Totul despre nevralgie: simptome, cauze și tratament

1. Ce este nevralgia
1.1. Simptome
1.2. Cauze generale
1.3. Factori de risc
2. Tipuri de nevralgie
2.1. Nevralgia trigeminală
2.1.1.Simptome
2.1.2. Cauze și factori de risc
2.2. Nevralgia postherpetică
2.2.1. Simptome
2.2.2. Cauze și factori de risc
2.3. Nevralgia occipitală
2.3.1.Simptome
2.3.2. Cauze și factori de risc
2.4. Nevralgia periferică
2.4.1. Simptome
2.4.2. Cauze și factori de risc
2.5. Nevralgia intercostală
2.5.1. Simptome
2.5.2. Cauze și factori de risc
2.6. Nevralgia diabetică
2.6.1. Simptome
2.6.2. Cauze și factori de risc
3. Forme de tratament
3.1. Tratament medicamentos
3.2. Intervenție chirurgicală
3.2.1. Decompresie microvasculară
3.2.2. Intervenție stereoactică
3.2.3. Microcompresiune percutană cu balon
3.3. Tratament homeopatic
3.4. Metode de prevenție

Recomandările experților DOC.ro

1. Ce este nevralgia

Nevralgia reprezintă senzații de durere sau de arsură resimțite în urma iritării sau deteriorării unui nerv. Nevralgia poate afecta orice parte a corpului, generând dureri cu grade diferite de severitate, de la senzații suportabile, până la dureri severe. Deoarece durerea este recurentă și se poate croniciza, persoanele care suferă de nevralgie sunt în căutarea unui tratament definitv, pentru a-și putea desfășura activitățile zilnice fără impedimentul durerii.

Nevralgia este, așadar, denumirea generică a unui sindrom deosebit de complex și de variat de afecțiuni, care apare ca o consecință a iritației sau afectării a ramurilor sensibile ale plexurilor nervoase. Deoarece sindromul nevralgic poate afecta diverse părți ale corpului, s-au creat subgrupuri sistematizate pentru a defini fiecare tip de nevralgie, începând cu zona craniană și terminând cu zona periferică.

1.1. Simptome

Durerea cauzată de nevralgii se instalează, de regulă, în mod brusc, iar fiecare tip de nevralgie (în funcție de zona în care este localizată) manifestă un anumit tip de durere. Cel mai adesea, nevralgia se resimte ca o senzație de durere, de înțepături profunde sau de arsură.

Durerea evoluează prin crize puternice, dar fondul dureros poate persista între acestea. Episoadele nevralgice se pot repeta în cadrul aceleași zile, și pot fi declanșate de acțiuni simple, precum un strănut, o mișcare bruscă, râset puternic, masticație sau expunerea la aer foarte rece sau foarte cald. În anumite cazuri, nevralgia este însoțită de spasme musculare, lăcrimare excesivă, înroșirea feței, transpirație sau salivație abundentă. De asemenea, aceste crize se pot manifesta, din nou, după pauze de câteva săptămâni, luni sau, chiar, ani de zile.

Așadar, câteva dintre cele mai comune simptome ale nevralgiilor sunt:

Episoade subite de durere acută (sub formă de junghi sau înțepătură)
Senzație persistentă de durere sau de arsură
Senzație de furnicături sau, din contră, de amorțeală, în zona afectată
Slăbiciune a mușchilor
Pierdere de masă musculară sau, în cazuri severe, atrofierea mușchilor
Spasme musculare involuntare sau crampe ale mușchilor

1.2. Cauze generale

Cauza principală pentru majoritatea formelor de nevralgie reprezintă iritarea sau deteriorarea unui anumit nerv ca urmare a presiunii oaselor, a vaselor de sânge sau a tumorilor.

Pe lângă aceasta, există și alte câteva cauze cunoscute, printre care se numără anumite infecții virale, precum boala Lyme, HIV/SIDA și zona zoster, precum și alte afecțiuni medicale, cum ar fi diabetul și insuficiența renală. Înaintarea în vârstă este, la rândul ei, printre cauzele apariției nevralgiilor.

1.3. Factori de risc

În ceea ce privește factorii de risc, cel mai cunoscut este expunerea îndelungată la frig și/sau umezeală, mai ales a persoanelor vârstnice, care sunt mai predispuse la nevralgii, dar și a persoanelor cu un sistem imunitar slăbit. În egală măsură, trecerea subită de la temperaturi înalte la temperaturi scăzute, și invers, poate duce la apariția nevralgiilor. Acest lucru se poate întâmpla și în situații de călătorie, de exemplu revenirea, în timpul iernii, pe continentul european, dintr-o țară tropicală.

2. Tipuri de nevralgie

Specialiștii împart formele de nevralgie în funcție de zonele afectate ale corpului. Prin urmare, cele mai comune tipuri de nevralgie sunt:

Nevralgia trigeminală (cunoscută și ca nevralgia cranio-facială sau nevralgia de trigemen)
Nevralgia postherpetică
Nevralgia occipitală sau nevralgia Arnold
Nevralgia periferică
Nevralgia intercostală (sau nevralgia interstițială)
Nevralgia diabetică

2.1. Nevralgia trigeminală

Nevralgia trigeminală este direct legată de nervul trigeminal, care se află localizat în zona cranio-facială. Acesta are 3 ramuri nervoase, care emit semnale dinspre creier în direcția feței, a gurii, a dinților și a nasului.

Nevralgia trigeminală este o afecțiune neurologică care provoacă dureri intense la nivelul feței, de obicei la nivelul unuia sau a două dintre cele trei ramuri ale nervului trigeminal. Aceste ramuri sunt responsabile de furnizarea de informații senzoriale din diferite zone ale feței, inclusiv din zona maxilarului inferior, obraz, bărbie și frunte.

2.1.1. Simptome

Simptomele nevralgiei trigeminale pot varia de la durere ascuțită, tăioasă și înțepătoare într-o anumită zonă a feței, până la spasme musculare involuntare (numite ticuri), în special în timpul episoadelor dureroase. Aceste episoade pot fi declanșate de stimuli precum mișcarea feței, mâncarea, băuturile reci sau calde, spălatul pe față sau altă activitate care poate perturba nervul trigeminal.

Nevralgia trigeminală se împarte în două categorii distincte, în funcție de simptomatică: de tip 1 și de tip 2. Nevralgiile de tip 1 sunt cele care cauzează senzația de arsură sau de furnicături în zona feței. Persoanele care suferă de nevralgii trigeminale de tip 1 manifestă episoade spontane și aritmice de durere. Durata acestor episoade variază, de la persoană la persoană, dar pot ține, în medie, până la 2 minute. În cazul nevralgiilor de trigemen de tip 2, acestea sunt responsabile pentru senzația accentuată și constantă de durere la nivelul feței.

2.1.2. Cauze și factori de risc

Cauzele exacte care declanșează nevralgia de trigemen sunt, în prezent, neclare. Cu toate acestea, se cunoaște faptul că presiunea generată de un vas de sânge supradilatat poate provoca iritație sau, chiar, deteriora nervul trigeminal. Scleroza multiplă poate, de asemenea, influența instalarea nevralgiei de trigemen. Scleroza în plăci este o afecțiune neurologică ce declanșează un proces de inflamație care deteriorează teaca de mielină care protejează fibrele nervoase din sistemul nervos central.

În plus, infecțiile, tumorile sau anumite malformații ale carotidei pot determina apariția nevralgiilor trigeminale. Afecțiunea poate apărea și în contextul anumitor boli, cum ar fi gripa, anemia, reumatismul sau diabetul.

2.2. Nevralgia occipitală

Nevralgia occipitală sau nevralgia Arnold este o consecință a deteriorării nervilor occipitali, care se află localizați în zona gâtului și trimit semnale către zona cervicală.
Nevralgia occipitală este o afecțiune care provoacă dureri puternice și constante în partea posterioară a capului sau în zona occipitală, ceea ce poate fi adesea însoțită de sensibilitate la atingere sau presiune în această zonă. Această afecțiune este cauzată de o afectare sau iritare a nervului occipital mare, care merge din partea superioară a gâtului către partea posterioară a capului și a ochilor.

2.2.1. Simptome

Nevralgia occipitală produce dureri pulsatile sau dureri ascuțite, care pornesc de la baza craniului și radiază de-a lungul scalpului. De asemenea, pacienții cu nevralgie occipitală acuză, adesea, dureri la nivelul orbitelor ochilor.

Diferența între nevralgia occipitală și migrenă este că nevralgia occipitală este cauzată de afectarea nervului occipital mare, în timp ce migrena este o afecțiune neurologică care poate fi cauzată de o serie de factori diferiți.

2.2.2. Cauze și factori de risc

Nevralgia occipitală are mai multe cauze, printre care asocierea cu anumite afecțiuni, cum ar fi diabetul, guta, infecțiile sau tumorile de la nivelul gâtului. Mișcările subite ale capului pot determina, adesea, instalarea unei nevralgii occipitale de scurtă durată. În același mod, tensionarea mușchilor din zona cervicală, prin poziție incorectă sau efort susținut, poate duce la apariția unei asemenea nevralgii.

Leziunile de la nivelul gâtului sau orice fel de afectare a acestuia, prin accidentare sau vătămare voită, poate duce, de asemenea, la instalarea nevralgiei occipitale. În plus, inflamația vaselor de sânge de la nivelul gâtului poate pune presiune pe nervii occipitali, generând nevralgiile.

Medicamentele analgezice și un set de trei injecții cu steroizi, cu sau fără toxină botulinică, pot „calma” nervii hiperactivi. Unii pacienți răspund bine la terapia neinvazivă și este posibil să nu necesite intervenție chirurgicală.

2.3. Nevralgia postherpetică

Nevralgia postherpetică este o afecțiune mai deosebită și extrem de dureroasă, care afectează nervii de la nivelul pielii.

Nevralgia postherpetică este o afecțiune dureroasă care apare ca o complicație a herpesului zoster, cunoscut și sub denumirea de zona zoster. Este o formă de durere neuropatică care persistă după ce erupția cutanată cauzată de virusul zona zoster a dispărut.

2.3.1. Simptome

Nevralgia postherpetică se manifestă prin dureri la nivelul pielii, în special în zonele afectate de zona zoster sau de infecții cutanate. Alte simptome des întâlnite și asociate cu nevralgia postherpetică sunt senzația de arsură la nivelul pielii, mâncărime și prurit.

2.3.2. Cauze și factori de risc

Conform Centrului de Control și Prevenție al Afecțiunilor (CDC) din Statele Unite, nevralgia postherpetică este cea mai întâlnită complicație produsă de zona zoster și afectează între 10% și 13% dintre persoanele care suferă de boală. Zona zoster este o infecție virală, de natură herpetică, manifestată prin iritație acută a pielii. Virusul varicella-zoster, responsabil pentru vărsatul de vânt, rămâne latent în sistemul nostru nervos și se poate reactiva oricând pe parcursul vieții, sub formă de zona zoster.

Atunci când virusul este reactivat, el poate da curs unui proces inflamator în organism, suficient de puternic pentru a impacta fibrele nervoase. Inflamația poate produce leziuni permanente ale nervilor, care, la rândul lor, se manifestă prin dureri nevralgice, care vor apărea și după depășirea bolii.

2.4. Nevralgia periferică

Nevralgia periferică, sau neuropatia periferică, se referă la durerea survenită în urma deteriorării nervilor care aparțin de sistemul nervos periferic, inclusiv totalitatea fibrelor nervoase aferente coloanei vertebrale. Nevralgia periferică poate afecta un singur nerv sau întregi grupări nervoase. Deteriorarea sistematică a nervilor periferici poate avea consecințe îngrijorătoare, precum afectarea nervilor care controlează mișcările musculare, a celor care transmit informații senzoriale și care reglează activitatea organelor intestinale.

2.4.1. Simptome

Nevralgia periferică poate produce senzație de durere sau de amorțeală la nivelul mâinilor, picioarelor, brațelor și tălpilor. Alte simptome cuprind mișcări involuntare sau tresăriri ale mușchilor, crampe musculare, pierderea echilibrului, probleme în efectuarea unor activități motorii complexe (de exemplu, încheierea nasturilor de la cămașă), hipersensibilitate la atingere sau la oscilațiile de temperatură, transpirație excesivă, neplăceri gastrointestinale, dificultăți în masticație și înghițire a mâncării, dificultăți în vorbire.

2.4.2. Cauze și factori de risc

Deteriorarea nervilor periferici se poate produce din mai multe cauze, cea mai comună fiind efortul fizic intens și accidentele survenite în urma practicării anumitor sporturi mai dificile, precum ski și snowboarding. Expunerea la frig și umezeală poate reprezenta un factor de risc important în cazul neuropatiei periferice.

2.5. Nevralgia intercostală

Nevralgia intercostală, sau interstițială, afectează nervii de la nivelul cutiei toracice, mai precis, cei localizați sub coaste, care coordonează mușchii intercostali.

2.5.1. Simptome

Nevralgia intercostală cauzează apariția unor dureri ascuțite sau a unei senzații pronunțate de arsură, care afectează zona pieptului, cavitatea toracică și întreaga zonă intercostală, față-spate. Anumite mișcări fizice, precum respirația, râsetul, tusea și sughițul, pot accentua durerea. Alte simptome includ: senzația de presiune la nivelul pieptului, furnicături sau senzație de amorțeală în partea superioară a pieptului sau în cea a spatelui, spasme musculare și pierderea apetitului.

2.5.2. Cauze și factori de risc

În afara deteriorării nervoase, există anumiți factori care pot contribui la instalarea nevralgiei intercostale, cum ar fi leziunile sau intervențiile chirurgicale la nivelul pieptului, presiunea exercitată pe nervii din zona intercostală și infecțiile virale, printre care și zona zoster.

2.6. Nevralgia diabetică

Nevralgia, sau neuropatia, diabetică este cea mai des întâlnită complicație a diabetului. Având în vedere numărul crescut de persoane care sunt afectate de diabet, pe plan global, incidența neuropatiei diabetice este din ce în ce mai mare.

Există 4 categorii de neuropatie diabetică:

Neuropatia periferică simetrică (afectează mâinile și picioarele și este cea mai comună formă a nevralgiei diabetice).
Neuropatia autonomică (se manifestă la nivelul nervilor care controlează funcțiile involuntare ale corpului, cum ar fi digestia, urinarea și pulsul).
Neuropatia toracică și lombară sau proximală (afectează nervii aferenți unei părți din corp, cum ar fi picioarele sau cavitatea toracică).
Mononeuropatia (poate afecta oricare nerv individual).

2.6.1. Simptome

Simptomele nevralgiei diabetice pot fi diferite, în funcție de tipul de neuropatie. Astfel, în cazul neuropatiei periferice, cele mai comune simptome sunt: senzația de amorțeală sau letargie, senzația de arsură sau furnicături, pierderea tonusului muscular la nivelul mâinilor și al picioarelor, sau pierderea echilibrului.

În cazul neuropatiei autonomice, simptomatica este mai complicată și poate include, printre altele: reflux gastroesofagian și balonare, stare de greață, constipație sau diaree, disfuncție sexuală (atât la femei, cât și la bărbați), contracții musculare, stare de slăbiciune, dificultăți de vorbire sau de înghițire a mâncării.

Pentru celelalte tipuri de neuropatie diabetică, simptomele sunt similare, iar cele mai comune sunt pierderea echilibrului, senzațiile de amorțeală, de furnicături sau de durere.

2.6.2. Cauze și factori de risc

Nevralgia diabetică se manifestă numai la pacienții bolnavi de diabet, și poate apărea, cu precădere, atunci când glicemia pacientului este ridicată.

3. Forme de tratament

Opțiunile de tratament pentru nevralgie depind de tipul și de severitatea afecțiunii. Tratamentele topice (cum ar fi unguentele) sau injecțiile cu steroizi sunt o alternativă de atenuare a durerii pe termen scurt, în cazurile de nevralgie cu durere moderată. Cercetările recente aduc rezultate promițătoare cu privire la tratamentul prin radiofrecvență pulsată. Pentru tratarea nevralgiei severe este necesar fie un tratament medicamentos de cursă lungă, fie intervenția chirurgicală sau, după caz, de ambele opțiuni.

3.1. Tratament medicamentos

Medicamentele de tipul analgezicelor și antiinflamatoarelor funcționează pentru persoanele care suferă de nevralgii ușoare spre moderate. În cazurile de durere intensă, se poate utiliza o schemă de tratament care să adreseze cauza apariției nevralgiei, cum ar fi:

Anticonvulsivantele, cu substanțe active precum carbamazepină, topiramat sau lamotrigină
Antidepresivele, pe bază de amitriptilină
Medicamentele cu rol de stabilizare a membranei, precum gabapentina
Relaxanții musculari, de exemplu baclofen

Din păcate, majoritatea opțiunilor medicamentoase vin cu efecte adverse neplăcute, precum oboseală cronică, stare de slăbiciune sau deficit de atenție. Noi medicamente sunt testate pentru a veni în ajutorul pacienților cu nevralgii, în așa fel încât durerea să fie atenuată fără potențiale efecte adverse.

În cazul nevralgiilor craniene, faciale sau occipitale, pe lângă medicamentele anttinflamatoare se poate opta pentru și un set de injecții cu cortizon și toxină botulinică, care pot „calma” nervii hiperactivi. Unii pacienți răspund bine la terapia neinvazivă și este posibil să nu necesite intervenție chirurgicală.

3.2. Intervenție chirurgicală

Anumite proceduri chirurgicale pot ajuta în atenuarea nevralgiei, atunci când tratamentul medicamentos nu mai dă rezultate. Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale care pot fi folosite în tratarea nevralgiei severe.

3.2.1. Decompresia microvasculară

Decompresia microvasculară presupune înlăturarea unui vas de sânge supradilatat de pe nervul răspunzător pentru nevralgie. Procedura implică introducerea unui tampon special, care separă vasul de sânge de nervul afectat.

3.2.2. Radiochirurgia stereoactică

Deși face parte din sectorul chirurgical, aceasta este o procedură neinvazivă, utilizată, în special, în tratamentul anomaliilor funcționale sau a tumorilor de mici dimensiuni ale creierului. În tratamentul nevralgiilor, aceasta poate fi utilizată pentru iradierea rădăcinii nervului afectat, blocând, astfel, transmiterea semnalelor de durere către creier.

3.2.3. Microcompresiunea cu balon

Această procedură presupune inserarea unui balon de mici dimensiuni în interiorul nervului afectat. Balonul se umflă în interior, ceea ce duce la distrugerea sistematică și controlată a nervului. Acest tip de intervenție are și rolul de a preveni emiterea de semnale de durere din partea nervului afectat către creier. Cu toate acestea, efectul procedurii este temporar și dispare în totalitate după 1-2 ani.

3.3. Tratament homeopatic

Tratamentul homeopatic presupune un plan curativ personalizat, în funcție de tipul de nevralgie, intensitatea durerii și istoricul medical al pacientului. Cele mai frecvente recomandări în planul de tratament homeopatic sunt: gelul/unguentul cu extract de arnică, suplimentele pe bază de Spigelia, compresele cu ceai de mușețel sau tinctura de Hypericum perforatum. Tratamentul homeopatic este, adesea, însoțit de o recomandare pentru acupunctură sau masaj medical, în funcție de situația pacientului.

Indiferent de metoda de tratare aleasă și potrivită pentru tine, este important să discuți în prealabil cu doctorul specialist pentru a te asigura că este cea mai bună soluție pentru tine.

3.4. Metode de prevenție

Deși apariția și instalarea nevralgiei nu poate fi prevenită, există diferite metode de scădere a incidenței episoadelor de durere sau de atenuare a acesteia fără tratament medical. Mișcarea în aer liber și exercițiul fizic regulat pot aduce îmbunătățiri considerabile și pot spori calitatea vieții pacientului. O recomandare din partea medicului specialist este necesară înainte de a lua decizia asupra oricărui tip de sport.

Relaxarea generală și starea de bine, pe cât de greu de obținut, uneori, sunt pe atât de importante. Așadar, masajul, meditația, exercițiile de respirație sau de vizualizare pot juca un rol important în obținerea unei stări generale de bine și, în cele din urmă, atenuarea durerilor nevralgice.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical News Today - What to know about neuralgia - https://www.medicalnewstoday.com/articles/325331#types
Medical News Today – What to know about diabetic neuropathy - https://www.medicalnewstoday.com/articles/245310#types
Centers for Disease Control and Prevention – Complications of shingles - https://www.cdc.gov/shingles/about/complications.html
University College London Hospitals - Prospect for more effective treatment of nerve pain - https://www.uclh.nhs.uk/News/Pages/Prospectformoreeffectivetreatmentofnervepain.aspx
Studiul ”Treatment of Recurrent Trigeminal Neuralgia by Using Extended Duration of Pulsed Radiofrequency”, publicat în US National Library of Medicine, în 2018, autori: Abdelrady S Ibrahim et al. - https://clinicaltrials.gov/ct2/show/NCT03396406
Studiul “Pulsed Radiofrequency Treatment for Trigeminal Neuralgia”, autori: Nicholas Hai Liang Chua, Willy Halim, Tjemme Beems and Kris CP Vissers - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4018717/

Te-ar mai putea interesa și...

Te-ar mai putea interesa și