Reguli de respectat pentru recuperarea dupa o intoxicatie alimentara

1. Ce este toxiinfecția alimentară?
2. Cum te poți alege cu o intoxicație alimentară?
3. Simptome intoxicație alimentară
4. Ce trebuie să faci în caz de intoxicație alimentară
a. Odihnește-ți sistemul digestiv
b. Hidratează-te eficient
c. Reintroducerea alimentelor
4. Tratament medicamentos în caz de toxiinfecție alimentară
a. Medicamente fără prescripție medicală (OTC)
b. Când sunt necesare antibioticele?
c. Când se recomandă spitalizarea
5. Odihnă, refacere intestinală și prevenirea recidivelor
6. Cum susții sănătatea intestinului după o toxiinfecție alimentară
7. Cum previi viitoarele episoade de toxiinfecție alimentară
8. Toxiinfecția alimentară la copii
9. Toxiinfecția alimentară la vârstnici și persoane imunocompromise

Toxiinfecția alimentară, cunoscută și sub denumirea de intoxicație alimentară, afectează milioane de oameni la nivel mondial în fiecare an. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății 1 din 10 persoane se îmbolnăvesc din cauza consumului de alimente contaminate, ceea ce duce la peste 420.000 de decese anual. Deși majoritatea cazurilor se vindecă fără complicații, recuperarea poate fi dificilă sau chiar periculoasă dacă nu este gestionată corect.

Acest ghid complet oferă recomandări bazate pe dovezi științifice despre cum să te recuperezi după o toxiinfecție alimentară, pentru o recuperare rapidă și a preveni viitoare episoade. Fie că simptomele tale sunt ușoare sau severe, este esențial să înțelegi ce pași trebuie urmați pentru o recuperare eficientă după o infecție alimentară.

1. Ce este toxiinfecția alimentară?

Intoxicația alimentară este o infecție sau iritație a tractului digestiv care se răspândește prin alimente sau băuturi. Virusurile, bacteriile și paraziții provoacă majoritatea toxiinfecțiilor alimentare, dar și substanțele chimice nocive pot fi vinovate. O toxiinfecție alimentară este de obicei acută - apare brusc și durează puțin.

Majoritatea cazurilor țin mai puțin de o săptămână și majoritatea pacienților își revin singuri, cu remedii la domiciliu, fără tratament anume pentru intoxicație alimentară. În unele cazuri, toxiinfecțiile pot dura mai mult sau pot duce la complicații grave (deshidratare, sindrom hemolitic uremic, sindromul Guillain-Barre și altele).

Recomandările Experților DOC

În cele mai multe cazuri, alimentele care declanșează o toxiinfecție alimentară sunt contaminate cu bacterii precum Salmonella sau Escherichia coli (E.coli) ori cu virusul Norwalk, denumit și norovirus. Află în cele ce urmează care sunt semnele unei intoxicației și cum să te recuperezi mai repede după ce te-ai confruntat cu una.

2. Cum te poți alege cu o intoxicație alimentară?

Infecțiile cu microbi - virusuri, bacterii și paraziți - cauzează majoritatea toxiinfecțiilor alimentare. Microbii se pot răspândi în alimente în orice moment în timp ce acestea sunt cultivate, recoltate sau procesate, depozitate ori pregătite pentru transport. Dacă mănânci un astfel de aliment, care nu a fost bine spălat și gătit, riști o toxiinfecție alimentară.

Alimentele care pot conține microbi includ produsele proaspete, carnea crudă sau insuficient gătită, ouăle, produsele lactate și sucurile de fructe care nu au fost pasteurizate, peștele și crustacee, alimentele pe care oamenii le manipulează în timpul preparării, cum ar fi carnea feliată din comerț, salatele din comerț și fructele gata tăiate, sandvișurile și produsele de patiserie, alimentele care nu sunt conservate sau sigilate corespunzător.

3. Simptome intoxicație alimentară

Majoritatea oamenilor prezintă simptome în decurs de 6–48 de ore de la ingestie, precum:

Greață și vărsături
Diaree
Crampe abdominale
Febră și frisoane
Oboseală și dureri musculare
Dureri de cap

Simptomele durează, în general, de la câteva ore la câteva zile, în funcție de severitate și cauza infecției.

4. Ce trebuie să faci în caz de intoxicație alimentară

a. Odihnește-ți sistemul digestiv

Imediat ce apar simptomele, este indicat să oprești consumul de alimente solide și să lași tractul gastrointestinal să se odihnească. Primele 6–12 ore trebuie dedicate hidratarii și repausului, nu alimentației.

b. Hidratează-te eficient

Vărsăturile și diareea pot duce rapid la deshidratare – o complicație periculoasă, mai ales la copii și vârstnici.

Lichide recomandate:

Apă (guri mici la fiecare 5–10 minute)
Soluții de rehidratare orală
Supă clară
Ceaiuri din plante (mentă sau ghimbir)
Băuturi cu electroliți (cu conținut redus de zahăr)

c. Reintroducerea alimentelor

Începe cu dieta BRAT

Dieta BRAT (Banane (bananas în engleză), Orez (rice în engleză), Compot de mere (măr înseamnă apple în engleză), Pâine prăjită (toast în engleză) este recomandată frecvent pentru recuperarea după o toxiinfecție alimentară.

Bananele: bogate în potasiu, ușor de digerat și oferă energie.
Orezul alb: ajută la legarea scaunelor și calmează stomacul.
Compotul de mere: conține pectină, care ajută la fermitatea scaunului.
Pâinea prăjită: simplă, fără condimente, ușor tolerată.

Include treptat alimente ușor nutritive

După 24–48 de ore în care ai tolerat alimentele din dieta BRAT, poți introduce:

Cartofi fierți
Morcovi fierți sau la abur
Piept de pui fiert sau la grătar (fără condimente)
Fulgi de ovăz
Biscuiți simpli
Paste
Ia probiotice (cu prudență)

Probioticele pot ajuta la refacerea florei intestinale, în special după o infecție bacteriană.

Conform unei cercetări recente, anumite tulpini precum Lactobacillus rhamnosus GG pot reduce durata diareei ¹.

Surse de probiotice:

Iaurt (dacă este bine tolerat)
Chefir
Alimente fermentate (murături, varză acră)
Suplimente probiotice (la recomandarea medicului)
Evită alimentele iritante

Pe durata recuperării, stai departe de:

Lactate (exceptând variantele fără lactoză)
Cafea
Băuturi alcoolice
Mâncăruri picante
Alimente prăjite sau grase
Salate crude și legume nepreparate

Acestea pot irita tractul digestiv și pot întârzia vindecarea.

Atenție la semnele de alarmă!

Dacă simptomele persistă mai mult de 3 zile sau se agravează, contactează medicul. Mergi de urgență la medic în caz de:

Sânge în vărsături sau scaun
Dureri abdominale intense
Febră mare (> 39°C)
Stări de amețeală sau confuzie
Semne de deshidratare (gură uscată, lipsa urinării)

4. Tratament medicamentos în caz de toxiinfecție alimentară

a. Medicamente fără prescripție medicală (OTC)

În unele cazuri, simptomele ușoare pot fi ameliorate cu medicamente care nu necesită rețetă. Totuși, ele trebuie folosite doar cu precauție, în funcție de simptomele exacte.

Medicamente sigure pentru adulți:

Loperamid. încetinește mișcările intestinale și reduce diareea. Nu se administrează în caz de febră mare sau scaune cu sânge, deoarece poate agrava infecția.
Bismut subsalicilat: reduce greața, gazele și diareea ușoară.

Nu sunt recomandate copiilor decât cu avizul medicului pediatru. Conform specialiștilor, aceste medicamente nu trebuie să înlocuiască hidratarea și dieta corectă.

b. Când sunt necesare antibioticele?

Antibioticele nu sunt recomandate de rutină în cazurile de toxiinfecție alimentară, ci doar dacă este confirmată o infecție bacteriană precum:

Shigella
Campylobacter
Anumite tulpini de E. coli
Listeria monocytogenes

Administrarea greșită a antibioticelor poate duce la rezistență bacteriană, dezechilibre în flora intestinală și chiar agravarea simptomelor.

Medicul poate prescrie antibiotice dacă:

Simptomele persistă sau se agravează
Pacientul este imunocompromis
Pacienta este însărcinată (în cazul infecției cu Listeria)

C. Când se recomandă spitalizarea

În cazuri rare, toxiinfecția alimentară poate necesita internare. Printre cazurile care implică urgențe medicale se numără:

Deshidratarea severă (care necesită fluide intravenoase)
Sindromul hemolitic uremic (SHU) – mai frecvent la copii cu infecții cu E. coli
Sindromul Guillain-Barré, asociat cu Campylobacter jejuni

5. Odihnă, refacere intestinală și prevenirea recidivelor

Prioritizează odihna și somnul

Recuperarea după o toxiinfecție alimentară solicită intens sistemul imunitar și cel digestiv. Somnul adecvat ajută la reglarea răspunsului imun și la vindecarea inflamației.

Recomandări:

Ia-ți 1–2 zile libere de la muncă, dacă este posibil
Evită activitățile solicitante
Dormi minimum 7–9 ore pe noapte
Limitează stresul și expunerea la ecrane

6. Cum susții sănătatea intestinului după o toxiinfecție alimentară

Chiar și după dispariția simptomelor, flora intestinală poate rămâne dezechilibrată pentru zile sau chiar săptămâni.

Alimente care susțin sănătatea intestinală:

Supa de oase (conține colagen și aminoacizi)
Legume gătite la abur (ușor digerabile)
Fibre solubile (avocado, cartof dulce, ovăz)
Prebiotice naturale (banane, usturoi, ceapă)

Evită:

Alcoolul – irită mucoasa intestinală
Îndulcitorii artificiali – pot afecta flora
Medicamentele antiinflamatoare (ibuprofen) – pot cauza iritații

7. Cum previi viitoarele episoade de toxiinfecție alimentară

Intoxicația alimentară poate fi prevenită dacă respecți câteva reguli, mai ales pe timp de vara, atunci când temperaturile crescute favorizează multiplicarea bacteriilor într-un ritm alert.

Pune alimentele proaspete la frigider

Nu lăsa alimentele precum carnea de orice fel, fructele de mare, iaurtul, ouăle la temperatura camerei – pune-le în frigider imediat ce le-ai cumpărat și ai ajuns cu ele acasă.

Nu atinge carnea crudă de alte alimente

Nu atinge carnea crudă de legume sau de alte alimente care nu vor fi pregătite termic. Dacă ai folosit un tocător pentru a tăia carne, spală-l bine cu apă fierbinte și detergent de vase înainte de a mai tăia alte alimente pe el și spală-te și tu bine pe mâini cu apă și săpun după ce ai atins carnea crudă și ouăle.

Gătește carnea și ouăle adecvat

Gătește bine preparatele pe bază de carne și ouă. Ouăle crude pot fi infectate cu Salmonella - și, în plus, proteinele din ouăle crude nu sunt bine absorbite de corp. Pe carnea crudă se pot afla bacterii care cauzează boli, inclusiv Salmonella, Escherichia coli (E. coli), Shigella și Staphylococcus aureus, care pot provoca o intoxicație alimentară.

Nu lăsa mâncarea gătită pe blatul din bucătărie sau pe aragaz

Nu lăsa mâncarea gătită la temperatura camerei pentru o perioadă îndelungată. După ce este gata, las-o doar cât să se răcească puțin vasul în care ai gătit-o, apoi pune-o la frigider.

Atenție la mâncarea de pe stradă!

Evită să consumi alimente depozitate sau gătite în locuri care ți se par neadecvate (pe stradă, pe plajă) sau de persoane pe care le vezi că nu respectă regulile de igienă.

Diareea călătorului și infecțiile alimentare apar frecvent în locuri cu igienă incertă.

Sfaturi utile:

Evită salatele crude sau fructele nespălate
Bea doar apă îmbuteliată sau filtrată
Alege restaurante curate și cu recenzii bune
Curăță fructele înainte de consum

Fii atent(ă) la etichete și termene de expirare

Există o diferență importantă:

„A se consuma până la” = după acea dată produsul poate deveni periculos
„De preferință înainte de” = se poate consuma dacă nu prezintă semne de alterare

Lactatele, ouăle și carnea nu se consumă după data de expirare. Făina, orezul, pastele făinoase, biscuiții, alimentele cumpărate congelate pot fi consumate și după data de expirare, deoarece nu sunt periculoase pentru sănătate, cel mult își pierd o parte dintre nutrimente. Dacă un aliment își schimbă gustul, mirosul sau aspectul – aruncă-l!

8. Toxiinfecția alimentară la copii

Dacă un sugar sau un copil prezintă semne de toxiinfecție alimentară, trebuie contactat imediat medicul. Diareea este deosebit de periculoasă la nou-născuți și sugari, ducând la deshidratare severă în doar o zi sau două. Un copil cu simptome de deshidratare poate muri într-o zi dacă nu primește tratament. Medicul trebuie contacatat dacă apar:

modificarea stării mentale a copilului, cum ar fi iritabilitatea sau lipsa de energie;
diaree care durează mai mult de o zi;
orice febră la sugari;
febră mare (peste 39 grade Celsius) la copiii mai mari;
scaune moi frecvente;
vărsături dese;
simptome ale sistemului nervos;
durere severă în abdomen sau rect;
semne de complicații, cum ar fi deshidratarea sau sindromul hemolitic uremic;
scaune de culoare neagră sau care conțin sânge ori puroi.

De asemenea, ar trebui solicitat imediat ajutorul unui medic dacă un copil dă semne de toxiinfecție alimentară și copilul s-a născut prematur sau are antecedente de alte afecțiuni medicale. De asemenea, se cere imediat ajutor medical în cazul în care copilul nu este capabil să bea suficiente lichide sau soluții de rehidratare orală pentru a preveni deshidratarea sau dacă nu pare să se simtă mai bine după ce a băut soluții de rehidratare orală.

9. Toxiinfecția alimentară la vârstnici și persoane imunocompromise

Adulții în vârstă, pacienții cu boli cronice (diabet, cancer, HIV etc.) sau femeile însărcinate au un risc crescut de complicații.

Pentru aceștia, recuperarea:

Durează mai mult
Poate necesita spitalizare
Necesită rehidratare atentă și monitorizare medicală

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Pathogen-Specific Benefits of Probiotic and Synbiotic Use in Childhood Acute Gastroenteritis: An Updated Review of the Literature”, Nutrients, Maria Oana Săsăran, Cristina Oana Mărginean, Heidrun Adumitrachioaiei, Lorena Elena Meliț
https://www.mdpi.com/2072-6643/15/3/643
CDC - Antibiotic Use and Antimicrobial Resistance Facts
https://www.cdc.gov/antibiotic-use/data-research/facts-stats/index.html
CDC - About Four Steps to Food Safety
https://www.cdc.gov/food-safety/prevention/index.html
CDC - Symptoms of Food Poisoning
https://www.cdc.gov/food-safety/signs-symptoms/index.html
National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases - Symptoms & Causes of Food Poisoning
https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/food-poisoning/symptoms-causes