Tot ce trebuie sa stii despre analizele medicale

1. Ce sunt analizele medicale?
2. Tipuri de analize în funcție de tipul de probă
  a. Analiza lichidelor biologice
      i. Analize de sânge
      ii. Analize de urină
      iii. Analiza lichidului seminal
      iv. Analiza transpirației
      v. Analiza lichidului amniotic
      vi. Analiza secrețiilor
   b. Analiza țesuturilor
3. Tipuri de analize medicale în funcție de scopul și tehnica realizării acestora
   a. Analize serologice
      i. Analize pentru diagnosticarea infecțiilor virale
      ii. Analize pentru diagnosticarea infecțiilor bacteriene
      iii. Analize pentru diagnosticarea alergiilor
      iv. Analize pentru diagnosticarea infecțiilor parazitare
   b. Analize hematologice
   c. Analize toxicologice
   d. Analize microbiologice
   e. Analize microbacteriologice
   f. Analize de biologie moleculară
4. Interpretarea analizelor
   a. Exactitatea analizelor
   b. Factori care pot influența rezultatele analizei
   c. Când și de ce este nevoie de repetarea analizelor?
   d. Instituțiile autorizate pentru efectuarea analizelor
   e. Predarea rezultatelor analizelor către pacient – reglementări medicale și legislative
   f. Păstrarea rezultatelor analizelor medicale – reglementări medicale și legislative
5. Cum se efectuează analizele medicale?
   a. Pregătirea organismului pentru analize medicale
   b. Recoltarea probelor pentru analize medicale
   c. Prelucrarea probelor în laborator
   d. Recuperarea organismului după efectuarea analizelor medicale
6. Când și de ce trebuie realizate analize medicale?
   a. De ce sunt necesare analizele medicale?
      i. Analiza sau monitorizarea stării de sănătate
      ii. Diagnoza și alegerea unui tratament adecvat
      iii. Evaluarea unui tratament
      iv. Monitorizarea evoluției unei afecțiuni
   b. Analize medicale de rutină
      i. De ce sunt importante analizele de rutină?
      ii. Frecvența analizelor de rutină
      iii. Tipuri de analiză de rutină
   c. Analize medicale impuse de prevederi legislative sau grupuri socio-profesionale
      i. Analize medicale pentru examenul auto
      ii. Analize medicale pentru căsătorie
      iii. Analize medicale pentru intrarea în colectivitate
      iv. Analize medicale pentru angajare
      v. Alte analize medicale obligatorii

RCOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce sunt analizele medicale?

Analizele medicale sunt recomandate pentru verificarea stării de sănătate, dar și pentru diagnosticarea unei afecțiuni, pentru evaluarea severității unei boli ori pentru monitorizarea răspunsului pe care organismul îl are la un anumit tratament.

Analizele medicale sunt instrumentele folosite de către medici în diagnosticarea și tratarea unei afecțiuni. De asemenea, acestea sunt folosite și pentru confirmarea abilității individului de a face anumite lucruri precum obținerea unui permis auto, căsătoria, integrarea în colectivitate (analize pentru înscrierea copiilor la grădiniță) ori donarea de sânge. Analizele medicale efectuate la recomandarea medicului se pot deconta, în anumite condiții, de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Medicul de familie este cel în măsură să ofere trimitere către analize.

Tipuri de analize în funcție de tipul de probă

În funcție de proba recoltată, analizele pot fi de mai multe feluri.

Analiza lichidelor biologice

Lichidele biologice pot fi analizate pentru verificarea anumitor funcții ale organismului, precum și pentru obținerea unor informații generale despre starea de sănătate a pacientului. Printre lichidele biologice analizate se află: sângele, urina, lichidul seminal, transpirația, lichidul amniotic ori secrețiile.

Analize de sânge

Analizele de sânge furnizează informații despre starea de sănătate, scot la iveală infecțiile din organism, arată cum funcționează anumite organe și oferă, de asemenea, informații despre anumite predispoziții genetice. Analizele de sânge se realizează în câteva minute și pot fi făcute atât în cadrul unui spital, cât și în cadrul unui centru de recoltare ori a unei clinici private. Hemoleucograma și hemocultura sunt cele mai folosite analize de sânge.

Analize de urină

Analiza de urină este făcută fie în timpul realizării setului anual de analize, în scop preventiv, fie la recomandarea medicului, pentru descoperirea unor afecțiuni precum cele renale, boli ale ficatului ori diabet. La analiza urinei, cei de la laborator pot observa prezența celulelor albe, celulelor roșii, bacteriilor sau a unor cristale în urină.

Analiza lichidului seminal

Analiza lichidului seminal, adică spermograma, este adesea folosită pentru depistarea problemelor care țin de infertilitate. Însă spermograma poate scoate la iveală și informații despre infecțiile din organism, despre dezechilibrele hormonale, precum și despre afecțiuni precum diabetul ori despre expunerea la radiații.

Analiza transpirației

Analiza transpirației furnizează informații în caz de fibroză chistică sau consum de droguri. Nivelul de sodiu, de potasiu, precum și cel al proteinelor este depistat de analiza transpirației.

Analiza lichidului amniotic

Analiza lichidului amniotic, cunoscută și sub denumirea de amniocenteză, este o analiză care presupune recoltarea lichidului amniotic din uter. Prin intermediul acestei analize se detectează anumite defecte din naștere, afecțiuni genetice precum și anormalități cromozomiale ale fătului. 

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Pentru depistarea bolilor genetice și a anormalităților cromozomiale, amniocenteza se realizează între săptămâna a 15-a a sarcinii și săptămâna cu numărul 20. După 32 de săptămâni de sarcină, amniocenteza evaluează dezvoltarea plămânilor. Dacă se suspectează o infecție, amniocenteza se va realiza în repetate rânduri, la un interval de 14 zile. Amniocenteza este recomandată tuturor femeilor de peste 35 de ani care sunt însărcinate.

Analiza secrețiilor

Și secrețiile sunt supuse testării pentru obținerea unor informații de preț cu privire la starea pacientului. Se realizează analiza secrețiilor vaginale, analiza secrețiilor nazale, analiza secrețiilor faringiene (exsudat faringian), analiza secrețiilor uretrale sau chiar oculare.

Analiza țesuturilor

Analiza țesuturilor este extrem de importantă atât pentru diagnosticare, cât și pentru stabilirea celui mai potrivit tratament. Analiza histopatologică se realizează în urma recoltării țesutului (prin intermediul unei biopsii), care este apoi trimis la laborator și analizat de către un medic anatomopatolog.

Tipuri de analize medicale în funcție de scopul și tehnica realizării acestora

Analizele medicale pot fi clasificate și în funcție de tehnica realizării, precum și în funcție de scopul cu care au fost recomandate de către medic.

Analize serologice

Analizele serologice sunt cele care identifică anticorpii din serul testat. Cu toate că există mai multe tehnici de laborator folosite pentru realizarea acestor analize, toate tehnicile au un lucru în comun: se concentrează pe proteinele produse de sistemul imunitar. Analizele serologice cu rezultate anormale pot identifica o afecțiune, însă pot de asemenea să arate și expunerea în trecut la un anumit antigen. Și afecțiunile autoimune sunt depistate în urma realizării unor analize serologice.

Analize pentru diagnosticarea infecțiilor virale

Banala hemoleucogramă, unul dintre cele mai comune teste de sânge, poate ajuta la diagnosticarea unei infecții virale.

Analize pentru diagnosticarea infecțiilor bacteriene

Tot hemoleucograma este folosită și pentru diagnosticarea infecțiilor de natură bacteriană.

Analize pentru diagnosticarea alergiilor

Testele alergenice IgE specifice ajută în procesul de diagnosticare a alergiilor, indicând totodată și alergenii la care individul este sensibil. Cele mai comune manifestări ale alergiilor sunt: astmul alergic, rinita alergică, alergia alimentară și dermatita atopică ori alergia la înțepătura unei anumite insecte.

Analize pentru diagnosticarea infecțiilor parazitare

Infecțiile parazitare pot fi, de asemenea, depistate prin analizele serologice, prin identificarea anticorpilor produși de infecția parazitară. Astfel, medicul poate detecta parazitul care a produs infecția.

Analize hematologice

Analizele hematologice oferă informații de preț cu privire la sânge și la componentele care se regăsesc în acesta. Testele hematologice ajută la diagnosticarea anemiei, a infecțiilor, a hemofiliei, a problemelor de coagulare a sângelui precum și a leucemiei. În cadrul analizelor hematologice se testează valorile hematocritului (globulele roșii din sânge), hemoglobină, numărul de hematii, numărul de globule albe, de trombocite, precum și timpul de coagulare a sângelui.

Analize toxicologice

Analizele toxicologice evaluează nivelul de toxicitate al unor substanțe care se regăsesc în organism. Printre substanțele toxice care sunt depistate la analizele toxicologice se află: aluminiu, arseniu, argint, cupru, nichel, plumb sau mangan.

Analize microbiologice

Analizele microbiologice sunt realizate prin examinare la microscop a sângelui, a materiilor fecale, a urinei, dar și a secrețiilor din nas, gât și urechi. Scopul analizelor microbiologice este acela de a depista microbii care cauzează infecții acute și cronice.

Analize microbacteriologice

Analizele microbacteriologice depistează bacteriile care stau la baza declanșării unor afecțiuni în organism.

Analize de biologie moleculară

Analizele de biologie moleculară, adică cele bazate pe ADN, evaluează mecanismele biologice de la nivel molecular. Aceste analize sunt folosite pentru genotiparea unor virusuri, pentru depistarea bolilor cu transmitere sexuală, pentru stabilirea ADN-ului și ARN-ului viral în hepatită, precum și pentru depistarea unor mutații. Analizele de biologice moleculară sunt folosite, de asemenea, pentru confirmarea paternității.

Interpretarea analizelor

Cel mai în măsură să interpreteze rezultatele analizelor este fie medicul de familie, fie medicul specialist. Poți verifica, până la consultul de specialitate, valorile anormale pentru a-ți face o idee despre semnificația acestora, însă medicul este singurul care poate stabili diagnosticul corect și care poate recomanda un tratament adecvat.

Exactitatea analizelor

În general, rezultatelor analizelor sunt destul de exacte, însă pot exista situații în care acestea să fie deformate de anumiți factori. Într-o asemenea situație, medicul poate cere repetarea analizelor la un interval de timp.

Factori care pot influența rezultatele analizei

Există anumiți factori care pot influența rezultatele analizelor. De pildă, consumul de mâncare, consumul de alcool sau de cafea cu câteva ore înainte de realizarea analizelor poate modifica în mod semnificativ rezultatele acestora. De asemenea, și activitățile fizice intense practicate înainte de analize, ori administrarea unor medicamente pot afecta rezultatele analizelor.

Este recomandat ca analizele să fie făcute dimineață, pe stomacul gol, după ce ai respectat următoarele reguli:

  • Nu se consumă alcool cu o seară înainte de analize.
  • Nu se practică sport în dimineața respectivă.
  • Nu se fumează și nu se consumă cafea înainte de recoltare.

Pacientul se va odihni suficient înainte de recoltare, astfel încât nivelul de cortizol și alți hormoni să nu fie afectat de lipsa somnului

Când și de ce este nevoie de repetarea analizelor?

Medicul este cel care poate cere repetarea analizelor. Acest lucru se întâmplă fie pentru a verifica rezultatele unui tratament administrat, fie pentru a observa evoluția unei afecțiuni ori pentru a se lămuri cu privire la anumite valori care îi trezesc suspiciuni.

Instituțiile autorizate pentru efectuarea analizelor

Analizele medicale se pot efectua, în România, în instituții de stat sau în laboratoare particulare, specializate. Medicul de familie îți poate oferi atât lămuriri cu privire la acest aspect, cât și un bilet de trimitere.

Predarea rezultatelor analizelor către pacient – reglementări medicale și legislative

Rezultatele analizelor vor fi înmânate numai pacientului și medicului acestuia. Confidențialitatea stării de sănătate este reglementată prin lege. Pacientul are dreptul la confidențialitate în ceea ce privește rezultatele analizelor.

Păstrarea rezultatelor analizelor medicale – reglementări medicale și legislative

Rezultatele analizelor medicale vor fi păstrate în dosarul fiecărui pacient, devenind parte a istoricului medical al acestuia. Medicul de familie va avea toate rezultatele analizelor medicale realizate de pacient de-a lungul timpului. Rezultatele analizelor medicale se schimbă în timp, de aceea rezultatele analizelor făcute în trecut nu pot fi folosite pentru diagnosticare sau stabilirea unui tratament, ci strict cu scop informativ, pentru observarea evoluției în timp a condiției medicale.

Cum se efectuează analizele medicale?

Analizele medicale sunt efectuate de către o asistentă sau orice alt cadru medical avizat. Acestea sunt realizate în cadrul unei instituții publice sau în cadrul unei clinici private, în urma unei programări prealabile. În funcție de analiza pe care o efectuezi, poate fi necesar să suporți anumite costuri nedecontate de Casa de Asigurări de Sănătate.

Pregătirea organismului pentru analize medicale

În funcție de analizele medicale efectuate, e posibil să fie necesar să îți pregătești organismul respectând câteva reguli înainte de recoltarea probelor. Medicul tău te va sfătui cu privire la aceste proceduri și la pregătirea necesară.

De pildă, înainte de recoltarea sângelui, poate fi nevoie de un post alimentar de 8-12 ore, de aceea medicul recomandă în general ca analizele să fie făcute dimineață, pe stomacul gol. Nu e recomandat nici consumul de cafea înainte de analizele de sânge întrucât rezultatele pot fi afectate.

Pentru analiza urinei, e nevoie să se recolteze acasă, dimineața, prima urină din ziua respectivă, după ce zona intimă a fost spălată și ștearsă corespunzător.

În ceea ce privește spermograma, pregătirea pentru analiză implică abstinența sexuală cu 2-7 zile înainte de recoltare. Cere informații medicului sau celor de la laborator cu privire la pregătirea pentru analizele pe care le vei efectua.

Recoltarea probelor pentru analize medicale

Unele probe pot fi recoltate acasă, iar apoi duse la laborator. În acestă categorie intră probele de urină și probele de materii fecale. Există însă și situații în care probele biologice pot fi recoltate numai de către personalul medial avizat, în cadrul unui laborator - recoltarea de sânge, exsudatul nazofaringial ori secrețiile vaginale.

Prelucrarea probelor în laborator

După recoltare, probele sunt prelucrate în laborator, conform unor tehnici speciale, în funcție de testele care se fac.

Recuperarea organismului după efectuarea analizelor medicale

După efectuarea analizelor medicale, organismul nu are nevoie de vreo strategie anume de recuperare, acesta dispune de toate mecanismele pentru a se recupera pe cont propriu. Este recomandat însă să nu se amâne consumul de mâncare după recoltarea de sânge, pentru a reduce riscul de instalare a hipoglicemiei.

Când și de ce trebuie realizate analize medicale?

Analizele medicale sunt recomandate de medic atât în scop preventiv, cât și în scop curativ. Acestea au rolul de a identifica o potențială problemă înainte că aceasta să se instaleze și să provoace simptome. De asemenea, analizele pot ajuta și la diagnosticarea unei afecțiuni deja instalate, care prezintă simptome.

De ce sunt necesare analizele medicale?

Există mai multe situații în care medicul recomandă un set de analize.

Analiza sau monitorizarea stării de sănătate

Monitorizarea stării de sănătate este unul dintre principalele motive pentru care sunt recomandate analizele. Fie că pacientul este sănătos, fie că suferă deja de una sau de mai multe afecțiuni, este important ca medicul să îi monitorizeze în mod regulat starea de sănătate.

Diagnoza și alegerea unui tratament adecvat

Diagnoza și alegerea tratamentului pot fi, de asemenea, motive pentru care sunt necesare analizele medicale. Atunci când pacientul se prezintă la medic cu anumite simptome, primul lucru pe care specialistul îl va face după realizarea unui examen fizic și a anamnezei constă în recomandarea unor analize medicale. Analizele îl vor ajuta pe medic să identifice problema, poate chiar și cauza acesteia. Astfel, poate recomanda un tratament care să vindece afecțiunea.

Evaluarea unui tratament

După recomandarea și administrarea tratamentului recomandat de medic, va fi necesară repetarea analizelor pentru evaluarea eficacității tratamentului. Rezultatele analizelor vor indica răspunsul pe care organismul îl are la tratament.

Monitorizarea evoluției unei afecțiuni

În funcție de afecțiunea diagnosticată, medicul va recomanda, la un anumit interval, un alt set de analize pentru monitorizarea evoluției bolii. Astfel, acesta va stabili care sunt următorii pași, dacă tratamentul trebuie schimbat ori dacă afecțiunea este chiar vindecată și nu mai e necesară nicio procedură medicală.

Analize medicale de rutină

Analizele medicale de rutină au rol preventiv și sunt făcute anual cu scopul de a identifica posibile infecții ori afecțiuni comune precum anemia, dislipidemia sau bolile renale. Este recomandat ca adulții să își facă anual un set de analize de rutină, chiar dacă nu suferă de nicio problemă de sănătate.

De ce sunt importante analizele de rutină?

Rolul analizelor de rutină este extrem de important întrucât acestea pot ajuta la identificarea unor tulburări și la diagnosticarea timpurie a unor afecțiuni. Diagnosticarea timpurie înseamnă tratarea eficientă a unor afecțiuni, deci reducerea riscului apariției complicațiilor. 

Frecvența analizelor de rutină

Este recomandat să ne facem analizele de rutină cel puțin o dată pe an.

Tipuri de analiză de rutină

Printre analizele de rutină pe care e indicat să le facem anual se află următoarele:

  • Hemograma
  • Transaminazele
  • Bilirubina
  • Coagulograma
  • Profilul lipidic (trigliceride și colesterol)
  • Sumarul de urină
  • Coprocultura
  • Ecografia abdominală
  • Testul Babeș-Papanicolau
  • EKG-ul

Analize medicale impuse de prevederi legislative sau grupuri socio-profesionale

Există o serie de analize medicale impuse de prevederile legislative sau de grupuri socio-profesionale, al căror scop este de a demonstra capacitățile fizice ale unui individ de a întreprinde anumite acțiuni, precum și de a confirma faptul că pacientul nu suferă de afecțiuni contagioase.

Analize medicale pentru examenul auto

Analizele medicale necesare pentru examenul auto au rolul de a certifica abilitatea individului de a conduce. Pentru a dovedi că este apt să conducă, individul trebuie să fie supus, potrivit reglementărilor legale, unor teste de medicină internă, de ortopedie, neurologie, oftalmologie, ORL și psihiatrie.

Analize medicale pentru căsătorie

Analizele medicale prenupțiale sunt obligatorii pentru realizarea cununiei civile. Acestea trebuie făcute cu 14 zile înainte de evenimentul în sine pentru a fi luate în considerare. Altfel, Oficiul Stării Civile nu poate oficializa cununia. Analizele medicale necesare pentru căsătorie sunt: radiografia pulmonară (pentru depistarea TBC), analizele pentru depistarea sifisului și SIDA. Aceste analize sunt necesare întrucât bolile menționate afectează atât sănătatea cuplului, cât și pe cea a unui copil, dacă cei doi hotărăsc să își mărească familia.

Analize medicale pentru intrarea în colectivitate

Analizele medicale pentru intrarea în colectivitate sunt recomandate în momentul înscrierii copilului la grădiniță sau la școală. Din punct de vedere legal, acestea nu mai sunt obligatorii, însă sunt încă recomandate pentru reducerea riscurilor de răspândire a afecțiunilor contagioase. Analizele medicale pentru intrarea în colectivitate sunt exsudatul nazo-faringian și examenul coproparazitologic.

Analize medicale pentru angajare

La angajare, individul este supus unui examen medical efectuat în cadrul medicinei muncii. Acest examen medical constă în: anamneză medicală, examen general, analize clinice și paraclinice (consult oftalmic, analize de laborator, EKG, etc).

Alte analize medicale obligatorii

Alte analize medicale obligatorii sunt cele din timpul sarcinii, la femei. În funcție de trimestrul sarcinii, se vor efectua analizele obligatorii. La începutul sarcinii, analizele medicale obligatorii pentru viitoarele mămici includ: ecografie, test Papanicolau, analiza urinei, analize de sânge (grupă de sânge, Rh, hemoleucogramă, glicemie și nu numai). Alte analize obligatorii în timpul sarcinii sunt testele care identifică sifilisul, virusul HIV, virusul hepatitic B sau virusul heptitic C, întrucât acestea pot afecta fătul.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Better Health Channel - Blood and pathology tests
https://www.betterhealth.vic.gov.au/health/conditionsandtreatments/Blood-and-pathology-tests
MedlinePlus - What You Need to Know About Blood Testing
https://medlineplus.gov/lab-tests/what-you-need-to-know-about-blood-testing/
Health Direct - Blood tests A to Z 
https://www.healthdirect.gov.au/blood-tests-a-z

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 1