Expunerea bebelușilor la antibiotice le-ar putea afecta dezvoltarea creierului (studiu)

Expunerea la antibiotice la începutul vieții ar putea modifica dezvoltarea creierului uman în zonele responsabile pentru funcțiile cognitive și emoționale, arată o serie de studii științifice.

Penicilina și medicamentele conexe, cum ar fi ampicilina și amoxicilina, sunt cele mai utilizate antibiotice la copiii din întreaga lume. În SUA, de exemplu, un copil obișnuit primește aproape trei cure de antibiotice înainte de vârsta de 2 ani, dar rate de expunere similare sau mai mari există și în multe alte țări.

Un studiu¹ de laborator apărut în jurnalul iScience sugerează că penicilina schimbă microbiomul - trilioane de microorganisme benefice care trăiesc în și pe corpul nostru - precum și expresia genelor, care permite celulelor să răspundă la mediul în schimbare, în domeniile cheie ale creierului în curs de dezvoltare. Constatările sugerează reducerea utilizării pe scară largă a antibioticelor sau utilizarea alternativelor atunci când este posibil pentru a preveni problemele de neurodezvoltare în cazul copiilor.

RECOMANDĂRILE EXPERȚIOR DOC

Antibioticele pot influența negativ dezvoltarea creierului copiilor

Lucrările științifice anterioare au arătat că expunerea animalelor tinere la antibiotice le schimbă metabolismul și imunitatea. A treia dezvoltare importantă din viața timpurie implică creierul. Deși acest studiu este preliminar, spun cercetătorii, arată o corelație între modificarea microbiomului și modificările creierului care ar trebui să fie explorată mai în amănunt.

Studiul a comparat șoarecii care au fost expuși la doze mici de penicilină in utero sau imediat după naștere cu șoareci care nu au fost expuși. Oamenii de știință au descoperit că șoarecii cărora li s-a administrat penicilină au trecut prin modificări substanțiale în ceea ce privește microbiota intestinală și li s-a modificat expresia genelor în cortexul frontal și amigdală, două zone cheie din creier responsabile pentru dezvoltarea memoriei, precum și pentru răspunsurile la frică și stres.

Un număr tot mai mare de dovezi leagă fenomenele din tractul intestinal de semnalizarea către creier, un domeniu de studiu cunoscut sub numele de „axa intestin-creier”. Dacă această cale este perturbată, se poate ajunge la modificarea permanentă a structurii și a funcției creierului, ceea ce poate duce la tulburări neuropsihiatrice sau neurodegenerative mai târziu în copilărie sau la maturitate.

Copilăria timpurie este o perioadă critică pentru neurodezvoltare, subliniază savanții. În ultimele decenii, însă, a existat o creștere a incidenței tulburărilor de neurodezvoltare în copilărie, inclusiv tulburarea de spectru autist, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD) și dizabilitățile de învățare. 

Deși creșterea conștientizării și sporirea diagnosticărilor sunt factori favorizanți, tulburările în exprimarea genelor cerebrale în stadiile timpurii ale dezvoltării ar putea fi, de asemenea, respeonsabile. Autorii studiului concluzionează că sunt necesare viitoare cercetări aprofundate pentru a stabili dacă antibioticele influențează în mod direct dezvoltarea creierului copiilor sau dacă moleculele din microbiom care călătoresc către creier perturbă activitatea genică și provoacă deficite cognitive.

Administrarea antibioticelor la copiii mici, asociată cu astmul și alergiile

Un alt studiu² sugerează că acei copii mai mici de doi ani cărora li se administrează antibiotice sunt mai predispuși să dezvolte o serie de boli mai târziu în viață. Mai precis, bebelușii și copiii mici care au primit o doză de antibiotice au fost mai predispuși să se confrunte cu astm, eczeme, febra fânului, alergii alimentare, boala celiacă, probleme cu greutatea și obezitatea și tulburare de tip deficit de atenție și hiperactivitate mai târziu în copilărie.

Mai multe tratamente cu antibiotice sub vârsta de doi ani au fost asociate cu un copil cu mai multe afecțiuni, a constatat studiul, bolile diferind în funcție de sexul copilului, de vârsta acestuia, de tipul de medicament administrat, de doză și de numărul de doze. Autorii studiului precizează că lucrarea lor arată asocierea, nu cauzalitatea, dar oferă oportunitatea de a realiza cercetari viitoare pentru a stabili abordări mai sigure de medicație pentru acești copii.

Cercetătorii au analizat date de la peste 14.500 de copii care făceau parte din Rochester Epidemiology Project, un studiu pe termen lung care analizează înregistrările medicale ale voluntarilor din două state americane. Aproximativ 70% dintre copiii din studiu primiseră cel puțin un antibiotic, majoritatea primind antibiotice multiple. 

Potrivit autorilor studiului, dintre copiii care aveau la activ una sau două rețete de antibiotice, doar fetele au prezentat un risc semnificativ mai mare de a dezvolta astm bronșic și boala celiacă, comparativ cu cele neexpuse. Prin contrast, primirea a trei până la patru rețete de antibiotice sub vârstă de doi ani a fost asociată cu o incidență mai mare de:

  • astm, dermatită atopică și supragreutate la copiii de ambele genuri;
  • ADHD și boală celiacă la fete;
  • obezitate la băieți.

Studiul a constatat că penicilina, unul dintre cele mai frecvent prescrise antibiotice, a fost asociată cu:

  • un risc crescut de astm și supragreutate la ambele sexe;
  • boală celiacă și ADHD la fete;
  • obezitate la băieți. 

Un alt antibiotic prescris în mod obișnuit, cefalosporina, a fost corelat cu un risc mai mare de autism și alergii alimentare.

Oamenii de știință afirmă că aceste efecte ar putea apărea din cauza perturbării bacteriilor din intestinul unui bebeluș, necesare pentru dezvoltarea corectă a sistemului imunitar, dezvoltarea neuronală, compoziția corpului și metabolismul. Antibioticele nu pot face diferența între bacteriile „bune” și cele „rele” din tractul digestiv, ci le neutralizează pe toate, lăsând intestinul fără o distribuție adecvată a microbiomului. 

Corpul are nevoie de anumite bacterii pentru a absorbi nutrienții, a descompune alimentele din intestine și a proteja întregul sistem digestiv de agenți patogeni. O multitudine de cercetări despre microbiomul uman a descoperit că poate juca un rol în nenumărate procese din organism.

Antibioticele au fost dezvoltate pentru a gestiona atacurile agenților patogeni, însă cercetările din zilele noastre indică faptul că utilizarea lor pe scară largă are un efect colateral considerabil asupra microbiomului, care poate avea o importanță deosebită în dezvoltarea copiilor. 

Oamenii de știință concluzionează că, în primul rând, sunt necesare mai multe investigații pentru a afla mai multe despre aceste corelații dintre antibioticele administrate copiilor mici și diverse boli și, în al doilea rând, este necesară o minimizare a utilizării acestor medicamente și folosirea lor doar când sunt cu adevărat necesare, pentru a preveni rezistența la antibiotice, o problemă gravă cu care se luptă în prezent lumea științifică.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cell - Effects of early-life penicillin exposure on the gut microbiome and frontal cortex and amygdala gene expression
https://www.cell.com/iscience/fulltext/S2589-0042(21)00765-3
1. Studiul „Effects of early-life penicillin exposure on the gut microbiome and frontal cortex and amygdala gene expression”, apărut în iScience, 2021, DOI:https://doi.org/10.1016/j.isci.2021.102797, autori: Angelina Volkova, Kelly Ruggles et al.
Mayo Clinic Proceedings - Association of Infant Antibiotic Exposure With Childhood Health Outcomes
https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(20)30785-0/fulltext
2. Studiul „Association of Infant Antibiotic Exposure With Childhood Health Outcomes”, apărut în Mayo Clinic Proceedings, 2020, DOI:https://doi.org/10.1016/j.mayocp.2020.07.019 , autori: Zaira Aversa et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0