Enterocolita: Cauze, Simptome & Tratament

1. Despre enterocolită – informații generale
2. Ce este enterocolita
3. Cauze enterocolită
4. Cum se transmite enterocolita
5. Simptome enterocolită
6. Tipuri de enterocolită
7. Diagnosticare enterocolită
8. Tratament enterocolită
9. Prevenire enterocolită

1. Despre enterocolită – informații generale

Termenul de enterocolită provine din alăturarea a două cuvinte: enterită (n.r. inflamarea intestinului subțire) și colită (n.r. inflamarea colonului). Enterocolita este o inflamație care apare în tractul digestiv al unei persoane. Afecțiunea este caracterizată de inflamarea mucoasei intestinului subțire și a intestinului gros, care cauzează o serie de simptome gastrointestinale și nu numai.

Prin urmare, enterita este o inflamație a intestinului subțire, în timp ce colita este o inflamație a colonului. Astfel, enterocolita este o combinație a celor două. Enterocolita la adulți se dezvoltă adesea din cauza infecțiilor, dar se poate dezvolta la sugari din motive care nu sunt încă foarte clare.

Tractul gastro-intestinal

Tractul gastrointestinal uman, numit și canalul alimentar, are o lungime de aproximativ 9 metri la adulți. Acesta este format din următoarele:

  • gura sau cavitatea bucală
  • esofag
  • stomac
  • intestin subțire
  • intestin gros, sau colon
  • rect

În plus, următoarele organe sprijină digestia, de exemplu, prin mestecare sau prin adăugarea de enzime și alte secreții care permit organismului să absoarbă substanțele nutritive:

  • dinții
  • limba
  • glandele salivare
  • ficatul
  • pancreasul
  • vezica biliară

Împreună, aceste organe asigură prelucrarea mecanică, secreția de enzime și de bilă pentru a ajuta la descompunerea compușilor și excreția deșeurilor.

Câțiva termeni pentru a descrie aceste funcții includ:

  • ingestia, care include mestecarea și înghițirea
  • secreția de substanțe care permit ca alimentele și substanțele nutritive să se deplaseze eficient prin organism
  • propulsia, în care mușchii deplasează conținutul canalului înainte
  • digestia, descompunerea alimentelor, de exemplu, prin mestecare și secreții
  • absorbția substanțelor nutritive, care are loc în principal în intestinul subțire
  • defecarea și urinarea, eliminarea deșeurilor prin rect și, respectiv, prin vezica urinară

2. Ce este enterocolita

Enterocolita este o afecțiune a tractului gastrointestinal, cauzată de infecția cu virusuri, bacterii, ciuperci sau paraziți. Această infecție determină inflamarea colonului și a intestinului subțire. Principalele simptome ale enterocolitei sunt crampele abdominale, diareea și vărsăturile.

3. Cauze enterocolită

Enterocolita este cauzată de o infecție virală, bacteriană sau fungică. Infectiile bacteriene cu Salmonella, E.coli, virusurile precum rotavirusul, enterovirusul ori paraziții precum giardia pot cauza enterocolită. Ingestia de alimente contaminate sau apă contaminată cauzează această problemă gastrointestinală. Printre agenții patogeni care pot cauza enterocolită se numără: E. coli, Salmonella, rotavirus, Campylobacter, Clostridium difficile, stafilococul auriu, Criptosporidium.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

4. Cum se transmite enterocolita

Enterocolita este contagioasă, transmițându-se cu ușurință de la o persoană la alta, virusul/ bacteria sau ciuperca vinovată de declanșarea acestei boli. Contactul cu o persoană bolnavă cu o formă de enterocolită care nu a respectat regulile de igienă, poate duce la îmbolnăvire. Consumul de apă sau hrană (mai ales dacă aceasta nu e preparată termic corespunzător) contaminată cu materiile fecale ale unei persoane bolnave de enterocolită poate, de asemenea, să declanșeze boala.

5. Simptome enterocolită

Simptomele enterocolitei pot varia, în funcție de individ și de tipul de enterocolită.

Enterocolita afectează capătul inferior al sistemului digestiv, iar toate formele de boală au în comun anumite simptome. Indiferent de cauza bolii, enterocolita se manifestă adesea prin simptome precum:

Unele persoane cu anumite tipuri de enterocolită pot prezenta simptome suplimentare, cum ar fi sângerarea rectală.

6. Tipuri de enterocolită

Enterocolita poate fi de mai multe feluri, în funcție de cauza care a declanșat-o, dar și de manifestările sale.

Enterocolita necrozantă

Enterocolita necrozantă este cea care apare atunci când inflamația este acompaniată de moartea unor țesuturi de la nivelul intestinelor. Acest lucru poate duce la apariția unei perforații (găuri), care permite scurgerea conținutului intestinului în abdomen (burtă).

Enterocolita necrozantă poate fi dificil de diagnosticat, dar simptomele tind să includă semne generale de boală, probleme de hrănire sau vărsături și un abdomen umflat și sensibil.

Acest tip de enterocolită apare adesea la nou-născuții prematuri ori la copiii mici care se îmbolnăvesc de enterocolită. Nu se cunoaște încă o cauză exactă a enterocolitei necrozante, însă există dovezi care sugerează faptul că bebelușii prematuri au sistemul imunitar slab, de aceea sunt mai vulnerabili în fața bacteriilor.

Simptomele enterocolitei necrozante sunt:

  • Abdomen balonat, umflat
  • Sânge în scaun
  • Diaree
  • Vărsături.

Enterocolita poate cauza și simptome specifice unei infecții bacteriene precum: febră, dificultăți de respirație sau oboseală extremă. Netratată, enterocolita necrozantă poate fi fatală. Este extrem de important ca bebelușul să primească îngrijire medicală de urgență.

În multe cazuri, enterocolita necrozantă poate fi tratată fără intervenție chirurgicală, prin repausul intestinului cu ajutorul alimentației intravenoase și prin tratarea oricărei infecții cu antibiotice. În această perioadă, copilului tău i se va trece un tub nazogastric prin nas pentru a scurge conținutul stomacului. De asemenea, i se va face o perfuzie intravenoasă de lichide și medicamente.

Cu toate acestea, copilul tău va avea nevoie de o operație dacă va dezvolta o perforație sau dacă nu răspunde la tratamentul de mai sus. Operația se efectuează sub anestezie generală și poate dura între una și patru ore, în funcție de gravitatea cazului.

Enterocolita asociată cu consumul de antibiotice

Enterocolita asociată cu administrarea antibioticelor – acest tip de enterocolită apare după un tratament cu antibiotice. La nivelul intestinelor unei persoane sănătoase, bacteriile benefice se străduiesc să ajute în procesul de digestie. În urma unui tratament cu antibiotice, bacteriile “bune” sunt ucise, ceea ce înseamnă că se creează mediul perfect pentru o invazie bacteriană. Bacteria Clostridium Difficile este cea care atacă într-o asemenea situație.

Simptomele acestui tip de enterocolită apar în primele 10 zile de tratament cu antibiotice și se manifestă astfel:

  • Crampe și balonare
  • Diaree apoasă
  • Febră
  • Oboseală
  • Stare generală de rău
  • Dureri severe la nivelul stomacului.

Dacă nu este tratată la timp și corespunzător, enterocolita apărută pe fondul administrării de antibiotice poate evolua într-o altă formă de enterocolită: pseudomembranoasă.

Enterocolita pseudomembranoasă

Enterocolita pseudomembranoasă – acest tip de enterocolită presupune inflamarea întregului sistem gastrointestinal și este cauzat de o infecție bacteriană care, de multe ori, apare pe fondul unui tratament agresiv cu antibiotice.

Simptomele acestei enterocolite pot apărea atât la 1-2 zile după începerea tratamentului cu antibiotice, cât și la câteva luni după ce termini tratamentul.

Simptome enterocolită pseudomembranoasă:

  • Diaree apoasă și urât mirositoare
  • Febră
  • Crampe severe
  • Prezența mucusului în scaun
  • Deshidratare
  • Greață.

Printre antibioticele care cresc riscul de apariție a enterocolitei psudomembranoase se numără: amoxicilina, ampicilina, cefalosporinele și clindamicina.

Enterocolita hemoragică

Enterocolita hemoragică – este tot o formă de enterocolită cauzată de o infecție bacteriană cum ar fi E. coli.

Se manifestă prin simptome precum:

  • Crampe severe
  • Diaree apoasă, cu pierderi de sânge
  • Febră.

Principala sursă de infectare cu bacteria E.coli care cauzează enterocolita hemoragică sunt materiile fecale ale animalelor precum oile, porcii, caprele, iepurii și găinile. Pentru evitarea infectării se recomandă gătirea corespunzătoare a alimentelor de proveniență animală, evitarea consumului de lapte și alte produse lactate nepasteurizate, precum și spălarea mâinilor cu apă și săpun după atingerea animalelor, dar și înainte de a găti ori de a mânca.

7. Diagnosticare enterocolită

Pentru a diagnostica enterocolita pot fi necesare mai multe teste diferite. Enterocolita poate fi suspectată, în primul rând, în urma realizării anamnezei pacientului. Analizele făcute pentru confirmarea diagnosticului și pentru detectarea cauzei enterocolitei sunt: analize de sânge, analiza materiilor fecale și urocultura. În unele cazuri, medicii pot recomanda și radiografie abdominală, colonoscopie sau clismă cu bariu. O ecografie abdominală le permite medicilor să vadă dacă pereții colonului s-au îngroșat sau dacă intestinele s-au dilatat sau s-au umplut de lichid.

Inspectarea scaunului îi ajută pe medici să excludă colita pseudomembranoasă sau alte tipuri de enterocolită care derivă dintr-o infecție severă.

În unele cazuri, medicii vor solicita teste imagistice, cum ar fi tomografii computerizate sau RMN. Aceste imagini pot evidenția semne de inflamație în intestine și pot arăta alte semne ale afecțiunii.

8. Tratament enterocolită

Fiecare tip de enterocolită necesită un tratament și considerații diferite. După un diagnostic de enterocolită, un medic specialist va discuta cu pacientul toate opțiunile.  Tratamentul se stabilește numai după identificarea tipului de enterocolită cu care pacientul are de-a face. Și stadiul de evoluție al bolii este luat în considerare în stabilirea tratamentului administrat pentru enterocolită. În general, enterocolita poate fi tratată la domiciliu, însă în stadii avansate, dacă pacientul este prea deshidratat, medicii pot considera necesară internarea. Spitalizarea e obligatorie în cazul bebelușilor care suferă de enterocolită, pentru reducerea riscurilor.

Tratament medicamentos enterocolită

În prima fază, enterocolita se tratează prin administrarea de lichide care să mențină organismul hidratat, dar și prin administrarea sărurilor de rehidratare orală, care să mențină echilibrul electrolitic. În cazuri mai severe, poate fi necesară administrarea de fluide intravenoase pentru menținerea echilibrului electrolitic, pierdut din cauza deshidratării.

Medicamentele antidiareice nu sunt recomandate în cazul enterocolitelor, acestea nefiind eficiente și crescând totodată riscurile pentru pacient. Pentru calmarea crampelor abdominale, se pot folosi medicamentele antispastice, însă numai dacă medicul face această recomandare.

Antivomitivele pot fi, de asemenea, recomandate pentru combaterea stării de greață și a vărsăturilor.

Antibioticele sunt rareori folosite în tratarea enterocolitei, asta pentru că acestea creează dezechilibre la nivelul florei intestinale și agravează simptomele, crescând totodată riscul de complicații. Totuși, în cazuri de enterocolite cauzate de bacterii precum Salmonella, dar și atunci când pacientul nu răspunde la tratament și simptomele nu se ameliorează în câteva zile, medicul poate considera necesar tratamentul pe bază de antibiotice.

Bacterioterapia fecală (transplantul de materii fecale)

Dacă pacientul are de-a face cu enterocolită recurentă, medicul poate recomanda transplantul de materii fecale, adică bacterioterapia fecală, care implică transferul de materii fecale de la un pacient sănătos.

Tratamentul chirurgical pentru enterocolită

În cazurile grave, de enterocolită necrozantă, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru îndepărtarea țesuturilor moarte.

Regim alimentar enterocolită

Regimul alimentar este obligatoriu în tratarea enterocolitei. De multe ori, acesta, alături de hidratarea intensivă, va vindeca problema gastrointestinală fără să fie necesară altă formă de tratament. În primul rând, pentru a se evita deshidratarea, este recomandat consumul mare de apă și ceaiuri.

Ideal ar fi să se urmeze un regim sănătos, bazat pe alimente naturale, care reduc riscul de diaree: pâine prăjită, brânză, orez, banană, legume fierte.

Este contraindicat consumul următoarelor alimente înainte de vindecarea enterocolitei:

  • Alimente picante
  • Alimente grase (prăjeli, alimente uleioase)
  • Carne grasă
  • Cofeină și alcool.

Probioticele pot fi, de asemenea, de mare ajutor, așa că alimentele precum iaurtul și chefirul pot ajuta pacientul care suferă de enterocolită. Acestea sunt recomandate după primele 2-3 zile de regim strict, când pacientul începe deja să își revină.

9. Prevenire enterocolită

Enterocolita poate fi prevenită prin respectarea strictă a regulilor de igienă:

  • Spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de a consuma alimente, pecum și înainte de a duce mâna la gură.
  • Spălarea mâinilor cu apă și săpun înainte de a pune mâna pe hrana pe care urmează să o consumi/ prepari.
  • Spălarea mâinilor cu apă și săpun după folosirea toaletei.

Totodată, e indicat să se consume alimente preparate termic corespunzător, mai ales dacă vorbim despre carne.

Se va evita consumul de alimente de proveniență necunoscută, dar și de apă din sursă nesigură. Apa îmbuteliată este recomandată atunci când ne aflăm într-o zonă necunoscută și nu știm multe despre calitatea apei.

Hrana care a fost lăsată la temperaturi crescute și nu a fost ținută la frigider nu va mai fi consumată.

Sfaturi pentru o digestie sănătoasă

Printre modalitățile de menținere a unei digestii sănătoase se numără:

  • consumul de apă din abundență
  • urmând o dietă echilibrată, cu multe fructe, legume, fibre și alimente integrale
  • evitarea întârzierilor atunci când folosiți baia, atunci când este posibil
  • efectuarea de exerciții fizice în mod regulat
  • respectarea regulilor de igienă alimentară, cum ar fi spălatul pe mâini și gătitul cărnii, ouălor și peștelui bine înainte de a le mânca
  • solicitarea de ajutor medical în cazul în care obiceiurile obișnuite de digestie sau de toaletă ale unei persoane se schimbă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.


Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Enteritis – Cleveland Clinic - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/23049-enteritis-inflammation-small-intestine
Necrotising enterocolitis – NHS - https://www.gosh.nhs.uk/conditions-and-treatments/conditions-we-treat/necrotising-enterocolitis/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0