Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Boala de reflux gastroesofagiana BRGE este din ce in ce mai des intalnita in randul oamenilor, fie din cauza unei diete nesanatoase, a stresului si existentei unor boli digestive, fie a medicatiei cronice, abuzului de alcool sau fumat. Se caracterizează prin refluarea conținutului stomacului în esofag și se produce atunci când sfincterul esofagian inferior se relaxează și se menține deschis pe o perioada îndelungată, permițând astfel regurgitarea conținutului stomacului.

In plus, s-a demonstrat ca exista o asociere intre boala de reflux si tulburările psihologice, respectiv niveluri mai ridicate de anxietate, depresie, obsesionalitate, pesimism și susceptibilitate gastrointestinală și au mai multe șanse să aibă diagnostice psihiatrice.

Pe măsură ce refluxul progresează, există multe simptome asociate, inclusiv răgușeală, picurare post-nazală, un nod în gât, durere, dificultăți de respirație, dificultăți la înghițire, tuse cronică și, cel mai frecvent, curățarea excesivă a gâtului. Când mucusul începe să se acumuleze sau să se prelingă în partea din spate a gâtului, acest lucru este cunoscut sub numele de picurare postnazală. Cauzele picurarii postnazale includ pe langa infecții sinusale, alergii și refluxul acid. Pe lângă faptul că simte nevoia de "a drege" gatul frecvent, o persoană cu picurare postnazală poate resimti si o jena permanenta sau chiar durere în gât.

Cele patru tipuri de reflux acid sunt ușor, moderat, sever și tipul foarte sever care netratat poate duce la cancer esofagian.

Principalii factori de risc ai BRGE sunt:

•       obezitatea și sarcina, prin creșterea presiunii intraabdominale
•       consumul de alcool prin scăderea presiunii sfincterului esofagian inferior și creșterea concomitentă a secreției gastrice acide
•       fumatul prin inhibarea secreției pancreatice de bicarbonat
•       consumul de medicamente iritante pentru stomac, precum antiinflamatoarele nesteroidiene
•       consumul de alimente excitante și iritante pentru tractul gastrointestinal precum cafeaua, ciocolată, ceaiul negru și băuturile carbogazoase de orice tip, în special cele ce conțîn cofeină precum cola.

In plus, boala de reflux poate aparea si la pacientii cu tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sclerodermia., dar si la cei care au hernie hiatala sau se confrunta cu intârzierea golirii stomacului.

Cum se instaleaza boala de reflux

Sunt mai multe mecanisme implicate in generarea refluxului, inclusiv influența tonusului sfincterului esofagian inferior, prezența unei hernii hiatale, apărarea mucoasei esofagiene împotriva lichidului refluat și motilitatea esofagiană.

Funcția afectată a sfincterului esofagian inferior (LES) La indivizii sănătoși, LES menține o zonă de înaltă presiune, cu relaxare tranzitorie dupa masă, facilitând trecerea alimentelor în stomac. Pacienții cu simptome de BRGE pot prezenta relaxări tranzitorii ale LES frecvente care nu sunt declanșate de înghițire, ceea ce duce la depășirea presiunii intragastrice, fiind influențate de factori precum consumul de alcool, fumatul, cofeina, sarcina, anumite medicamente precum nitrații și blocanții canalelor de calciu.
Hernia hiatala este frecvent asociata cu BRGE si poate exista independent fara a provoca niciun simptom. Cu toate acestea, prezența herniei hiatale joacă un rol vital în patogeneza GERD, deoarece împiedică funcția LES. PDe asemenea, s-a subliniat că gradul de esofagită a fost mai grav la pacienții cu hernii hiatale mari. Un studiu care evaluează relația dintre hernia hiatală și esofagita de reflux de Ott și colab. a demonstrat prezența herniei hiatale la 94% dintre pacienții cu esofagită de reflux.
Apărare afectată a mucoasei esofagiene împotriva refluxatului gastric Mucoasa esofagiană cuprinde diferiți constituenți structurali și funcționali care funcționează ca o barieră de apărare de protecție împotriva substanțelor luminale întâlnite cu BRGE. Această barieră defensivă poate fi încălcată prin expunerea prelungită la refluxat, care constă atât din conținut gastric acid (acid clorhidric și pepsină) cât și din conținut alcalin duodenal (săruri biliare și enzime pancreatice) conducând la afectarea mucoasei. Influența gastroparezei asupra BRGE este necunoscută. Se crede că golirea gastrică întârziată contribuie la simptomele BRGE din cauza distenției gastrice și a expunerii crescute la refluxat gastric.
Peristaltism esofagian defect În mod normal, conținutul gastric acid care ajunge la esofag este curățat de peristaltismul esofagian frecvent și neutralizat de bicarbonatul salivar. Într-un studiu prospectiv realizat de Diener și colab., s-a observat că 21% dintre pacienții cu BRGE au peristaltism esofagian afectat, ceea ce duce la scăderea clearance-ului refluxului gastric, ducând la simptome severe de reflux și leziuni ale mucoasei.

Semnele și simptomele cel mai frecvent întâlnite ale bolii de reflux gastroesofagian sunt:

•       senzația de arsură retrosternală persistentă (pirozis) ce apare frecvent după masă, în poziția culcat sau aplecat înainte,
•       gustul acru sau acid în gură (datorită refluxului acid din stomac),
•       salivare excesivă,
•       dureri retrosternale, durere la înghițit,
•       tuse seacă sau răgușeală,
•       senzație de corp străin în gât

Anumite condiții îți pot crește șansele de a dezvolta BRGE, inclusiv:

•   obezitatea
•   sarcina
•   hernie hiatală
•   tulburări ale țesutului conjunctiv

De asemenea, unele obiceiuri îți pot crește riscul de BRGE, inclusiv:

•   fumatul
•   mesele copioase
•   somnul la scurt timp după ce ai mâncat
•   consumul anumitor tipuri de alimente, precum alimente prăjite sau picante
•   consumul anumitor tipuri de băuturi, cum ar fi sifon, cafea sau alcool
•   folosirea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina sau ibuprofenul

Dacă ai oricare dintre acești factori de risc, aveți dificultăți sau dureri la înghițire, în special la alimentele solide sau pastile, luarea unor anuite măsuri pte poate ajuta să previi sau să gestionezi BRGE.

Diagnosticarea BRGE

Dacă medicul suspectează că ai putea avea BRGE, acesta va efectua un examen fizic și te va întreba despre orice simptome pe care le-ai experimentat.

Ar putea utiliza una sau mai multe dintre următoarele proceduri pentru a confirma un diagnostic sau pentru a verifica dacă există complicații ale bolii:

•   înghițirea de bariu: după ce ai băut o soluție de bariu, imagistica cu raze X este utilizată pentru a examina tractul digestiv superior
•   endoscopie superioară: un tub flexibil cu o cameră mică este introdus în esofag pentru a-l examina și a colecta o probă de țesut (biopsie), dacă este necesar
•   manometrie esofagiană: un tub flexibil este introdus în esofag pentru a măsura puterea mușchilor esofagieni
•   monitorizarea pH-ului esofagian: un monitor este introdus în esofag pentru a afla dacă și când pătrunde acidul stomacal în el

Complicații. Netratată, boală de reflux gastroesofagian poate duce la inflamația esofagului, la îngustarea acestuia, la ulcerații și chiar sângerări esofagiene, până la cancer esofagian și afectare pulmonară prin aspirația sucului gastric în plămâni în timpul somnului.

Complicațiile potențiale ale BRGE includ:

•   esofagită, o inflamație a esofagului
•   strictură esofagiană, care se întâmplă atunci când esofagul tău se îngustează sau se strânge
•   Esofagul Barrett, care implică modificări permanente ale mucoasei esofagului
•   cancer esofagian, care afectează o mică parte din persoanele cu esofag Barrett
•   astm, tuse cronică sau alte probleme de respirație, care pot apărea dacă inspiri acid gastric în plămâni
•   eroziunea smalțului dinților, boala gingiilor sau alte probleme dentare

Esofagită erozivă se caracterizează prin eroziuni sau ulcere ale mucoasei esofagiene. Pacienții pot fi asimptomatici sau pot prezenta simptome de agravare a BRGE.

Stricturi esofagiene pot fi generate de iritația cronică acidă a esofagului, ce conduce la cicatrizarea esofagului distal, ducând la formarea unei stricturi peptice. Pacienții pot prezenta simptome de disfagie esofagiană - dificultati la inghitire.

Esofagul Barrett Această complicație apare ca urmare a expunerii acide patologice cronice a mucoasei esofagiene distale. Esofagul Barrett este mai frecvent întâlnit la bărbații caucazieni peste 50 de ani, obezitatea și antecedentele de fumat și predispune la dezvoltarea adenocarcinomului esofagian. Ghidurile actuale recomandă efectuarea endoscopiei de supraveghere periodică la pacienții cu diagnostic de esofag Barrett.

Pentru a-ți reduce riscul de complicații, este important să iei măsuri pentru a preveni și trata simptomele.

Variante de tratament pentru BRGE:

Pentru a preveni și ameliora simptomele, medicul te poate sfătui să îți schimbi obiceiurile alimentare sau alte comportamente. Tratamentul are că scop scăderea refluxului anormal al sucului gastric din stomac în esofag și prevenirea aparițiilor leziunilor mucoasei esofagiene.

Medicul ți-ar putea sugera să iei medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi:

•   antiacide
•   Blocanții receptorilor H2
•   inhibitori de pompă de protoni (IPP)

În unele cazuri, ți s-ar putea prescrie blocante mai puternice ale receptorilor H2 sau IPP. Reține că unele medicamente eliberate fără sau cu prescripție medicală pot provoca reacții adverse.

Pe lângă tratamentul medicamentos recomandat de medicul specialist gastroenterolog, este foarte importantă suprimarea factorilor de risc, și anume scăderea în greutate, stoparea fumatului și evitarea consumului de alcool, cafea, ciocolată, a sucurilor carbogazoase și a citricelor.

Dacă BRGE este severă și nu răspunde la alte tratamente, ar putea fi necesară intervenția chirurgicală. De exemplu, medicul tău îți poate recomanda o intervenție chirurgicală dacă modificările stilului de viață și medicația nu ți-au oprit simptomele.

De asemenea, ți-ar putea recomanda o intervenție chirurgicală dacă ai dezvoltat complicații ale BRGE.

Tratamentul chirurgical

Pacienții care prezintă fie BRGE refractar din punct de vedere medical, sau reacții adverse cu terapia medicală, hernie hiatală mare subiacentă sau indivizii care doresc să întrerupă tratamentul medical pe termen lung pot fi luați în considerare pentru managementul chirurgical.

Opțiunile chirurgicale disponibile pentru GERD sunt

fundoplicatura Nissen laparoscopică, tratamentul chirurgical standard de aur în managementul pacienților cu BRGE
fundoplicatura laparoscopică anterioară de 180° (LAF 180°)
chirurgia bariatrică la pacienții obezi
terapia endoluminala

Două meta-analize care compară terapia medicală cu terapia chirurgicală au raportat concluzii contrare, una raportând ameliorarea simptomelor BRGE după intervenție chirurgicală în comparație cu terapia medicală, iar cealaltă raportând o incertitudine considerabilă cu privire la beneficiile terapiei chirurgicale în comparație cu terapia medicală. Cu toate acestea, pacienții supuși fundoplicației sunt expuși riscului de a dezvolta evenimente adverse postoperatorii care includ balonare, care este observată la 15 până la 20% dintre pacienți, disfagie și eructație.

Cele mai frecvente intervenții chirurgicale bariatrice efectuate sunt

bypass-ul gastric Roux-en-Y (RYGB),
plicația cu bandă gastrică ajustabilă laparoscopică (LAGP)
gastrectomia cu sleeve.

Studiile au arătat că pierderea în greutate rezultată din gestionarea chirurgicală a obezității a avut efecte pozitive asupra BRGE. Dintre toate operațiile bariatrice disponibile, RYGB s-a dovedit a fi cea mai eficientă intervenție chirurgicală bariatrică pentru reducerea simptomelor GERD. Este recomandată ca procedură bariatrică de elecție la pacienții cu BRGE severă preoperator.

Terapia endoluminala- este o tehnica de chirurgie minim invazivă, endoscopica si include mărirea sfincterului magnetic (MSA) și fundoplicarea transorală fără incizie folosind EsophyX si poate fi o opțiune eficientă de tratament pe termen lung pentru pacienții cu BRGE simptomatică cu hernie hiatală asociată mai mică de 2 cm. O meta-analiză care compară fundoplicatura Nissen și mărirea sfincterului magnetic, care a inclus date de la 688 de pacienți cu 415 care au suferit MSA și restul care au fost tratați cu fundoplicatură Nissen, a concluzionat că MSA a fost o opțiune terapeutică eficientă pentru BRGE ca rezultate pe termen scurt cu creșterea sfincterului magnetic, comparabilă cu fundoplicatura Nissen.

Măsuri generale ale stilului de viață în boală de reflux gastroesofagian

La unii oameni, anumite tipuri de alimente și băuturi declanșează simptome ale BRGE. Factorii declanșatori cei mai întâlniți includ:

•   alimente bogate în grăsimi
•   alimente picante
•   ciocolată
•   fructe citrice
•   ananas
•   roșii
•   ceapă
•   usturoi
•   mentă
•   alcool
•   cafea
•   ceai
•   sifon

Ține cont de aceste reguli generale pentru a-ți ameliora simptomele:

•   Este important să ai 5-6 mese/zi, porții mici și servite într-o atmosferă relaxată, calmă, fără conflicte. Evită în timpul mesei lectura, privitul la televizor sau computer. Pentru scăderea travaliului gastric se recomandă o bună masticație a alimentelor.
•   Evită să iei masa cu 2-3 ore înainte de culcare și întinderea la orizontală cel puțin 30 minute după o masă principala.
•   Dormi cu capul mai ridicat prin adăugarea unei perne în plus sau prin înclinarea patului cu 15 grade față de orizontală.
•   Evită centurile, corsetele, îmbrăcămintea prea strâmta (cresc riscul pentru reflux) și dormitul pe burtă.
•   Evită efectuarea unei activități fizice viguroase după masă. Evită, de asemenea, ridicarea obiectelor grele, care poate crește suplimentar presiunea intraabdominală.
•   Nu este recomandat consumul de lichide în timpul meselor. Lichidele se vor consumă în cantități mici, repartizate uniform pe tot parcursul zilei.
•   Evită gumă de mestecat, deoarece poate crește secreția de acid gastric.
•   Nu consuma alimente prea fierbinți, ce congestionează mucoasa tractului digestiv superior, dar nici prea reci, deoarece produc vasoconstrictie. Se recomandă de asemenea evitarea alimentelor acide, acre și a condimentelor.
•   Evită alimentele prea dulci sau prea sărate, afumaturile, grăsimile și în general toate alimentele procesate.
•   Este importantă stoparea fumatului dar și evitarea produsele de înlocuire a nicotinei (pot contribui la creșterea secretiei acide gastrice)
•   Evită consumul de alcool și de substanțe ce conțin cafeină precum cafea, cola, ceai oriental, ceai negru, ciocolată, precum și consumul de ceai, băuturi și dulciuri ce conțin mentă.
•   Se impune pierderea în greutate la pacienții obezi, evitarea constipației prin aport crescut de fibre și evitarea mesele bogate în grăsime deoarece acestea întârzie golirea gastrică, crescând astfel timpul de expunere a esofagului la agenți iritanți, facilitând refluxul gastric.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:

Gastroesophageal Reflux Disease 2021, Catiele Antunes; Abdul Aleem; Sean A. Curtis.

Gastroesophageal Reflux Disease: A Review, 2020, John Maret-Ouda, Sheraz R Markar, Jesper Lagergren

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI