Ciroza: cauze, simptome și tratament
Ciroza: cauze, simptome și tratament
Ciroza: cauze, simptome și tratament
1. Despre ciroza hepatică
1.1. Forme ale cirozei hepatice
1.2. Cauzele cirozei hepatice
1.3. Factorii de risc ai cirozei hepatice
1.4. Simptomele cirozei hepatice
1.5. Analize specifice diagnosticării cirozei hepatice
1.6. Diagnosticarea cirozei hepatice
1.7. Evoluția cirozei hepatice
1.8. Complicațiile cirozei hepatice
1.9. Prevenirea cirozei hepatice
2. Cum se tratează ciroza hepatică
2.1. Tratamentul inițial pentru ciroza hepatică
2.2. Tratamentul medical de întreținere în cazul cirozei hepatice
2.3. Tratamente pentru o ciroza hepatică în stadiu avansat
2.4. Transplantul de ficat
3. Sfaturi pentru ameliorarea simptomelor de ciroză hepatică
3.1. Regimul alimentar în ciroza hepatică
3.2. Schimbarea stilului de viață pentru îmbunătățirea sănătății
3.3. Evitarea unor medicamente ce pot agrava evoluția cirozei hepatice
1.Despre ciroza hepatică
Ciroza hepatică este o afecțiune ireversibilă, fiind de fapt un stadiu avansat de fibroză hepatică. Altfel spus, țesutul hepatic normal este înlocuit de țesut cicatricial nefuncțional.
1.1. Forme ale cirozei hepatice
Există mai multe forme ale cirozei hepatice, manifestările fiecăreia dintre acestea fiind determinate de cauzele apariției cirozei.
Ciroza postnecrotică – cunoscută și sub denumirea de ciroza postvirală, acest tip de ciroză apare ca urmare a bolilor infecțioase de care suferă ficatul. Această formă de ciroză este caracterizată prin pierderea de celule hepatice și fibroză. În general, pacienții diagnosticați cu hepatită de tip C care consumă alcool au șanse mari să dezvolte această formă de ciroză, alcoolul accelerând evoluția bolii.
Ciroza alcoolică – ciroza alcoolică este cea mai gravă afecțiune cauzată de alcool, un procent de 10-20% dintre persoanele alcoolice dezvoltând ciroză hepatică, potrivit statisticilor. Această formă de ciroză este caracterizată de pierderea de celule hepatice, apariția nodulilor regenerativi și a cicatricilor la nivelul ficatului.
Ciroza biliară – această formă de ciroză este de natură autoimună și distruge, treptat, ficatul. În prima fază sunt afectate conductele biliare, care se inflamează. Inflamarea excesivă a acestora cauzează obstrucția conductelor, care sunt înlocuite în timp cu țesut cicatricial.
Ciroza cardiacă – se manifestă prin fibroze la nivelul ficatului, apărute cel mai probabil în urma unei insuficiențe cardiace congestive la nivelul ventriculului drept. Caracteristici acestui tip de ciroză sunt și nodulii de regenerare.
1.2. Cauzele cirozei hepatice
O serie de factori pot contribui la deteriorarea ficatului, cauzând ciroza. Cele mai comune cauze ale cirozei hepatice sunt:
- Consumul abuziv de băuturi alcoolice
- Hepatita virală (B sau C)
- Depozite de grăsimi la nivelul ficatului
Alte posibile cauze sunt și:
- Depunerile de fier din organism
- Fibroza chistică
- Depozite de cupru la nivelul ficatului (sindromul Wilson)
- Atrezia biliară
- Probleme de natură metabolică moștenite genetic
- Hepatita autoimună
- Ciroza biliară primară (deteriorarea conductelor biliare)
- Întărirea și cicatrizarea conductelor biliare
- Medicamentele precum metotrexatul, folosit pentru tratarea leucemiei
Ciroza hepatică nu este o afecțiune transmisibilă, fiind o boală care apare în urma degradării pe termen lung a ficatului, degradare cauzată de inflamarea acestuia din diverse cauze.
1.3. Factorii de risc ai cirozei hepatice
Factorii de risc sunt cei care predispun o persoană la ciroza hepatică. Este posibil să dezvolți ciroză fără prezența acestor factori de risc, însă prezența lor mărește riscul de ciroză – iată care sunt factorii de risc în cazul acestei afecțiuni hepatice:
- Consum cronic de alcool
- Infecția cu hepatita B, C sau D
- Steatohepatita nonalcoolică
- Congestie hepatică
- Afecțiuni moștenite genetic precum: boala Wilson, hemocromatoza, galactozemie, fibroza chistică, sindromul Budd-Chiari
- Hepatita autoimună
- Vârsta – pe măsură ce înaintezi în vârstă, riscul de ciroză crește întrucât ficatul tău a fost mai expus la diverși factori dăunători precum virusuri și substanțe toxice
- Exces sever de vitamina A
- Expunerea la substanțe toxice precum arsenicul
Din păcate, ciroza hepatică este o afecțiune care nu ține cont de vârstă. Copiii și adolescenții pot dezvolta ciroză hepatică la fel ca și adulții.
1.4. Simptomele cirozei hepatice
Din nefericire, de cele mai multe ori ciroza hepatică este o afecțiune „tăcută”, simptomele apărând în momentul în care boala se află deja în stadiu avansat. Simptomele ce pot apărea în caz de ciroză sunt:
- Oboseală
- Învinețirea pielii ușor
- Iritații la nivelul pielii
- Icter
- Acumularea de lichid în abdomen
- Pierderea apetitului
- Greață
- Umflături la nivelul picioarelor
- Scădere în greutate
- Confuzie și probleme de concentrare
- Înroșirea palmelor
- Atrofie testiculară în cazul bărbaților
- Creșterea sânilor în cazul bărbaților
1.5. Analize specifice diagnosticării cirozei hepatice
Dacă medicul suspectează că poate fi vorba despre o ciroză, va folosi o serie de analize de sânge ori de examene imagistice pentru a stabili un diagnostic. Și biopsia hepatică poate stabili dacă este sau nu vorba despre ciroză.
În ceea ce privește analizele de sânge care verifică sănătatea ficatului, acestea măsoară anumite substanțe produse de ficat. Analizele de sânge măsoară nivelul de:
- Albumină – această substanță este, de fapt, o proteină. Bolile de ficat cresc nivelul de albumină din sânge.
- Timpul de tromboplastină parțial activat – această analiză indică timpul necesar pentru coagularea sângelui.
- Bilirubina – bilirubina este produsă de ficat atunci când hemoglobina este descompusă. Ciroza determină o creștere a nivelului de bilirubină, care cauzează icter.
- Aspartataminotransferaza (AST), alaninaminotransferaza (ALT), lactat dehidrogenază (LDH) – valorile crescute ale acestora indică inflamație la nivelul ficatului și moartea celulelor hepatice.
- Fosfataza alcalină (ALP) – valorile ridicate ale ALP indică un blocaj la nivelul conductelor biliare.
- Glutamiltranspeptidaza (GGT) – consumul de alcool ori afecțiunile de la nivelul conductelor biliare determină o creștere a nivelului de GGT.
Pe lângă analizele de sânge, medicul poate folosi și computer tomograf (CT) ori rezonanța magnetică (RMN) pentru a observa aspectul ficatului în vederea stabilirii unui diagnostic. Și biopsia, cunoscută și sub denumirea de puncție hepatică, poate ajuta medicul să descopere ciroza, precum și stadiul în care aceasta este.
1.6. Diagnosticarea cirozei hepatice
În urma realizării unui set de analize de sânge ori de imagistică, medicul poate stabili diagnosticul de ciroză hepatică. Medicul va încerca apoi să descopere dacă au apărut sau nu complicații și de ce natură sunt acestea. La final, se va stabili un tratament.
Examinarea fizică pentru depistarea semnelor cirozei hepatice
Examinarea fizică poate ajuta medicul să depisteze semnele cirozei hepatice, însă nu este întotdeauna concludentă. De regulă, această examinare este de folos în caz de ciroză decompensată. Examenul fizic în caz de ciroză urmărește: culoarea pielii pentru depistarea icterului, rubeoza palmară, ascita (n.r. acumulare de lichid în cavitatea abdominală), umflarea gambelor, atrofia musculară.
Analize sangvine care pot diagnostica ciroza hepatică
Analizele de sânge care pot diagnostica ciroza hepatică sunt: albumina, timpul de tromboplastină parțial activat, bilirubina, aspartataminotransferaza (AST), alaninaminotransferaza (ALT), lactat dehidrogenază (LDH), fosfotaza alcalină, Glutamiltranspeptidaza (GGT).
Analize sangvine care pot determina cauzele cirozei hepatice
Există un set de analize de sânge care pot ajuta la stabilirea cauzei cirozei hepatice – iată despre ce analize sangvine este vorba:
- Anticorpi antinucleari (ANA) – această analiză poate ajuta la diagnosticarea hepatitei autoimune.
- Anticorpi antimitocondrial – această analiză ajută la depistarea cirozei biliare primare.
- Feritina și fier – testul acesta ajută la depistarea hemocromatozei, adică a excesului de fier din organism.
- Analizele pentru hepatita B și C – testarea pentru aceste afecțiuni hepatice ajută la diagnosticarea cirozei hepatice cauzată de o formă de hepatită.
- Testarea alcoolemiei din sânge – această analiză a sângelui poate ajuta la diagnosticarea cirozei alcoolice.
- Ceruloplasmina – această analiză a sângelui ajută la diagnosticarea bolii Wilson.
- Alpha1-antitripsina – această analiză ajută la depistarea deficitului de alpha1-antitripsină, proteina sintetizată de ficat.
Investigații pentru diagnosticarea cirozei hepatice
Așadar, pentru diagnosticarea cirozei hepatice se realizează următoarele investigații medicale: examenul fizic, anamneza, o serie de analize de sânge precum și teste de imagistică și biopsie hepatică.
1.7. Evoluția cirozei hepatice
Evoluția cirozei hepatice constă în deteriorarea treptată a țesuturilor hepatice, țesuturi care sunt, într-un final, înlocuite complet cu țesuturile fibrotice. Ciroza are 4 stadii de evoluție, fiecare dintre acestea având particularitățile sale.
Ciroza hepatică stadiu 1 – prima fază a bolii este caracterizată de inflamarea ficatului, dar și de distrugerea țesuturilor hepatice. Tot în acest stadiu se poate observa și o creștere de țesut conjunctiv anormal, în jurul principalei artere hepatice, dar și a canalului biliar.
Ciroza hepatică stadiu 2 – în această fază apar și cicatricile la suprafața ficatului, denumite „fibroze”. Fibrozele înlocuiesc țesuturile sănătoase ale ficatului, acaparându-l ușor, ușor. Înlocuirea țesuturilor sănătoase cu fibrozele este ireversibilă.
Ciroza hepatică stadiu 3 – în al treilea stadiu al cirozei, fibrozele se unesc prin crearea unor legături. În această etapă poate apărea tensiunea arterială mare la nivelul ficatului, tensiune care crește riscul de complicații ale cirozei.
Ciroza hepatică stadiu 4 – stadiul terminal al cirozei este caracterizat de incapacitatea ficatului de a funcționa normal, fiind acaparat de fibroze. În acest stadiu apar simptome vizibile ale cirozei: sângerări stomacale, icter, edem sau prurit.
Ciroza hepatică este adesea catalogată drep „ciroza hepatică uscată” sau „ciroza hepatică umedă”. Ciroza hepatică uscată este ciroza fără ascită, adică în stadiu incipient. Atunci când afecțiunea evoluează, apare ascita, adică acumularea de lichid în cavitatea abdominală, și astfel ciroza devine „umedă”.
1.8. Complicațiile cirozei hepatice
- Hipertensiune portală – sângele din stomac, intestine, splină, vezică biliară și pancreas este transportat către ficat prin intermediul venei portale. În caz de ciroză, fluxul sanguin este blocat, ceea ce determină creșterea tensiunii arteriale la nivelul acestei vene.
- Edem și ascită – atunci când ficatul cedează, apar edemul și ascita. Ascita reprezintă acumularea de fluid la nivelul abdomenului, care poate degenera în peritonita bacteriană spontană.
- Varicele – în urma hipertensiunii portale, vasele de sânge se dilată și sunt mai predispuse ruperii.
- Splenomegalie (splina mărită) – tot hipertensiunea portală este de vină și pentru creșterea în volum a splinei.
- Encefalopatie hepatică – întrucât toxinele nu mai sunt eliminate de ficat, acestea se pot depozita în creier. Encefalopatia hepatică poate cauza comă.
- Boala metabolică osoasă – rezistența oaselor este diminuată de dereglările în ceea ce privește vitamina D, calciul, masa osoasă, structura osoasă și nivelul de fosfor.
- Pietre la vezica biliară – atunci când bila nu poate ieși din vezica biliară, se transformă în pietre la vezică.
- Cancer la ficat – cancerul la ficat este des întâlnit în rândul pacienților cu ciroză hepatică, de aceea aceștia trebuie să își facă analizele în mod frecvent.
- Alte posibile complicații: insuficiența renală, rezistența la insulină și diabet de tip 2, probleme cardiace.
1.9. Prevenirea cirozei hepatice
Ciroza hepatică este ultimul stadiu al afecțiunilor hepatice. Poate dura zeci de ani pentru ca o afecțiune cronică a ficatului să se transforme în ciroză. Întrucât nu există tratament care să vindece ciroza hepatică, aceasta fiind o afecțiune ireversibilă, este recomandat să se facă tot posibilul pentru a fi prevenită. Primul pas constă în diagnosticarea timpurie a afecțiunilor hepatice și tratarea acestora.
Există o serie de schimbări pe care le poți face la capitolul stil de viață pentru a preveni ciroza hepatică:
Limitarea consumului de alcool – consumul de alcool cauzează inflamarea ficatului. În timp, acest lucru cauzează ciroză hepatică. Ciroza hepatică alcoolică apare ca rezultat a mai bine de 10 ani de consum intens de alcool. Femeile alcoolice au șanse mai mari să facă ciroză decât bărbații alcoolici, asta pentru că ficatul femeii este mai sensibil.
Prevenirea hepatitei – inflamarea ficatului este adesea cauzată de un virus hepatic, iar hepatita B și C cronice pot cauza ciroză. Hepatita B se transmite prin sânge și fluide corporale, în timp ce hepatita C se transmite prin contactul direct cu sângele unei persoane infectate. Pentru a reduce șansele de infectare cu unul dintre aceste virusuri hepatice este recomandat sexul protejat, tatuarea în locuri sigure și evitarea folosirii la comun a acelor. Din fericire, împotriva hepatitei B există pe piață un vaccin care poate fi făcut pentru a evita îmbolnăvirea.
Adoptă o alimentație sănătoasă – depozitele de grăsime de la nivelul ficatului pot cauza steatohepatita nonalcoolică, care poate cauza ciroză. Steatohepatita nonalcoolică este asociată cu colesterolul mărit, afecțiunile cardiace, obezitatea și diabetul. Alegerea unei diete sănătoase împiedică formarea depozitelor de grăsime pe ficat.
Stilul de viață pentru evitarea afecțiunilor ficatului
Pentru evitarea afecțiunilor hepatice de orice natură, afecțiuni despre care se știe că pot cauza ciroza hepatică, este importantă adoptarea unui stil de viață sănătos. Mai exact, dacă ai un ficat sănătos este bine să se respecte următoarele indicații:
- Alcoolul trebuie consumat cu moderație – pentru un adult sănătos consumul moderat înseamnă un pahar de băutură alcoolică pentru femeile de orice vârstă, dar și pentru bărbații de peste 65 de ani și două pahare de băutură alcoolică pentru bărbații mai tineri de 65 de ani.
- Trebuie evitat comportamentul riscant – consumul de droguri intravenoase și folosirea aceluiași ac cu alte persoane precum și sexul neprotejat sunt comportamente riscante care predispun la afecțiuni hepatice.
- Medicamentele trebuie luate la indicațiile medicului – consumul de medicamente fără recomandarea medicului poate solicita foate tare ficatul, mai ales dacă este asociat cu consumul de alcool ori cu suplimente alimentare.
- Ferește-te de substanțele toxice pe care le poți inhala – atunci când folosești insecticide, fungicide, vopseluri sau alte substanțe toxice, asigură-te că te afli într-un loc bine ventilat.
- Menține o greutate normală – supraponderabilitatea crește riscul de „ficat gras” așa că trebuie evitată.
Recomandări pentru persoanele cu predispoziție pentru ciroza hepatică
Persoanele care au predispoziție pentru ciroză hepatică precum pacienții diagnosticați cu hepatita C cronică sau hepatita B cronică trebuie să acorde o atenție sporită metodelor de prevenire a cirozei. Acestea ar trebui să țină cont de următoarele sfaturi:
- Să nu consume alcool
- Să aibă o dietă sănătoasă
- Să practice în mod regulat sport
- Să nu ia medicamente decât la recomandarea medicului
- Să evite suplimentele alimentare și extractele din diverse plante.
2. Cum se tratează ciroza hepatică
Tratamentul pentru ciroză hepatică depinde de cauza care a declanșat-o, precum și de stadiul cirozei. Scopul tratamentului este de a încetini evoluția bolii, de a ameliora simptomele și de a preveni complicațiile ce pot apărea. În stadiile incipiente ale bolii se poate încetini evoluția cirozei prin tratarea cauzei acesteia astfel:
Tratament pentru dependența de alcool – persoanele care suferă de ciroză alcoolică trebuie neaparat să oprească consumul de alcool. În cazul în care pacientul nu reușește să facă asta pe cont propriu, medicul îi poate recomanda un tratament pentru dependența de alcool.
Scăderea în greutate – persoanele care au ciroză cauzată de „ficatul gras” ar trebui să scape de kilogramele în plus și să țină sub control nivelul de zahăr din sânge. Este esențial pentru pacientul bolnav de ciroză să consume în continuare proteine în timpul curei de slăbire.
Tratament pentru hepatită – ciroza cauzată de hepatita B sau C poate fi încetinită din punct de vedere al evoluției dacă se începe un tratament antiviral pentru eliminarea virusului hepatic.
Pe lângă acest tip de tratament, care vizează cauza, medicul poate recomanda un tratament care ameliorează simptomele cirozei precum iritațiile la nivelul pielii, oboseala și durerile. În stadiu avansat al cirozei, transplantul de ficat este singura opțiune de tratament întrucât degradarea țesuturilor hepatice și înlocuirea acestora cu fibrozele sunt fenomene ireversibile.
2.1. Tratamentul inițial pentru ciroza hepatică
În prima fază, medicul recomandă tratament simptomatic și care are rolul de a încetini evoluția bolii, precum și schimbări ale stilului de viață, care pot avea un impact pozitiv asupra sănătății ficatului.
2.2. Tratamentul medical de întreținere în cazul cirozei hepatice
În caz de întreținere a cirozei hepatice, medicul va recomanda:
- Menținerea unui stil de viață sănătos
- Limitarea consumului de sare pentru prevenirea acumulării de fluide
- Eliminarea alcoolului.
2.3. Tratamente pentru o ciroza hepatică în stadiu avansat
În stadiu avansat al cirozei, atunci când ficatul nu își mai poate îndeplini funcțiile, singura variantă de tratament este transplantul de ficat. Icterul, ascita, encefalopatia hepatică, disfuncțiile renale ori cancerul la ficat sunt semne că ciroza se află în stadiu terminal și că un transplant este necesar.
Tranplantul de ficat este procedura prin care se înlocuiește ficatul bolnav cu unul sănătos de la un donator decedat ori cu o parte a ficatului unui donator sănătos. Candidații pentru transplant de ficat sunt supuși unui număr mare de teste și analize pentru a se stabili dacă sunt suficient de puternici pentru a supraviețuii perioadei dificile care urmează după operație.
2.4. Transplantul de ficat
În momentul în care ficatul nu mai funcționează normal, adică apare insuficiența hepatică, este necesar un transplant de ficat. Insuficiența hepatică se poate petrece spontan și poartă denumirea de insuficiența hepatică acută, însă se poate petrece și în urma unei afecțiuni pe termen lung, care a declanșat apariția cirozei hepatice.
În caz de transplant de ficat, o echipă de medici va face o serie de analize și teste pentru a stabili dacă pacientul poate face față unei asemenea intervenții. Printre analizele necesare în vederea stabilirii necesității unui transplant, medicii se folosesc și de: biopsia hepatică, radiografii, CT, ecografie Doppler, EKG, precum și analize de sânge amănunțite. Dacă se stabilește că pacientul are nevoie și poate face față unui transplant de ficat, acesta este adăugat pe o listă de așteptare.
Prioritate au întotdeauna cei cu insuficiență hepatică acută și cu cele mai mici șanse de supraviețuire. Există două tipuri de donatori de ficat: donatori în viață și donatori decedați. Donatorii în viață sunt o opțiune pentru unii pacienți cu ciroză în stadiu avansat. Acest tip de procedură presupune înlocuirea ficatului bolnav al pacientului cu o parte din ficatul sănătos al donatorului în viață. Atât ficatul pacientului, cât și al donatorului va crește și va ajunge la dimensiunile normale în câteva săptămâni. În cazul donatorilor decedați, aceștia sunt de cele mai multe ori victimele accidentelor a căror inimă încă funcționează, cu toate că activitatea creierului a fost încetată. În România se fac intervenții de transplant de ficat, Institutul Clinic Fundeni fiind deja renumit pentru intervențiile reușite de acest fel.
3. Sfaturi pentru ameliorarea simptomelor de ciroză hepatică
3.1. Regimul alimentar în ciroza hepatică
Regimul alimentar al pacienților cu ciroză hepatică trebuie să fie unul sănătos, fără grăsimi nesănătoase și alimente procesate, însă trebuie să respecte și câteva principii clare.
Limitarea consumului de sare – în cazul pacienților cu ciroză hepatică trebuie prevenite edemul și ascita. Iar pentru că sodiul este cel care favorizează retenția de apă în țesuturi, medicii recomandă limitarea consumului de sare la pacienții cu ciroză.
Limitarea consumului de proteine – dacă medicul stabilește că pacientul prezintă risc crescut de encefalipatie, poate recomanda limitarea consumului de proteine pentru o perioadă. Mai exact, medicul poate recomanda proteinele de origine vegetală în locul celor de origine animală.
Principiile de bază ce trebuie respectate de o persoană diagnosticată cu ciroză hepatică
O persoană diagnosticată cu ciroză hepatică trebuie să fie conștientă de faptul că sunt absolut necesare anumite schimbări la capitolul stil de viață, pentru a preveni evoluția rapidă a bolii. Principiile de bază ce trebuie respectate în caz de ciroză sunt următoarele:
- Renunțarea la consumul de alcool
- Adoptarea unei diete sănătoase, săracă în sodiu și grăsimi nesănătoase
- Pacientul trebuie să mănânce des, în cantități reduse și să mestece foarte bine
- Pacientul trebuie să practice sport pentru menținerea masei musculare
- Pacientul nu are voie să ia medicamente fără să se consulte cu medicul său.
Alimente permise unui bolnav de ciroză hepatică
Lista alimentelor permise unui bolnav de ciroză hepatică este alcătuită din alimente naturale, neprocesate și sărace în conținutul de grăsimi nesănătoase și sodiu:
- Legume
- Fructe
- Cereale integrale
- Produse lactate sărace în grăsimi
- Carne slabă
- Paste din cereale integrale
- Ulei de măsline, ulei de soia
- Semințe de susan.
Alimente interzise unui bolnav de ciroză hepatică
Pacientul bolnav de ciroză hepatică trebuie să evite următoarele alimente:
- Carne grasă
- Mezeluri și alte alimente procesate
- Produse de patiserie și produse de cofetărie
- Carne negătită
- Fructe de mare
- Ouă
- Fructe și produse lactate nepasteurizate
3.2. Schimbarea stilului de viață pentru îmbunătățirea sănătății
Pacientul diagnosticat cu ciroză trebuie să se concentreze pentru menținerea ficatului cât mai sănătos, în ciuda apariției fibrozei. Pentru a menține sănătatea ficatului pentru o perioadă cât mai îndelungată, pacientul ar trebui să își schimbe complet obiceiurile alimentare, să renunțe la viciile precum consumul de alcool și fumatul, să practice un sport care să nu solicite organismul foarte tare și să respecte îndeaproape indicațiile medicului său. Cu cât pacientul este mai conștiincios și respectă mai bine indicațiile primite, cu atât mai bine se va simți. Calitatea vieții pacientului cu ciroză hepatică depinde de stilul de viață al acestuia.
3.3. Evitarea unor medicamente ce pot agrava evoluția cirozei hepatice
Pacientul diagnosticat cu ciroză nu trebuie să ia niciun medicament fără a se consulta în prealabil cu medicul său, indiferent cât de inofensiv ar părea medicamentul respectiv.
Spre exemplu, acetaminofenul, cunoscut sub numele de Paracetamol, este un medicament inofensiv, adesea luat fără recomandarea medicului. Pentru pacienții cu ciroză însă, acetaminofenul este extrem de periculos pentru ficat, mai ales dacă este luat în doză mare ori câteva zile la rând.
Un alt grup de medicamente periculoase pentru pacienții cu ciroză hepatică este constituit din medicamentele folosite pentru reducerea colesterolului din sânge. Statinele, adesea folosite de medici pentru colesterolul mărit, pot afecta ficatul pacientului care are deja probleme hepatice serioase. Suplimentele alimentare și extractele din plante, chiar dacă sunt naturale, pot fi toxice pentru ficat, mai ales dacă este vorba despre un ficat bolnav. În niciun caz pacientul cu ciroză nu va lua asemenea suplimente fără a se consulta cu medicul sau cu un gastroenterolog.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cirrhosis of the Liver - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15572-cirrhosis-of-the-liver
Overview-Cirrhosis - https://www.nhs.uk/conditions/cirrhosis/
Symptoms & Causes of Cirrhosis - https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/cirrhosis/symptoms-causes
Chronic Liver Disease/Cirrhosis - https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/chronic-liver-disease-cirrhosis
Alcoholic Liver Disease - https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/alcoholinduced-liver-disease
Te-ar mai putea interesa și...