Totul despre guta (artrita gutoasa): Simptome, Factori de risc & Tratament | Doc.ro

1. Despre gută sau artrită gutoasă
   a. Ce este guta?
   b. Cauze și factori de risc ai gutei
   c. Tipuri de gută sau stadiile gutei
   d. Simptome ale gutei
   e. Metode de diagnosticare pentru gută
   f. Evoluția gutei
2. Condițiile asociate gutei și complicațiile gutei
3. Cum se tratează guta?
   a. Tratament medicamentos folosit pentru a trata atacul de gută
   b. Tratamentul medicamentos folosit pentru a preveni complicațiile gutei
   c. Stilul de viață pentru pacienții cu gută
   d. Tratamentul chirurgical pentru gută
   e. Remedii naturiste și suplimente pentru ameliorarea simptomelor gutei
   f. Terapii alternative pentru gută
   g. Modificarea dietei la pacientul cu gută
4. Prevenirea gutei

Despre gută sau artrită gutoasă

Guta este o afecțiune care cauzează dureri articulare severe, de aceea este important să mergi la medic, pentru un diagnostic și un tratament adecvate.

STUDII CLINICE ARTRITĂ PSORIAZICĂ

Ce este guta?

Guta este o afecțiune caracterizată prin nivel seric crescut al acidului uric, iar clinic se caracterizează prin episoade recurente de artrită acută (cu prezența cristalelor de urat de sodiu monohidrat în lichidul sinovial). Evoluția cronică a bolii adaugă apariția nodulilor (tofilor gutoși) și a bolii renale. Guta este cea mai frecventă cauză de artrită inflamatoare la bărbații de peste 50 ani.

Cauze și factori de risc ai gutei

Guta este o afecțiune caracterizată de dureri articulare extrem de mari, cauzată de o cantitate prea mare de acid uric în sânge și în țesuturi. Când nivelul de acid uric este prea mare, această substanță poate forma mici cristale care pătrund în articulații, provocând durere articulară.

Guta apare din trei motive principale:

1. Din cauză că pacientul mănâncă multe alimente bogate în purine, pe care organismul le descompune în acid uric. Exemple de alimente bogate în purine sunt peștele gras, fructele de mare, organele de la animale (ficatul, rinichii și altele).
2. Din cauză că există o producție excesivă de acid uric în corp. Acest lucru se poate întâmpla în cazul anumitor afecțiuni genetice sau în cazul chimioterapiei, la pacienții cu cancer.
3. Din cauză că acidul uric este slab excretat de rinichi. Bolile renale pot împiedica procesul de excreție a acidului uric, însă și alte condiții pot afecta excreția acestuia: înfometarea, consumul excesiv de alcool, folosirea medicamentelor diuretice (cum ar fi furosemidul).

Guta sau artrita gutoasă apare la aproape 20% dintre pacienții cu hiperuricemie (creșterea cantității de acid uric). De asemenea, și o scădere rapidă a nivelului de acid uric poate declanșa guta, boală care apare ca niște atacuri izolate sau puseuri.

Boala este mai frecvent întâlnită la bărbați decât la femei. Nivelul seric crescut al acidului uric (hiperuricemia) reprezintă un factor de risc pentru gută. Spre deosebire de hiperuricemie, care este o condiție medicală relativ frecvent întâlnită în populația generală (asociată sindromului metabolic care presupune hipertensiune arterială, rezistență la insulină, dislipidemie, obezitate abdominală), guta este mai rar întâlnită.

Guta este o boală a metabolismului purinelor. Produsul final de catabolism al purinelor endogene (proprii organismului) sau al celor din alimentație este acidul uric. Organismul uman este lipsit de o enzimă care să transforme acidul uric într-o substanță mai solubilă și mai ușor de eliminat din organism.

Producția crescută de urat este responsabilă doar de 10% dintre cazurile de hiperuricemie. Această producție crescută este consecința unor anomalii enzimatice implicate în metabolismul purinelor, dar și consumului de alimente bogate în purine și consumului crescut de alcool. Dar marea majoritate a cazurilor de hiperuricemie (90%) sunt cauzate de scăderea excreției de acid uric la nivelul rinichiului.

Factorii care cresc cantitatea de acid uric din sânge pot fi alimentația, obezitatea, dar și unele boli și medicamente.

Consumul de carne și de fructe de mare în cantități mari, cât și consumul de băuturi îndulcite cu fructoză cresc nivelul de acid uric, care la rândul său crește riscul de apariție a gutei. Consumul de alcool, în special de bere, crește riscul de a dezvolta gută. Dacă este vorba de o persoană supraponderală, corpul ei produce mai mult acid uric, iar rinichilor le este mult mai greu să elimine acidul uric (prin excreție).

Anumite afecțiuni cresc riscul de a dezvolta artrita gutoasă. Printre acestea se numără hipertensiunea arterială netratată și bolile cronice, cum ar fi: diabetul, sindromul metabolic, bolile cardiovasculare, bolile renale. Folosirea diureticelor tiazidice, utilizate în mod frecvent pentru a trata hipertensiunea, și dozelor mici de aspirină poate crește nivelul de acid uric.

Dacă alți membri din familia pacientului au suferit de gută, atunci riscul unei persoane de a dezvolta boala este mai mare. Guta apare mai des în rândul bărbaților, în principal deoarece femeile tind să aibă niveluri mai scăzute de acid uric în organism. După menopauză, însă, cantitatea de acid uric la femei se apropie de cea a bărbaților.

O operație recentă sau un traumatism fizic au fost asociate, de asemenea, cu un risc crescut de a dezvolta un atac de gută.

Episodul acut de artrită gutoasă poate fi declanșat de:

- un exces alimentar combinat cu un consum excesiv de alcool
- un traumatism local articular
- o intervenție chirurgicală
- o infecție
- administrarea unor medicamente noi.

Articulația cea mai frecvent afectată de un episod acut de artrită gutoasă este cea metatarsofalangiană a halucelui (degetul mare de la picior), deoarece:

- este o articulație cu o temperatură scăzută (ceea ce predispune la precipitarea cristalelor de urat de sodiu monohidrat);
- este o articulație supusă unui stres mecanic mare în timpul mersului și al menținerii poziției verticale.

Alte articulații inflamate afectate de gută sunt glezna, genunchiul, pumnul, degetele mâinii, coatele.

Tipuri de gută sau stadiile gutei

Există diferite stadii ale bolii, având în vedere că guta poate progresa în timp.

Hiperuricemia asimptomatică

Hiperuricemia asimptomatică reprezintă o condiție medicală în care un pacient are acidul uric crescut în mod persistent, fără alte semne clinice (fără artrită, fără tofi gutoși). Apariția primului episod de artrită acută gutoasă este corelată cu perioada îndelungată a acestor valori modificate, cât și cu nivelul seric atins de acidul uric.

Guta acută

Artrita acută gutoasă reprezintă un episod acut inflamator la nivel articular și se închide astfel perioada de hiperuricemie asimptomatică. Episodul acut de gută poate fi declanșat de un traumatism articular, de consumul crescut de alimente bogate în purine asociat cu o cantitate mare de alcool, de anumite medicamente (precum diureticele, tuberculostaticele), de o infecție sau de o intervenție chirurgicală. Se manifestă prin durere intensă și tumefacție articulară și articulație caldă la palpare.

Guta intercritică

Perioada intercritică este o perioadă în care pacientul nu are simptome între episoadele acute de gută. Mai mult de jumătate dintre pacienți vor avea un nou atac acut de gută în interval de un an de la primul episod.

Guta cronică tofacee

Guta cronică tofacee este urmarea acumulării progresive de acid uric care determină apariția tofilor gutoși (depuneri tisulare de urat de sodiu monohidrat). Aceștia sunt formațiuni nedureroase, cu consistență elastică, cu dimensiuni de la câțiva milimetri până la câțiva centimetri. Sunt localizați mai frecvent la nivelul urechii, la degetele mâinilor și picioarelor, la nivelul cotului și antebrațului.

Pseudoguta

O afecțiune care este confundată cu ușurință cu guta este pseudoguta. Simptomele pseudogutei sunt foarte asemănătoare cu cele ale artritei gutoase. Diferența majoră dintre gută și pseudogută este că articulațiile sunt iritate de cristale de calciu-pirofosfat (în cazul pseudogutei) și nu de cristalele de acid uric. Pseudoguta necesită un tratament diferit față de gută.

Simptomele gutei

La marea majoritate a pacienților, primul episod de artrită acută gutoasă apare brusc, în plină stare de sănătate, cu durere intensă. Ulterior apar și alte simptome de gută, articulația se înroșește, devine caldă și se tumefiază. După câteva zile de evoluție, durerea, tumefacția, roșeața și căldura locală scad și pielea de pe suprafața articulației afectate se descuamează.

Semnele și simptomele gutei aproape întotdeauna apar subit, de cele mai multe ori noaptea:

  • Durere articulară intensă, mai severă în primele 4-12 ore (degetul mare de la picior, glezne, genunchi, coate, încheieturi, degete);
  • Disconfort prelungit după durerea acută (câteva zile sau chiar câteva săptămâni);
  • Umflare (tumefacție) a articulațiilor afectate, care sunt sensibile, calde la atingere și înroșite;
  • Limitrea mișcărilor articulare.

Dacă te confrunți cu durere intensă, subită, într-o articulație, sună-ți medicul. Guta lăsată netratată poate duce la agravarea durerii și la deteriorarea articulației. Mergi la spital sau cere imediat îngrijiri medicale dacă ai febră și dacă o articulație este caldă la palpare și este inflamată, lucru care poate fi un semn că există o infecție.

Metode de diagnosticare pentru gută

Medicul poate folosi mai multe tipuri de investigații sau metode pentru a diagnostica guta, iar acestea sunt:

Analiza lichidului sinovial

Lichidul sinovial extras dintr-o articulație afectată de gută arată un lichid sero-citrin, cu număr crescut de leucocite (dintre care majoritatea sunt neutrofile). Examenul lichidului sinovial la microscopul cu lumina polarizată arată prezența de cristale aciculare cu birefringență negativă, caracteristice pentru această afecțiune.

Analize de sânge

Analizele de sânge făcute la un pacient cu episod acut de gută arată VSH crescut, fibrinogen, proteină C reactivă crescute, leucocitoză și trombocitoză. Acidul uric seric poate fi crescut sau poate să se încadreze în limitele normalului. Din urina colectată pe 24 ore se determină uricozuria, care este crescută chiar și în condițiile unei valori normale a acidului uric seric.

Analiza urinei

Testele de urină pot fi efectuate pentru ca medicul să verifice funcționarea rinichilor.

Radiografia

Radiografia arată doar tumefacția părților moi periarticulare în cazul primului atac acut de gută. Ulterior, odată cu trecerea anilor și evoluția spre stadii tardive de boală, afectarea osteoarticulară este severă.

Ecografia

Ultrasonografia sau ecografia musculoscheletală poate detecta cristalele de acid uric într-o articulație sau în tofii gutoși. Această tehnică este extrem de folosită în prezent.

Tomografia computerizată care utilizează energie duală

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

CT-ul care utilizează energie duală este o altă metodă întrebuințată. Acest tip de investigație imagistică poate detecta prezența cristalelor de acid uric într-o articulație, chiar și atunci când aceasta nu este inflamată în mod acut.

Evoluția gutei

După un prim episod de gută acută, articulația se recuperează în totalitate. Mai mult de jumătate dintre pacienți prezintă în anul următor încă un episod acut de gută, dar de obicei al doilea nu mai are intensitatea primului. Există și un procent scăzut de pacienți care nu mai fac niciodată în cursul vieții un alt episod de gută acută. În schimb, dacă numărul episoadelor de gută acută este mare, articulația nu se mai recuperează în totalitate și pacientul rămâne cu o afectare articulară restantă, manifestată prin dureri de articulații, între episoadele acute.

Condițiile asociate gutei și complicațiile gutei

Pacienții cu artrită gutoasă au și alte boli considerate ca fiind asociate gutei.

Hipertensiunea arterială este întâlnită la mai mult de 25% dintre pacienții cu gută.
• Obezitatea este frecventă în rândul pacienților cu gută (atât femei, cât și bărbați).
• Aproape toți pacienții cu gută au valori crescute ale trigliceridelor serice și unii dintre ei au și toleranță alterată la glucoză sau diabet zaharat de tip 2.

Speranța de viață a pacienților cu gută este determinată de afectarea renală (produsă ca și consecință a bolii, pe de o parte prin depunerea cristalelor de sodiu la nivelul rinichiului, dar și prin formarea calculilor renali), dar și de condițiile asociate (hipertensiune, obezitate, hipertrigliceridemie, care reprezintă în plus și factori de risc ai aterosclerozei).

Persoanele care suferă de gută pot dezvolta, în timp, afecțiuni mai grave, cum ar fi:

Guta recurentă

Este posibil ca unii pacienți să nu se mai confrunte niciodată cu semnele și simptomele gutei. Alți pacienți pot avea episoade de gută de câteva ori pe an. Medicamentele pot ajuta la prevenirea atacurilor, dar, lăsată netratată, guta poate cauza eroziuni articulare și distrugerea articulației.

Guta într-o formă avansată

Tofii gutoși se pot dezvolta pe mai multe zone, cum ar fi pe degete, mâini, picioare, coate, tendonul lui Ahile (în spatele gleznelor); deși nu sunt dureroși, pot să se umfle și pot deveni sensibili în timpul unui atac.

Pietre la rinichi (calculi renali)

Cristalele de urat de sodiu monohidrat pot, în timp, să se colecteze în tractul urinar la pacienții cu gută, cauzând formarea pietrelor la rinichi. Medicamentele pot să ajute la reducerea riscului de apariție a calculilor renali.

Cum se tratează guta?

Cele mai multe cazuri de gută sunt tratate cu ajutorul medicamentelor.

Tratament medicamentos folosit pentru a trata atacul de gută

Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) - Pacientul are atât opțiuni care se eliberează fără prescripție medicală (ibuprofenul, naproxenul), cât și medicamente mai puternice din clasa AINS, care se eliberează pe bază de prescripție medicală (indometacin sau celecoxib).

Colchicină - Medicul poate recomandă colchicină, un tip de analgezic care reduce în mod eficient durerea cauzată de gută. Acest medicament poate avea efecte adverse. După ce trece atacul de gută, medicul poate prescrie o doză zilnică mai mică de colchicină, pentru a preveni puseurile viitoare.

Corticosteroizi - Medicamentele din clasa corticosteroizilor sau steroizilor, cum ar fi prednisonul, pot controla inflamația și durerea în cazul gutei. Se găsesc sub formă de pilule sau se pot injecta direct în articulație. Este bine ca pacientul să nu ia aspirină pentru a trata durerea și inflamația, deoarece aspirina poate crește nivelul de acid uric din sânge.

Tratamentul medicamentos folosit pentru a preveni complicațiile gutei

Dacă pacientul are mai multe atacuri de gută în fiecare an sau dacă atacurile sunt mai rare, însă sunt extrem de dureroase, medicul poate prescrie medicamentele necesare pentru a reduce riscul unor complicații:

Medicamente care blochează producția de acid uric - Medicamentele numite inhibitori ai xantinoxidazei (alopurinol și febuxostat) limitează cantitatea de acid uric pe care organismul o produce. 
Medicamente care îmbunătățesc eliminarea acidului uric - Aceste medicamente, numite uricozurice, includ probenecid și lesinurad. Uricozuricele îmbunătățesc funcționarea rinichilor, ajutându-i să elimine acidul uric din corp. 

Stilul de viață pentru pacienții cu gută

Medicamentele sunt adeseori cel mai eficient mod de a trata guta acută și de a preveni atacurile recurente de gută. Chiar și așa, este important ca pacientul cu artrită gutoasă să facă anumite schimbări în stilul de viață:

  • Limitarea consumului de băuturi alcoolice și de băuturi îndulcite cu fructoză (un tip de zahăr din fructe). În locul acestora, pacientul trebuie să bea multe băuturi nonalcoolice, în special apă.
  • Limitarea consumului de alimente bogate în purine, cum ar fi carnea roșie, organele de animale și fructele de mare (crustaceele).
  • Activitatea fizică regulată este indicată, la fel și menținerea unei greutăți normale.

Tratamentul chirurgical pentru gută

Deoarece tofii gutoși pot cauza daune iremediabile la nivelul articulațiilor, una dintre cele trei opțiuni chirurgicale este adeseori recomandată de medic: îndepărtarea tofilor gutoși, fuziunea articulară sau înlocuirea articulației.

Remedii naturiste și suplimente pentru ameliorarea simptomelor gutei

Cafeaua - Unele studii au descoperit o asociere între consumul de cafea (normală și decofeinizată) și nivelurile MAI scăzute de acid uric, deși cercetările nu au demonstrat cum și de ce are cafeaua un astfel de efect.

Vitamina C - Suplimentele care conțIn vitamina C ar putea reduce nivelul de acid uric din sânge. DiscutĂ cu medicul reumatolog despre cât de mare ar trebui să fie doza de vitamina C în cazul tău. Poți crește aportul de vitamina C și dacă mănânci mai multe legume și fructe precum kiwi-ul, citricele, roșiile, ardeiul gras.

Cireșele - Unii experți au raportat că cireșele scad nivelul de acid uric și că reduc numărul atacurilor de gută. Este nevoie de mai multe cercetări pe această temă, pentru a se confirma efectul cireșelor.

Omega 3 - Nivelurile scăzute de acizi grași Omega 3 sunt asociate cu atacuri frecvente ale gutei. EPA și DHA sunt două tipuri de acizi grași Omega 3 polinesaturați, cu efecte antiinflamatoare. Aceștia pot inhiba activarea anumitor receptori din organism și anumitor factori prin care se induce inflamația.

Terapii alternative pentru gută

Unii pacienți cu gută pot apela la medicina alternativă sau la terapii complementare, pentru că unele dintre acestea îi ajută să facă față mai bine simptomelor, până când dispare durerea cauzată de gută sau până când medicamentele își fac efectul. De exemplu, tehnicile de relaxare, cum ar fi meditația și exercițiile de respirație profundă îi pot ajuta pe pacienți să nu se mai gândească la durerea articulară.

Modificarea dietei la pacientul cu gută

  • Pacientul nu trebuie să consume alimente bogate în purine (carnea de animal tânăr, carnea de vânat, organele) și să evite consumul de alcool.
  • Pe lângă acestea, având în vedere condițiile asociate gutei, e indicat ca pacientul să aibă un regim hipocaloric (ținând cont de asocierea cu obezitatea).
  • E bine ca pacientul să aibă un regim hiposodat (să nu adauge sare în mâncare și să evite alimentele foarte sărate).
  • Pacientul ar trebu să evite consumul de grăsimi animale, prăjelile (având în vedere asocierea gutei cu hipertrigliceridemia).
  • Nu în ultimul rând, pacienții care au toleranță alterată la glucoză sau cei care au diabet zaharat de tip 2 trebuie să evite alimentele cu conținut mare de zaharuri (dulciurile concentrate, sucurile carbogazoase) și alimentele procesate.

Prevenirea gutei

Pentru a preveni apariția gutei, este important să iei anumite măsuri care te pot feri de această boală:

  • Consumă apă suficientă de-a lungul zilei (nu alcool și nu sucuri cu fructoză) și încearcă să te hidratezi constant. Menține un aport de lichide de aproximativ 2-4 litri pe zi, în funcție de câte kilograme ai, de cât  efort fizic faci, dacă lucrezi în căldură etc.
  • Nu exagera cu alcoolul.
  • Consumă un număr suficient, dar nu exagerat de proteine și bazează-ți mesele pe multe legume.
  • Limitează cantitatea de alimente bogate în purine.
  • Dacă suferi de obezitate sau supragreutate, cere sfatul medicului de familie sau al unui nutriționsit pentru a scăpa de kilogramele în plus.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Harvard Medical School - Gout 
https://www.health.harvard.edu/pain/gout-overview
NHS Choices - Gout
https://www.nhs.uk/conditions/gout/ 
NEJM Evidence - Comparative Effectiveness of Allopurinol and Febuxostat in Gout Management
https://evidence.nejm.org/doi/full/10.1056/EVIDoa2100028
Studiul „Comparative Effectiveness of Allopurinol and Febuxostat in Gout Management”, Published February 3, 2022, NEJM Evid 2022; 1 (3), DOI:https://doi.org/10.1056/EVIDoa2100028, James R. O’Dell et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

CELE MAI CITITE

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0