Dependenta de substante halucinogene - la ce riscuri te expune
Dependenta de substante halucinogene - la ce riscuri te expune
Dependenta de substante halucinogene - la ce riscuri te expune
Drogurile din clasa halucinogenelor alterează percepția, gândurile și sentimentele consumatorului. Acestea cauzează halucinații, senzații și imagini ce par extrem de reale, însă nu sunt. Substanțele halucinogene se regăsesc sub formă de ciuperci sau plante, dar și sub formă sintetică.
Ce sunt halucinogenele
Halucinogenele au fost folosite din cele mai vechi timpuri în ceremoniile religioase, tocmai pentru alterarea percepției. Unele droguri din această categorie fac consumatorul să simtă că se detașează de propriul corp ori că se deconectează de această lume. De aceea, acestea sunt extrem de periculoase, crescând considerabil riscul de accidentare sau deces.
Și în zilele noastre, acestea se folosesc în multe triburi pentru experimentarea unor senzații considerate în mod eronat spirituale. Ayahuasca, de pildă, este ceaiul preparat în zona Amazonului și consumat numai sub îndrumarea unui saman. Planta din care este făcut acest ceai conține dimetiltriptamină, o substanță ce alterează mintea și percepțiile.
Cum funcționează aceste substanțe
Halucinogenele afectează fiecare creierul în felul lor unic. Halucinogenele clasice funcționează prin perturbarea circuitelor neuronale din creier care implică serotonina, o substanță chimică a creierului care este cheie în controlul stării de spirit, modul în care percepi inputul senzorial și alte procese fiziologice. Medicamentele disociative acționează, parțial, prin perturbarea activității neurotransmițătorului glutamat, care joacă, de asemenea, un rol în cunoaștere, emoție și modul în care percepi durerea.
Care sunt drogurile halucinogene
Acestea sunt de obicei împărțite în două categorii:
- halucinogene clasice (cum ar fi LSD)
- substanțe disociative (cum ar fi PCP)
Ambele tipuri de halucinogene pot provoca halucinații sau senzații și imagini care par reale, deși nu sunt. În plus, drogurile disociative pot determina utilizatorii să se simtă scăpați de sub control sau deconectați de corpul și mediul lor.
Unele substanțe halucinogene sunt extrase din plante sau ciuperci, iar altele sunt sintetice (fabricate în laborator). Din punct de vedere istoric, oamenii au folosit halucinogene pentru ritualuri religioase sau de vindecare. Mai recent, oamenii raportează că folosesc aceste substanțe în scopuri sociale sau recreative, inclusiv pentru a se distra, pentru a face față stresului, pentru a avea experiențe spirituale sau doar pentru a se simți diferit.
Din categoria halucinogenele clasice fac parte:
LSD (dietilamida acidului lisergic)
LSD (dietilamida acidului lisergic) este cel mai popular drog din categoria halucinogenelor. Acesta a fost dezvoltat, în primă fază, ca medicament analeptic, pentru stimularea inimii și a sistemului respirator. Ulterior, s-a descoperit efectul halucinogen al acestuia, precum și riscurile majore asociate cu administrarea sa. LSD este obținut dintr-o ciupercă a cerealelor, care apare în mod deosebit la secară. Acest drog nu are miros, însă poate fi puțin amar și se administrează fie pe cale orală, fie intravenos. Efectele psihoactive apar după utilizarea unei doze mai mari de 25 de micrograme. Doza poate crește pe măsură ce consumatorul apelează la acest dog mai des, întrucât apare toleranța organismului la drog.
Psilocibina
Aceasta provine din anumite tipuri de ciuperci găsite în regiunile tropicale și subtropicale din America de Sud, Mexic și Statele Unite ale Americii (SUA).
Peyote (mescalina)
Este un cactus mic, cu mescalina ca ingredient principal. Peyote poate fi și sintetic.
DMT (dimetiltriptamina)
Este o substanță chimică puternică găsită în mod natural în unele plante amazoniene. Ayahuasca este un ceai făcut din astfel de plante, iar atunci când este consumat sub această formă, este cunoscut și sub numele de hoasca, aya și yagé. De asemenea, se poate obține DMT în laborator. Dimetiltriptamina sintetică ia de obicei forma unei pulberi cristaline albe care este afumată.
251-NBOMe
Este un halucinogen sintetic dezvoltat pentru a fi folosit în cercetarea creierului. Atunci când este vândut ilegal, este uneori numit N Bomb sau 251.
Printre exemplele substanțelor disociative fac parte:
PCP (Fenciclidina)
A fost dezvoltat în anii 1950 ca anestezic general pentru intervenții chirurgicale, dar nu mai este utilizat în acest scop din cauza efectelor secundare grave. PCP poate fi găsit într-o varietate de forme, inclusiv tablete sau capsule.
Ketamina
Este folosită ca anestezic chirurgical pentru oameni și animale. Se vinde în cea mai mare parte sub formă de pulbere sau sub formă de pastile, dar este disponibilă și sub formă de lichid injectabil. Ketamina modifică modul în care organismul percepe durerea și poate duce la sentimentul de detașare de corp sau realitate.
Dextrometorfanul (DXM)
Este un ingredient pentru suprimarea tusei și pentru curățarea mucusului în unele medicamente fără prescripție medicală pentru răceală și tuse (siropuri, tablete și capsule cu gel).
Ecstasy
Ecstasy, cunoscut și sub denumirea de MDMA sau Molly, este un drog sintetic disponibil în mod obișnuit sub formă de tablete. Are atât proprietăți halucinogene, cât și stimulante și îmbunătățește percepția asupra aportului senzorial, făcându-l un drog popular în cluburi.
Care sunt efectele substanțelor halucinogene
Halucinogene clasice
Efecte pe termen scurt
Halucinogenele clasice pot determina utilizatorii să vadă imagini, să audă sunete și să simtă senzații care par reale, dar nu există. Efectele încep în general în decurs de 20 până la 90 de minute și pot dura până la 12 ore în unele cazuri (LSD) sau până la 15 minute în alte cazuri (DMT sintetic). Utilizatorii de substanțe halucinogene se referă la experiențele aduse de aceste droguri drept „călătorii”.
Alături de halucinații, mai pot să apară, pe termen scurt, și:
- greaţă
- sentimente intensificate și experiențe senzoriale (cum ar fi să vezi culori mai strălucitoare)
- modificări ale sensului timpului (de exemplu, senzația că timpul trece încet)
- creșterea tensiunii arteriale, a frecvenței respiratorii sau a temperaturii corpului
- pierderea poftei de mâncare
- gură uscată
- probleme de somn
- sentimente de relaxare
- mișcări necoordonate
- transpirație excesivă
- panică
- paranoia — neîncredere extremă și nerezonabilă față de ceilalți
- psihoza — gândire dezordonată detașată de realitate
- comportamente bizare
Efecte pe termen lung
Două efecte pe termen lung au fost asociate cu utilizarea halucinogenelor clasice, deși aceste efecte sunt rare.
Psihoza persistentă - o serie de probleme mentale continue, inclusiv:
- tulburări de vedere
- gândire dezorganizată
- paranoia
- schimbări de dispoziție
Tulburare de percepție persistentă cu halucinogen (HPPD) - recurența anumitor experiențe legate de droguri, cum ar fi halucinațiile sau alte tulburări vizuale. Aceste flashback-uri apar adesea fără avertisment și pot apărea în câteva zile sau la mai mult de un an de la consumul de droguri. Aceste simptome sunt uneori confundate cu alte tulburări, cum ar fi un accident vascular cerebral sau o tumoare pe creier.
Ambele afecțiuni sunt observate mai des la persoanele care au antecedente de boli mintale, dar se pot întâmpla oricui, chiar și după ce au folosit substanțe halucinogene o singură dată.
Efecte pe termen scurt droguri disociative
Efectele disociative ale acestor droguri pot apărea în câteva minute de la utilizare și pot dura câteva ore în unele cazuri; unii utilizatori raportează că au avut efecte timp de mai multe zile.
Efecte asupra unui făt în curs de dezvoltare
Deși efectele majorității halucinogenelor asupra fătului în curs de dezvoltare sunt necunoscute, cercetătorii știu că mescalina din peyote poate afecta fătul unei femei însărcinate care consumă acest drog.
Efectele depind de cât de mult este folosit. În doze mici și moderate, medicamentele disociative pot provoca:
- amorţeală
- dezorientare și pierderea coordonării
- halucinații
- creșterea tensiunii arteriale, ritmului cardiac și a temperaturii corpului
În doze mari, medicamentele disociative pot provoca următoarele efecte:
- pierderea memoriei
- panică și anxietatea
- convulsii
- simptome psihotice
- amnezie
- incapacitatea de a te deplasa
- modificări ale dispoziției
- probleme de respirație
Sevrajul după drogurile halucinogene
Pe măsură ce drogul halucinogen este eliminat din organism, apare sevrajul, asociat cu o serie de modificări fizice și psihice. Simptomele acestuia sunt:
- Amintiri ale halucinațiilor
- Spasme musculare
- Probleme de coordonare
- Comportament agresiv
- Hipertensiune
- Apatie
- Puls crescut
- Frica de nebunie
- Depresie
- Psihoză
- Diaree
Dependența de substanțe halucinogene
Unele substanțe halucinogene pot cauza dependența de droguri. LSD-ul, de pildă, nu cauzează dependență, însă cauzează toleranță, ceea ce înseamnă că doza necesară se mărește în timp. Spre deosebire de LDS, PCP creează dependență.
Toate substanțele halucinogene afectează creierul, însă nu toate cauzează halucinații, unele pot doar altera percepția asupra lumii. Abuzul și dependența de droguri halucinogene trebuie combătute întrucât viața consumatorului este pusă în pericol de acestea. Consumul halucinogenelor poate cauza atacuri de panică și episoade de psihoză, care pot afecta sănătatea mintală a consumatorului.
De pildă, PCP-ul poate cauza simptome similare schizofreniei, iar efectele negative ale acestui drog pot persista și pot fi resimțite și la un an după oprirea consumului. Supradoza de halucinogene poate cauza accident vascular cerebral, comă sau deces, iar riscul de complicații crește dacă acestea sunt combinate cu alte droguri sau cu unele medicamente.
Tratarea dependenței de droguri halucinogene
Nu există medicamente aprobate de Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) pentru a trata dependența de substanțele halucinogene. În timp ce tratamentele comportamentale pot fi utile pentru pacienții cu o varietate de dependențe, oamenii de știință au nevoie de mai multe cercetări pentru a afla dacă terapiile comportamentale sunt eficiente pentru dependența de halucinogene.
Nu există un tratament specific pentru abuzul sau dependența de halucinogene. Însă există medicamente care pot ameliora simptomele fizice și psihice cauzate de consumul acestor droguri. Consilierea psihologică este de mare ajutor în combaterea nevoii de a consuma un drog halucinogen.
De multe ori, consumul de substanțe halucinogene este asociat cu depresia, iar în această situație e necesar fie ajutorul unui psiholog, fie de cel oferit de un psihiatru, în vederea tratării tulburării psihice. Dependența psihică ce apare în urma consumului de droguri halucinogene se tratează greu, însă cu ajutorul unor specialiști și cu sprijinul familiei și prietenilor, consumatorul va reuși să se țină departe de tentații.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute on Drug Abuse - Hallucinogens DrugFacts
https://nida.nih.gov/publications/drugfacts/hallucinogens
American Addiction Centers - Psychedelic Drug Effects, Side Effects & Dangers
https://americanaddictioncenters.org/psychedelics
American Addiction Centers - Hallucinogen Addiction: Types & Effects of Mind-Altering Drugs
https://americanaddictioncenters.org/hallucinogens
Te-ar mai putea interesa și...
