde cu ridichii și ceapă verde, sare de mare, ulei de măsline, iar pentru desert jumătate de mango;
- Cină: supă cremă de dovleac, stropită cu ulei de dovleac, cu brânză de capră.
Marți:
- Mic dejun: fulgi de ovăz amestecați cu 5-6 nuci macadamia mărunțite și jumătate de mango și afine;
- Prânz: pește proaspăt la cuptor cu mujdei de usturoi, sote de cartofi, cu oregano și ulei de măsline;
- Cină: o porție de brânză de vaci naturală și un măr la cuptor.
Miercuri:
- Mic dejun: un bol de fulgi de ovăz cu felii mărunțite de măr proaspăt și 4-5 nuci macadamia mărunțite, stropite cu o linguriță de sirop de arțar, un ceai verde neîndulcit;
- Prânz: 2 frigărui de vită cu orez și broccoli, salată de varză albă cu roșii, ceapă roșie, ulei de măsline;
- Cină: supă de legume și un măr.
Joi:
- Mic dejun: omletă cu verdeață (ceapă verde, chivas, mărar) și pâine fără gluten,un pahar de kefir;
- Prânz: pulpă de curcan cu ghiveci de legume, gătit în casă, iar la desert salată de fructe cu măr și mango;
- Cină: un cartof mare la cuptor cu o bucățică de unt, ceai de sunătoare.
Vineri:
- Mic dejun: un bol de fulgi de ovăz cu felii mărunțite de măr proaspăt și 4-5 nuci macadamia mărunțite, stropite cu o linguriță de sirop de arțar, un ceai verde neîndulcit;
- Prânz: sote de vită cu curry, orez sălbatic, desert tartă de mere neîndulcită;
- Cină: ciuperci gratinate cu parmesan.
Sâmbătă:
- Mic dejun: două felii de carne rece cu salată de roșii românești, ceapă și ulei de măsline;
- Prânz: cotlete de berbecuț la grătar, cu garnitură de sparanghel;
- Cină: conopidă și broccoli la cuptor cu parmesan de oaie, ceai de tei
Duminică:
- Mic dejun: două ouă fierte tare, cu roșie românească stropită cu puțin ulei și oregano, sare de mare.
- Prânz: friptură de vițel rece cu ierburi aromatice, garnitură de fasole verde cu mărar și ceapă, scăzută la cuptor;
- Cină: salată asortată cartofi fierți și răciți, roșii, ceapă verde, castravete fără sâmburi, măsline, ceai de mentă.
Suplimentele și soluțiile
În viața de zi cu zi este aproape imposibil să ne ferim în totalitate de alimentele și băuturile care au un conținut crescut în histamină. În plus, fiecare dintre noi, în funcție de terenul genetic, prezentăm un anumit prag de susceptibilitate în prezența unui asemenea aport extrinsec. Și atunci, care ar fi soluțiile pentru a temporiza efectele neplăcute de moment sau care se pot instala pe termen lung?
Oamenii de știință au identificat câteva soluții în acest sens
Vorbim, în primul rând, de clasa de substanțe antihistaminice, cum ar fi clorphenamina, hidroxizina, prometazina sau cetirizina, loratadina şi fexofenadina, care trebuie administrate însă la recomandarea medicului, pe o perioadă determinată de timp, în doze și condiții stabilite cu ajutorul medicului de familie, dermatolog sau alergolog, fiind cunoscute posibilele efecte secundare ale acestora, de la somnolență, încetinirea reflexelor sau chiar paradoxal, reacții alergice.
Pe lângă acestea, există însă o serie de suplimente ce ne pot ajuta în viața de zi cu zi pentru a estompa efectele descărcării crescute de histamină, mai ales dacă ne cunoaștem cu un teren atopic sau ne plac anumite alimente.
Principalii aliați sunt diaminoxidaza, bromelaina, quercitina, probioticele, vitamina C și extractul de urzică.
Pe piața suplimentelor alimentare există aceste substanțe sub diverse forme, în formule individuale sau combinații complexe, extracte naturale, nutraceutice, sintetizate, sub formă liposomală, pulberi, capsule, siropuri. Ideal ar fi să vă sfătuiți cu medicul în privința suplimentării terapiei de bază cu aceste formule, ce au rolul de a modula răspunsul sistemului nostru imunologic la descărcarea histaminei în circulație.
Doza și administrarea suplimentelor ar trebui corelată și cu alți factori, cum ar fi prezența alergenilor sezonieri - polenul de primăvară, contactul cu alergenii specifici, în cazul alergiei la fân, de exemplu, în timpul petrecerii vacanțelor rurale sau alergia de vară la polenul de ambrozie șamd.
Diaminoxidaza (DAO)
Un aport normal adus de histamină adus prin alimentație nu constituie o problemă pentru sănătate, cu o singură condiție: să fie metabolizată rapid de DiAminOxidaza (DAO) existentă în organism. În caz contrar, apar simptomele specifice intoleranței la histmină.
În acest caz, de ajutor este un supliment alimentar destinat tratamentului intoleranței alimentare produsă de intoleranța la histamină. Cantitatea de DAO care se găsește într-un astfel de produs suplimentează cantitatea de enzimă produsă de organism, asigurând în felul acesta metabolizarea histaminei.
Bromelaina
Bromelaina este o enzimă care se găsește în miezul și sucul ananasului și este, de asemenea, disponibilă ca supliment. Cercetările efectuate pe șoareci sugerează că bromelaina poate reduce sensibilizarea alergică și bolile alergice ale căilor respiratorii datorită proprietăților sale antiinflamatoare și antialergice 3.
La unele persoane, suplimentarea orală de bromelaină poate provoca reacții adverse, cum ar fi:
- modificări ale menstruației
- discomfort digestiv
- tensiune crescută
Persoanele alergice la ananas ar trebui să evite bromelina.
Quercetina
Quercetina este un flavonoid care se găsește în multe plante și alimente. Cercetările sugerează că adăugarea quercetinei în dietă poate ajuta la ameliorarea simptomelor alergice și chiar că aceasta poate avea proprietăți anti-alergice și antihistaminice 4.
Quercetina este prezentă în mod natural în multe alimente, precum: mere, fructe de padure, ceai negru, broccoli, struguri, Ginkgo biloba, ceai verde, ardei, ceapă roșie, vin roșu. Totuși, specialiștii spun că administrarea de suplimente cu quercetină va funcționa mai bine în tratamentul alergiilor decât consumul de alimentelor bogate în acest flavonoid.
Deși este în general sigură pentru majoritatea oamenilor, quercetina poate provoca dureri de cap și furnicături la nivelul brațelor și picioarelor, iar dozele foarte mari, mai ales atunci când administrate o perioadă lungă de timp, pot provoca leziuni la nivelul rinichilor.
Probioticele
În cazul persoanelor cu intoleranță la histamină, suplimentarea cu probiotice poate fi o soluție, deoarece mulți oameni cu intoleranță la histamină nu pot tolera alimentele care sunt surse naturale de probiotice.
Vitamina C
Vitamina C stimulează sistemul imunitar și poate acționa ca un antihistaminic natural. Potrivit unui studiu din 2018, stresul oxidativ joacă un rol cheie în alergii și intoleranțe. Deoarece vitamina C este un puternic antioxidant și antiinflamator, poate acționa ca un tratament pentru alergii 5. Ba mai mult, cercetătorii au observat că dozele mari de vitamina C intravenoasă au redus simptomele alergiilor. De asemenea, au raportat că un deficit de vitamina C ar putea duce la apariția alergiilor. Un alt studiu din 2000 sugerează că administrarea zilnică a 2 grame (g) de vitamina C poate acționa ca un antihistaminic.
Extractul de urzică
O plantă comună în medicina naturistă, urzica, poate fi, de asemenea, un antihistaminic natural. Într-un studiu din 2000, la 58% dintre participanți simptomele alergiei s-au ameliorat după ce au primit 300 de miligrame (mg) în fiecare zi de urzică liofilizată.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul „Endogenous Histamine and Cortisol Levels in Subjects with Different Histamine N-Methyltransferase C314T Genotypes”, publicat în Molecular Diagnosis & Therapy, 2006; 10(2): 109–114, autori: Yuen Yi Hon, William J. Jusko, Hong-Hao Zhou, Guo-Lin Chen, Dong Guo, Gan Zhou, Vicky E. Spratlin and Michael W. Jann
2 Studiul „An exploration of food intolerance in the primary care setting: the general practitioner's experience”, publicat în Social Science & Medicine, în 2008, autori: Mia Nelson, Jane Ogden
3 Studiul „Bromelain Inhibits Allergic Sensitization and Murine Asthma via Modulation of Dendritic Cells”, publicat în Evidence-Based Complementary and Alternative Medicine, 2013, autori: Eric R. Secor, Jr.,* Steven M. Szczepanek, Christine A. Castater, Alexander J. Adami, Adam P. Matson, Ektor T. Rafti, Linda Guernsey, Prabitha Natarajan, Jeffrey T. McNamara, Craig M. Schramm, Roger S. Thrall, and Lawrence K. Silbart
4 Studiul „Quercetin and Its Anti-Allergic Immune Response”, publicat în Molecules, în 2016, autori: Jiri Mlcek, Tunde Jurikova, Sona Skrovankova, Jiri Sochor
5 Studiul „Intravenous vitamin C in the treatment of allergies: an interim subgroup analysis of a long-term observational study”, publicat în
Journal of International Medical Research, în 2018, autori: Claudia Vollbracht, Martin Raithel, Bianka Krick, Karin Kraft, Alexander F. Hagel
Histamine Intolerance Awareness - Things to discuss with your doctor & what to consider before you start a low-histamine diet
https://www.histamineintolerance.org.uk/about/first-steps/
Te-ar mai putea interesa și...
