Totul despre dializă
1. Despre dializă
1.1. Funcția rinichilor și rolul rinichilor
1.2. Ce este dializa
1.3. De ce este folosită dializa la unii pacienți
1.4. Care este rolul dializei
1.5. Ce tipuri de dializă există
1.6. Riscuri asociate cu dializa (ce complicații pot să apară)
1.7. Ce alternative la dializă există
1.8. Efecte adverse ale dializei
2. Cum se realizează dializa
2.1. Cum se pregătește pacientul pentru dializă
2.2. Înainte de prima ședință de hemodializă
2.3. Care este durata dializei
2.4. Prognosticul pacientului care are nevoie de dializă
2.5. Stilul de viață al pacientului, între ședințele de dializă
1. Despre dializă
Dializa renală este un tratament care filtrează și purifică sângele, cu ajutorul unui aparat de dializă special conceput în acest sens.
1.1. Funcția rinichilor și rolul rinichilor
În mod normal, rinichii filtrează sângele, eliminând produșii catabolismului (produși reziduali de care organismul nu mai are nevoie) și excesul de apă / de lichide din organism. Aceste "deșeuri" sau produși reziduali sunt transportați la vezica urinară, pentru a fi eliminați în timpul urinării. Dializa îndeplinește funcția rinichilor, dacă aceștia nu mai pot să lucreze - dacă a apărut insuficiența renală, iar potrivit experților, ultimul stadiu al insuficienței renale are loc când rinichii funcționează la doar 10-15% din capacitatea lor normală.
Simptome insuficiență renală
Rinichii sunt două organe localizate înspre zona lombară care filtrează sângele și elimină toxinele din corp. Ei fac ca toxinele să ajungă la vezica urinară, iar ulterior organismul le elimină în urină.
Insuficiența renală apare când rinichii își pierd capacitatea de a filtra suficient de bine toxinele/produșii catabolismului din sânge. Organismul este suprasolicitat și încărcat cu toxine dacă rinichii nu își mai pod îndeplini funcția, iar acest lucru poate duce la insuficiență renală și poate fi periculos dacă aceasta nu este tratată. În timpul insuficienței renale, pot să apară multe simptome diferite.
De obicei, un pacient cu insuficiență renală va avea câteva simptome, deși uneori este posibil să nu fie prezent niciun semn. Iată manifestările posibile în insuficiența renală:
- reducerea volumului de urină
- edemul picioarelor - se umflă gleznele și laba piciorului din cauza retenției de lichide cauzate de insuficiența renală (de rinichii care nu mai pot să elimine excesul de apă)
- oboseala sau somnolența excesivă
- greață persistentă
- dificultate inexplicabilă în respirație
- confuzie
- durere sau presiune în piept
- crize epileptice
- comă.
1.2. Ce este dializa?
În cadrul hemodializei, un aparat de dializă filtrează produșii reziduali, sărurile și lichidul din sânge, atunci când rinichii pacientului nu mai sunt suficient de sănătoși pentru a funcționa în mod corect. Hemodializa este o metodă prin care se poate trata insuficiența renală avansată și tot ea poate să ajute pacienții să ducă o viață activă, în ciuda rinichilor care nu își mai pot îndeplini funcția.
Dializa renală este, așadar, un tratament care îndeplinește anumite funcții pe care le-ar îndeplinii rinichii sănătoși. Ea este necesară atunci când rinichii unui pacient nu mai pot susține nevoile organismului.
De când este folosită dializa renală
Dializa este un tratament important, care filtrează și purifică sângele. Acesta menține un echilibru în ceea ce privește lichidele și electroliții din corp, atunci când rinichii nu își mai pot îndeplini rolul. Dializa (o metodă artificială de a filtra sângele pacienților) a fost folosită încă din anii '40 pentru a trata persoanele care aveau probleme renale.
1.3. De ce este folosită dializa la unii pacienți (Când se recomandă dializa renală?)
Rinichii care funcționează normal, la pacienții sănătoși, împiedică excesul de apă, produșii reziduali și alte impurități / toxine să se acumuleze în organism. Ei ajută și la controlul tensiunii arteriale și reglează nivelul unor elemente chimice din sânge, printre care sodiul și potasiul. Rinichii noștri pot să activeze, spun experții, o formă de vitamina D care îmbunătățește absorbția de calciu. Când, însă, rinichii nu mai pot îndeplini aceste funcții din cauza unei boli sau unui traumatism, dializa poate ajuta organismul să funcționeze pe cât de normal este posibil.
Fără dializă renală, sărurile și alți produși ai catabolismului (un proces care transformă moleculele complexe în unele mai simple, care sunt ulterior eliminate) se vor acumula în sânge, otrăvind corpul și deteriorând alte organe. Însă dializa nu este un leac pentru bolile renale sau pentru alte probleme care afectează rinichii. În funcție de afecțiuni, pacienții au nevoie de tratamente diferite pentru aceste probleme.
Când se recomandă, deci, dializa? Ea se folosește când rinichii unui pacient au încetat să mai funcționeze sau când sunt foarte aproape de insuficiența renală. Mulți pacienți cu o boală renală în stadiu avansat trebuie să efectueze dializa permanent sau până când se găsește un donator de rinichi.
1.4. Care este rolul dializei
Rolul dializei este de a filtra și de a purifica sângele cu ajutorul unui aparat/dispozitiv medical de dializă. Această mașinărie complexă îndeplinește funcția rinichilor, atunci când organele pacientului nu mai fac față.
În funcție de tipul de dializă pe care îl urmează, pacientul poate fi conectat la un aparat de dializă mai mare sau la un aparat portabil. Chiar dacă dializa nu va vindeca insuficiența renală, ea este o metodă care va prelungi viața pacientului dacă acesta face ședințele de tratament în mod regulat, așa cum i-au fost recomandate.
Când boala renală de care suferă pacientul devine foarte gravă și când se ajunge în punctul în care rinichii nu mai pot funcționa pentru a menține organismul în stare optimă, atunci acel pacient are nevoie fie de un transplant de rinichi, fie de dializă. De obicei, pacientul începe dializa când are simptome sau când rezultatele analizelor de sânge arată că există niveluri foarte mari ale toxinelor în sânge.
1.5. Ce tipuri de dializă există
Există, în principal, trei tipuri diferite de dializă. Cel mai frecvent tip este hemodializa.
Hemodializa intermitentă
Acest proces numit hemodializă folosește un rinichi artificial (numit hemodializor) pentru a elimina produșii reziduali și excesul de lichid din corp. Sângele este extras din corp și filtrat prin acest rinichi artificial, iar sângele filtrat se întoarce în corp, cu ajutorul aparatului de dializă. Pentru ca sângele să circule până la rinichiul artificial, medicul va efectua o intervenție chirurgicală pentru a crea un punct de acces vascular în vasele de sânge.
Dializa peritoneală
Această metodă implică o intervenție chirurgicală prin care se implantează un cateter DP în abdomenul pacientului. Acest cateter ajută la filtrarea sângelui prin peritoneu, o membrană din abdomen. În timpul tratamentului, un lichid special steril (bogat în minerale și glucoză) circulă în peritoneu (membrana subțire care căptușește peretele cavității abdomenului și care acoperă organele), iar acest lichid absoarbe produșii catabolismului. Odată ce acest lichid a atras produșii reziduali din sânge, el este extras din abdomen. Acest proces durează câteva ore și trebuie repetat de 4 până la de 6 ori pe zi și poate fi efectuat cât timp pacientul doarme sau este treaz.
Terapia continuă de substituție renală
Dializa mai poate fi intermitentă sau continuă. Această terapie continuă de substituție renală este folosită în unitatea de terapie intensivă, în cazul pacienților cu insuficiență renală acută. Ea este cunoscută și sub numele de hemofiltrare. Un aparat de dializă trece sângele prin niște tuburi, apoi un filtru elimină excesul de apă și produșii catabolismului. Sângele este returnat în corp, împreună cu lichidul de substituție renală. Procedura este efectuată, în general, în fiecare zi. În timp ce o sesiune de dializă intermitentă durează până la 6 ore, terapiile continue de substituție renală sunt concepute pentru a fi folosite 24 de ore, într-o unitate de terapie intensivă.
Dializa renală poate fi și temporară
Pe lângă aceste trei tipuri principale, există și dializa temporară. Uneori, în funcție de starea pacientului, dializa este efectuată pe o perioadă limitată de timp. Pacienții care au de beneficiat de pe urma dializei temporare sunt:
- cei care au o afecțiune renală acută (subită)
- cei care au consumat substanțe toxice sau au luat o supradoză de droguri
- cei care au avut o leziune traumatică la nivelul rinichilor
- cei care au o boală cardiovasculară cronică.
Ce tip de dializă se poate face acasă
După ce pacientul a urmat tratamentul acesta de hemodializă pe o perioadă îndelungată de timp, medicul poate spune dacă este pregătit să urmeze dializa acasă. Opțiunea este mai frecventă în cazul pacienților care au nevoie de acest tratament pe termen lung. Potrivit experților, atât hemodializa, cât și dializa peritoneală (cea care se efectuează în interiorul corpului) pot fi efectuate acasă.
Dializa peritoneală poate fi efectuată de pacient, fără ajutorul altcuiva, pe când la hemodializă, acesta are nevoie de un partener (un prieten sau un membru al familiei ori o asistență medicală). Indiferent de tipul de dializă ales, pacientul va fi bine pregătit de un specialist din domeniul sănătății înainte de a începe tratamentul acasă.
1.6. Riscuri asociate cu dializa (ce complicații pot să apară)
Este important să reținem că toate cele trei forme de dializă pot avea anumite riscuri pentru pacient.
Riscurile asociate cu hemodializa intermitentă pot fi:
- hipotensiune arterială
- anemie (pacientul nu are suficiente globule roșii în sânge)
- crampe musculare
- dificultăți în timpul somnului
- mâncărimi
- niveluri mari ale potasiului în sânge
- pericardită sau inflamarea membranei din jurul inimii
- septicemie
- bacteriemie
- bătăi neregulate ale inimii
- stop cardiac subit, care este principala cauză de deces a oamenilor care fac dializă.
Riscurile asociate cu dializa peritoneală
Acest tip de dializă este asociat cu un risc crescut de infecții în locul și în jurul locului unde este amplasat cateterul în cavitatea abdominală. După implantarea cateterului, este posibil ca pacientul să dezvolte peritonită (o infecție a membranei care căptușește peretele abdominal).
Alte riscuri asociate cu dializa peritoneală sunt:
- slăbirea mușchilor abdominali
- hiperglicemie din cauza dextrozei din lichidul folosit în dializă
- creșterea în greutate
- hernie
- febră
- durere de stomac.
Riscurile asociate cu terapia continuă de substituție renală pot fi:
- infecție
- hipotermie
- hipotensiune arterială
- dezechilibre electrolitice
- sângerări
- recuperarea renală este întârziată
- oasele devin mai slabe
- anafilaxie.
Pacienții care urmează tratamente precum dializa pe termen lung au un risc mare de a dezvolta și alte afecțiuni medicale, cum ar fi amiloidoza. Unii pacienți se confruntă cu depresia după ce primesc un diagnostic de insuficiență renală pe termen lung.
Dializa în sarcină
Faptul de a rămâne însărcinată în timpul tratamentului de dializă poate fi uneori periculos, atât pentru mamă, cât și pentru bebeluș. Experții spun că este posibil ca o femeie să rămână însărcinată în timp ce urmează tratamentele de dializă, dar această pacientă va avea nevoie să fie monitorizată mai îndeaproape la un centru de dializă. Totodată, este posibil ca aceasta să aibă nevoie de ședințe de tratament mai lungi și mai dese.
1.7. Ce alternative la dializă există
Nu toți pacienții aleg să urmeze ședințele de dializă, mai ales dacă se confruntă cu o formă severă și acută de insuficiență renală. Există și alte opțiuni de tratament care îi pot ajuta pe unii pacienți să țină simptomele sub control.
Una dintre aceste opțiuni este un tratament injectabil. Când rinichii funcționează în mod corespunzător, hormonul eritropoietină este produs în mod natural în organism. Pentru a-i ajuta pe pacienții cu rinichi care funcționează sub capacitatea normală, medicul poate să le injecteze acest hormon în fiecare săptămână.
Un transplant de rinichi este o altă opțiune pentru unii pacienți. Este important ca aceștia să discute cu medicul lor despre această opțiune, pentru a vedea dacă transplantul este o opțiune bună în cazul lor.
1.8. Efecte adverse ale dializei
Pacienții care depind de tratamentul acesta numit dializă se pot confrunta uneori cu anumite efecte adverse neplăcute, cum ar fi:
- crampele musculare
- mâncărimile pielii, adeseori aceste mâncărimi se agravează înainte sau după o procedură de acest gen
- tensiune arterială mică, mai ales în cazul pacienților cu diabet
- tulburări ale somnului, uneori din cauza mâncărimilor, sindromului picioarelor neliniștite sau din cauza pauzelor scurte în respirație (apnee în somn)
- excesul de lichide - de aceea, pacienții trebuie să consume o cantitate fixă de lichid în fiecare zi
- infecțiile în zona de acces pentru dializă
- depresia și schimbări ale dispoziției.
2. Cum se realizează dializa
În funcție de rezultatele analizelor de sânge, medicul va recomanda pacientului cu insuficiență renală să facă ședințe de dializă. Aceasta este o metodă artificială prin care se poate filtra sângele persoanei, atunci când rinichii nu mai pot face asta sau când aproape s-a instalat insuficiența renală.
Hemodializa se realizează fie acasă la pacient, fie într-un spital ori într-un centru de dializă. Majoritatea pacienților au trei ședințe de dializă pe săptămână, iar fiecare ședință durează între 3 și 5 ore.
2.1. Cum se pregătește pacientul pentru dializă
Cu mai multe săptămâni înainte de a începe hemodializa, pacienții vor fi supuși unei intervenții chirurgicale, pentru ca medicul să creeze o fistulă arterio-venoasă. O astfel de fistulă este creată prin conectarea unei artere și a unei vene situate imediat sub piele, de regulă, de pe antebraț.
Înainte ca pacientul să poată face dializa peritoneală (și aceasta este, la rândul ei, de mai multe tipuri: dializa peritoneală continuă ambulatorie și dializa peritoneală automată), se va crea în abdomen o zonă ca o deschizătură. Această zonă permite ca lichidul steril de dializă să fie pompat în spațiul din interiorul abdomenului, adică în cavitatea căptușită de peritoneu.
Medicul face, de regulă, o incizie chiar sub buric, iar un tub subțire, numit cateter, este introdus prin această incizie, iar deschizătura va fi lăsată să se vindece preț de câteva săptămâni, înainte ca tratamentul să înceapă. Cateterul este atașat permanent de abdomen, iar unii pacienți nu se pot obișnui cu acest lucru.
2.2. Înainte de prima ședință de hemodializă
Pregătirea pentru hemodializă începe cu mai multe săptămâni sau luni înainte de prima procedură. Înainte ca pacientul să aibă primul tratament de dializă, medicul va implanta, pe cale chirurgicală, un tub sau un dispozitiv special, pentru a avea acces la fluxul sangvin. Aceasta este o operație rapidă, iar pacientul va putea să meargă acasă în aceeași zi. Cel mai bine ar fi ca pacientul să poarte haine confortabile în timpul ședințelor de dializă. Este important ca acesta să urmeze instrucțiunile date de medic, cum ar fi să nu mănânce nimic într-un anumit interval orar, înainte de tratament.
2.3. Care este durata dializei
Tratamentele în hemodializă durează, de regulă, între 3 și 5 ore și sunt efectuate de trei ori pe săptămână. Chiar și așa, tratamentul de hemodializă poate fi efectuat în ședințe mai scurte și mai dese. Durata tratamentului depinde de dimensiunea corpului pacientului, de cantitatea de produși reziduali din corp, de starea de sănătate a acestuia.
Timpul necesar pentru ședința de dializă renală depinde de mai mulți factori, ca de exemplu:
- cât de bine funcționează rinichii pacientului;
- cât de mult a luat în greutate pacientul (retenție de lichide) între tratamente;
- cât de multe toxine există în corpul său;
- cât de mare este corpul pacientului;
- tipul de rinichi artificial folosit în timpul dializei.
De obicei, fiecare ședință de hemodializă durează aproximativ 4 ore și tratamentul se efectuează de trei ori pe săptămână.
Procedura de hemodializă
În timpul ședințelor de dializă, pacientul stă întins sau stă așezat într-un scaun, în timp ce sângele circulă printr-un filtru care acționează ca un rinichi artificial, pentru a curăța sângele de toxine. În acest timp, pacientul se poate uita la televizor, poate citi, poate să doarmă sau să discute cu alți pacienți.
Înainte de începerea procedurii, sunt verificați anumiți parametri: greutatea, tensiunea arterială, pulsul și temperatura. Este curățată pielea care acoperă zona de acces vascular - acel punct din care sângele se scurge și reintră în corp, în timpul tratamentului. Pe perioada hemodializei, două ace sunt introduse în brațul pacientului, fiecare fiind atașat de un tub flexibil care face legătura cu un dializor.
Printr-un tub, aparatul de dializă - rinichiul artificial - filtrează sângele în cantități mici, permițând ca produșii reziduali și excesul de lichide să treacă din sânge într-un fluid special. Sângele care a fost filtrat se întoarce în corpul pacientului prin al doilea tub. Pacientul este monitorizat pe toată durata procedurii. Când hemodializa este încheiată, acele sunt îndepărtate din punctele de acces, greutatea pacientului este măsurată din nou, apoi pacientul își poate relua activitățile obișnuite.
2.4. Prognosticul pacientului care are nevoie de dializă
Nu toate afecțiunile renale sunt permanente, așa că unii pacienți au nevoie de dializă doar temporar, pentru că aceasta îndeplinește aceeași funcție ca și rinichii, până când aceste organe se refac și până când încep să funcționeze din nou. Cu toate acestea, în cazul unor boli cronice renale, rinichii rareori pot să funcționeze mai bine de la sine.
Dacă un pacient este diagnosticat cu o boală cronică renală, el trebuie să facă permanent dializă sau până când transplantul de rinichi devine o opțiune. Sunt necesare și anumite schimbări în stilul de viață al pacientului.
Nu uita că boala cronică renală este o afecțiune gravă. În cazul pacienților cu insuficiență renală, rinichii au slabe șanse să se recupereze, însă dializa este un tratament care poate ajuta la o mai bună stare a pacientului și poate prelungi viața acestuia cu până la 20 de ani sau chiar mai mult.
2.5. Stilul de viață al pacientului, între ședințele de dializă
Între ședințele de hemodializă, pacientul trebuie să respecte câteva reguli esențiale, pentru a se asigura că va obține cele mai bune rezultate în urma tratamentului:
- O alimentație care conține alimentele corespunzătoare - Alimentele corecte pot îmbunătăți rezultatele hemodializei și starea generală de sănătate a pacientului. În timpul hemodializei, pacientul trebuie să monitorizeze cu mare atenție aportul de lichide, proteine, sodiu, potasiu și fosfor. Un medic nutriționist poate să îl ajute pe pacient să dezvolte un regim alimentar pe baza preferințelor personale și în funcție de alte afecțiuni medicale.
- Administrarea medicamentelor așa cum au fost prescrise - Pacientul trebuie să respecte recomandările medicului său și să ia medicamentele așa cum i-au fost prescrise.
- Dacă pacientul face dializă peritoneală, în general există mai puține restricții în ce privește dieta și aportul de lichide, în comparație cu hemodializa, deoarece acest tratament se efectuează mai des. Însă și pacienții care fac dializă peritoneală sunt sfătuiți uneori să limiteze cantitatea de lichide pe care o consumă și să facă unele schimbări în dietă. Un medic nutriționist va putea să ajute pacienții care fac dializă peritoneală în cazul în care sunt necesare modificări în regimul alimentar.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“How it's performed-Dialysis” - NHS Choice - https://www.nhs.uk/conditions/dialysis/what-happens/
“When Do I Need Dialysis?” - WebMD - https://www.webmd.com/a-to-z-guides/kidney-dialysis#1
“Overview-Dialysis” – NHS - https://www.nhs.uk/conditions/dialysis/#:~:text=Dialysis%20is%20a%20procedure%20to,a%20machine%20to%20be%20cleaned.
“Dialysis” - https://www.kidney.org/atoz/content/dialysisinfo
“Dialysis” - https://my.clevelandclinic.org/health/treatments/14618-dialysis
“Hemodialysis” - https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/kidney-failure/hemodialysis
Te-ar mai putea interesa și...
