Regim alimentar pentru pacientii cu boli renale

1. De ce este important regimul alimentar pentru pacienții cu boli renale
2. Ce alimente să consumi sau să eviți dacă ai boli renale
a. Dieta în stadiile ușoare ale bolilor renale (stadiile 1-3)
b. Dieta în stadiile avansate ale bolilor renale (stadiile 1-3, fără dializă)
c. Dieta pacienților cu dializa (boală renală în stadiu terminal)
d. Dieta pacienților după transplant
3. Ce alte măsuri trebuie să ia pacienții cu boli renale

Dacă suferi de afecțiuni renale, ar trebui să adopți un regim alimentar potrivit pentru rinichi, care să reducă riscul de complicații. Medicul curant îți va face recomandările necesare, însă poți cere și sfatul unui nutriționist legat de ce alimentație este mai potrivită în boli renale.

1. De ce este important regimul alimentar pentru pacienții cu boli renale

Alimentația joacă un rol esențial în gestionarea bolii cronice de rinichi în toate etapele – de la boală ușoară (stadiile 1–3) până la formele avansate (stadiile 4–5), precum și pentru pacienții aflați în dializă sau cei care au trecut printr-un transplant renal.

Rinichii reglează eliminarea deșeurilor, a lichidelor și a mineralelor; atunci când sunt afectați, anumite substanțe nutritive pot să se acumuleze și să devină periculoase. Ajustarea dietei poate contribui la încetinirea progresiei bolii, controlul tensiunii arteriale și al glicemiei, reducerea acumulării de toxine și protejarea sănătății generale.

Recomandările Experților DOC

De fapt, terapia nutrițională este un pilon de bază în tratamentul bolilor renale, iar ghidurile clinice recomandă adaptarea alimentației în funcție de stadiul bolii . Acest articol trece în revistă patru abordări alimentare bazate pe dovezi științifice – dieta hipoproteică, dieta DASH, dieta mediteraneană și dieta bazată pe plante – și modul în care acestea pot susține sănătatea renală în toate stadiile bolilor renale (1–5), în timpul dializei și după transplant.

2. Ce alimente să consumi sau să eviți dacă ai boli renale

a. Dieta în stadiile ușoare ale bolilor renale (stadiile 1-3)

În stadiile incipiente ale bolilor renale, accentul cade pe controlul factorilor de risc. Limitarea sodiului (sării) ajută la controlul tensiunii arteriale și al retenției de lichide. Pentru menținerea tensiunii arteriale în valorile recomandate, e important ca alimentația zilnică să nu furnizeze mai mult de 2300 mg de sodiu. Pentru ca acest lucru să fie posibil, e indicat să se consume preponderent alimente proaspete, preparate acasă, nicidecum alimente semipreparate sau de tip fast-food. De asemenea, se înlocuiește sarea cu mirodenii și ierburi aromatice pentru a da gust mâncărurilor gătite. Alimentele la conservă trebuie evitate, întrucât conțin o cantitate mare de sodiu. Dacă, totuși, se cumpără astfel de alimente, e bine să se verifice eticheta pentru cantitatea de sodiu.

Reducerea aportului de proteine poate fi benefică, deoarece proteinele în exces pot suprasolicita rinichii.

Așadar, recomandarea este să se consume porții mici de alimente care conțin proteine, iar de preferat ar fi să să se mănânce proteinele de proveniență animală (carne, lactate, ouă) și cele de proveniență vegetală (fasole, linte, năut, arahide, fistic etc.) la mese diferite.

Aportul de alcool cauzează probleme renale, mai ales dacă există deja o boală la nivelul rinichilor. Așadar, acest regim alimentar pentru rinichi nu permite consumul de alcool până la rezolvarea afecțiunilor de care suferi.

De altfel, se pot adopta diete sănătoase pentru inimă precum DASH sau dieta mediteraneană – bogate în fructe, legume și cereale integrale – cu unele ajustări (de exemplu, moderarea alimentelor foarte bogate în potasiu dacă nivelul seric este crescut). Obiectivul este încetinirea deteriorării rinichilor prin menținerea unei tensiuni arteriale, glicemii și greutăți corporale normale.

b. Dieta în stadiile avansate ale bolilor renale (stadiile 1-3, fără dializă)

În bolile renale avansate (de exemplu, stadiul 4; stadiul 5 fără dializă), dieta devine mai restrictivă. Se recomandă adesea o dietă hipoproteică pentru a reduce acumularea deșeurilor precum ureea și a scădea presiunea asupra rinichilor . Se poate restricționa și aportul de fosfor și potasiu dacă rinichii nu mai pot elimina aceste minerale eficient. Pentru protejarea vaselor de sânge și a oaselor, e indicat să se limiteze consumul de fosfor, care se poate depozita în sânge. Mezelurile și carnea de pui conțin cantități semnificative de fosfor, la fel și produsele lactate, lintea și nucile.

Sodiul rămâne limitat pentru controlul tensiunii arteriale și al edemelor.

Este important să se asigure suficiente calorii (din carbohidrați și grăsimi sănătoase), pentru a preveni catabolizarea masei musculare. În această etapă, colaborarea cu un dietetician specializat în nefrologie este esențială pentru planificarea meselor care încetinesc progresia bolii, fără a cauza malnutriție.

c. Dieta pacienților cu dializa (boală renală în stadiu terminal)

Odată începută dializa, necesitățile nutriționale se schimbă. Tratamentul elimină atât deșeuri, cât și unele proteine și nutrienți, așa că aportul de proteine trebuie crescut (1,0–1,2 g/kg/zi) pentru a preveni pierderea masei musculare . Totodată, sodiul și lichidele sunt restricționate. Potasiul și fosforul trebuie monitorizate cu atenție, deoarece nivelurile cresc ușor între dialize și pot afecta inima sau oasele.

Un nivel prea ridicat de potasiu în organism poate cauza complicații cardiace serioase. Poți menține nivelul de potasiu sub control și prin alimentație. Alimentele la conservă conțin cantități ridicate de potasiu, la fel și portocalele, bananele, orezul, cartofii, roșiile, produsele lactate, nucile sau pastele.

Concentrează-ți atenția, mai degrabă, către fructe și legume sărace în potasiu precum: merele, merișoarele, fructele de pădure, căpșunile, prunele, ananasul, varza sau conopida. Citește întotdeauna cu atenție etichetele produselor alimentare ambalate, pentru a te asigura că nu conțin sodiu în exces.

De asemenea, este important să mănânci încet și să nu mănânci niciodată mai mult decât este nevoie, pentru a nu consuma mai multe calorii decât este necesar. În plus, alege întotdeauna legumele proaspete în locul celor la conservă sau congelate, dacă acest lucru este posibil.

Mulți pacienți în dializă urmează o „dietă renală” adaptată, care controlează aportul de potasiu și fosfor, dar în același timp permite consumul moderat de fructe și legume, cu porții atent controlate.

d. Dieta pacienților după transplant

După un transplant renal reușit, restricțiile alimentare se relaxează de obicei, dar alimentația sănătoasă rămâne crucială. Medicamentele imunosupresoare pot provoca creștere în greutate, diabet sau hipertensiune arterială, iar o dietă echilibrată ajută la prevenirea acestor complicații și la menținerea funcției noului rinichi . De obicei, se recomandă modele alimentare precum dieta mediteraneană sau DASH, cu accent pe proteine slabe, legume, fructe și cereale integrale. În perioada imediat post-operatorie, necesarul proteic este mai mare (pentru vindecare), dar pe termen lung se revine la un aport proteic moderat.

3. Ce alte măsuri trebuie să ia pacienții cu boli renale

Pentru a gestiona cât mai bine bolile renale, pe lângă un regim alimentar pentru rinichi este nevoie și de alte măsuri.

Ține sub control valorile tensiunii arteriale

Cel mai important pas pe care îl poți face pentru a trata bolile de rinichi este controlul tensiunii arteriale. Pentru majoritatea oamenilor, obiectivul de tensiune arterială este mai mic de 140/90 mmHg. Pașii pe care îi poți face pentru a avea o tensiune arterială bună pot include consumul de alimente sănătoase pentru inimă și cu conținut scăzut de sodiu (legume, fructe, grăsimi nesaturate), renunțarea la fumat, activitate fizică regulată, somn suficient și urmarea tratamentului medicamentos conform indicațiilor medicului.

Fii atent la medicamentele luate fără rețetă

Dacă iei medicamente fără rețetă sau medicamente eliberate pe bază de rețetă pentru dureri de cap, alte dureri, febră sau răceli, este posibil ca printre acestea să se numere și antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). AINS-urile includ analgezice utilizate în mod obișnuit și medicamente pentru răceală - acidul acetilsalicilic, ibuprofen, meloxicam etc. - care pot afecta rinichii și pot duce la leziuni renale acute, în special la pacienții cu boli renale, diabet și hipertensiune arterială.

Încearcă să faci mișcare în mod regulat

Activitatea fizică este atât pentru persoanele sănătoase, cât și pentru cele cu boli cronice, în funcție de recomandările medicului. E necesar ca și pacienții cu boli renale să fie activi timp de 30 de minute sau mai mult în majoritatea zilelor. Activitatea fizică este de ajutor pe mai multe fronturi: poate contribui la reducerea stresului, la gestionarea greutății și la atingerea obiectivelor privind tensiunea arterială și glicemia. Excesul de greutate face ca rinichii să lucreze mai greu, de aceea e bine să ajungi la o greutate normală pentru înălțimea și vârsta ta.

Dacă nu ai mai făcut sport regulat, cere sfatul medicului despre tipurile și volumul de activitate fizică care ar fi mai potrivite pentru tine. La fel, dacă ai kilograme în plus și nu știi cum să slăbești sănătos, întreabă medicul.

Renunță la fumat

Fumul de țigară poate agrava bolile renale. Renunțarea la fumat te poate ajuta să îți îndeplinești obiectivele de tensiune arterială, ceea ce contribuie la o stare mai bună a rinichilor și îți poate reduce riscul de a avea un atac de cord sau un accident vascular cerebral.

Poate fi extrem de greu să te lași de fumat, mai ales dacă ești fumător înrăit, însă nu este imposibil, cu voință și cu ajutor. Cere sfatul medicului de familie, care îți poate face un plan prin care să te lași de fumat și îți poate prescrie anumite medicamente care să te ajute în demersul tău. De asemenea, e bine să întrebi și alte persoane care s-au lăsat de fumat ce au făcut pentru a reuși să scape de acest viciu.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
MSD Manual - Chronic Kidney Disease
https://www.msdmanuals.com/professional/genitourinary-disorders/chronic-kidney-disease/chronic-kidney-disease
NIH - Eating Right for Chronic Kidney Disease
https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/chronic-kidney-disease-ckd/eating-nutrition

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR PUTEA INTERESA ȘI