Regimul alimentar în ciroza hepatică
Regimul alimentar în ciroza hepatică
Regimul alimentar în ciroza hepatică
Suferinta ficatului in ciroza implica o serie de masuri dietetice specifice pentru a impiedica evolutia bolii si complicatiile. Ficatul este un organ vital care îndeplinește mai mult de 500 de funcții, alterate in ciroza. In plus, pacienții cirotici au aproape întotdeauna o dietă cu conținut scăzut de sodiu dacă au o boală decompensată cu ascită. Este important ca pacienții să fie educați cu privire la o dietă cu conținut scăzut de sodiu si au nevoie de un aport adecvat de proteine pentru a preveni pierderea musculară. Cu toate acestea, mulți clinicieni și dieteticieni recomandă adesea în mod eronat acestor pacienți o dietă cu conținut scăzut de proteine pentru a încerca să prevină dezvoltarea encefalopatiei hepatice.
Persoanele cu ciroză riscă de multe ori să devină subnutrite din cauza modificărilor metabolismului și a problemelor digestive care apar pe măsură ce ficatul se deteriorează tot mai mult. Cercetările au arătat că persoanele cu afecțiuni hepatice care nu se hrănesc adecvat sunt mai susceptibile să experimenteze complicații din cauza cirozei, riscând inclusiv moartea.
Un alt aspect important il implica deficiența de zinc, care este critica pentru funcționarea unei multitudini de factori de transcripție genica; cu zinc inadecvat, pacienții pot dezvolta multe anomalii metabolice. Pe lângă aportul scăzut și absorbția scăzută, pacienții pierd adesea mult zinc în urină. Prin urmare, suplimentarea pacienților cu zinc este adesea utilă în multe tipuri de ciroză.
Iata care sunt si alte principale deficiente care apar in ciroza si ce consecinte au asupra sanatatii:
- Magneziu- Rezistenta la insulina, crampe musculare
- Seleniu - Miopatie si cardiomiopatie
- Vitamina B1/tiamină - Sindromul Wernicke-Korsakoff, simptome neurologice
- Vitamina B2/riboflavina - Glosita, cheilita, atrofia papilelor linguale
- Vitamina A/retinol - Adaptare anormală la întuneric, piele aspră
- Vitamina C - Scorbut cu purpură și peteșii
- Vitamina D - Metabolismul osos alterat, bariera intestinală/funcția imunitară alterată
- Vitamina E - Stresul oxidativ
- Niacina - Fotosensibilitate pielii, confuzie, pelagra
- Folat, s-adenosilmetionină - Anemie, metilare alterată, efecte epigenetice
În ceea ce privește cerințele de macronutrienți, pacienții cu ciroză compensată au nevoie de cel puțin 35 kcal/kg/zi folosind greutatea corporală corectată pentru ascită și cel puțin 1,2 până la 1,5 g/kg/zi de proteine pentru a preveni sau a inversa sarcopenia.
Un plan de dietă pentru ciroză ar trebui elaborat cu ajutorul medicului tău și al altor membri ai echipei de asistență medicală, cum ar fi un medic nutriționist, pentru a te asigura că te hrănești adecvat și pentru a evita alegerile care îți pot agrava starea de sănătate.
Autorii unui articol din 2018 din Journal of Clinical Gastroenterology spun că „managementul dietetic al cirozei nu este o abordare unică, ci ar trebui implementat mai devreme în algoritmul de tratament pentru a îmbunătăți prognosticul clinic al cirozei”.
Ce reguli generale are această dietă?
Dieta pacienților cu ciroză hepatică va trebui adaptată în funcție de starea generală de sănătate și de nevoile individuale, dar există câteva orientări generale pentru acest plan alimentar:
• Fructoza trebuie evitatăcat mai mult posibil. A existat controverse în literatură cu privire la faptul dacă fructoza este mai proastă decât glucoza ca sursă de carbohidrați.
• Acizii grași omega-6 (care se găsesc în uleiul de porumb, de exemplu) ar trebui evitați la pacienții cu boli hepatice legate de alcool. Acest tip de grăsime poate duce la metaboliți lipidici toxici. În plus, odată cu aportul crescut de acizi grași omega-6, cantitatea de grăsimi omega-3 este de obicei redusă.
• Evitarea alcoolului: Orice cantitate este considerată dăunătoare pentru oricine are ciroză, deoarece este o cauză potențială a mai multor leziuni hepatice - chiar și insuficiență hepatică. Alcoolul poate contribui, de asemenea, la malnutriție și la alte probleme de sănătate.
• Limitarea grăsimilor: organismul digeră grăsimile folosind bila, un lichid galben-verde produs de ficat. Când ficatul este deteriorat, producția și furnizarea de bilă pot fi afectate, ducând la simptome digestive. Un ficat care nu funcționează bine are dificultăți în procesarea unei mese bogate în grăsimi. Grăsimile sănătoase pot fi incluse în alimentație cu moderație.
• Evitarea cărnii / fructelor de mare crude sau insuficient gătite: persoanele cu leziuni hepatice cauzate de ciroză au o funcție imunitară afectată, ceea ce înseamnă că bacteriile și virusurile pe care aceste alimente le pot conține pot duce la o infecție potențial gravă.
Pe lângă schimbarea alimentelor din dietă, poate fi necesar să schimbi și cantitatea lor. Dacă ai ciroză, poți avea un risc mare de subnutriție, deci este posibil să fie nevoie să consumi mai multe calorii într-o zi pentru a satisface cererea crescută de energie a corpului din cauza stării tale de sănătate.
De asemenea, și recomandările pentru aportul de proteine variază. Influența proteinelor asupra bolilor hepatice este oarecum controversată și este încă în studiu.
Va trebui să te consulți cu medicul tău sau cu un dietetician pentru a determina cantitatea exactă de proteine recomandată pentru tine. Caloriile din proteine vor fi o componentă esențială a unei diete variate și hrănitoare, iar proteinele sunt esențiale pentru prevenirea atrofiei musculare.
Pentru majoritatea pacienților cu ciroză, o gustare pe timp de noapte de aproximativ 700 de calorii și aproximativ 25 de grame de proteine este recomandată pentru menținerea masei musculare și prevenirea catabolismului.
Ce este bine să mănânci/să eviți ?
Dacă urmezi o dietă de ciroză, există câteva alimente și băuturi pe care va trebui să le eviți cu strictețe. Cu toate acestea, poți alege dintre multe alimente nutritive și gustoase, inclusiv produse proaspete, cereale integrale și proteine vegetale.
• Fructe și legume: alege produsele proaspete atunci când este posibil, deoarece conservele au de obicei sodiu și zahăr. Adaugă bucăți de fructe în bolul cu cereale sau ovăz pentru beneficii nutriționale suplimentare, fibre și puțină dulceață naturală. Fructele bogate în fibre, precum merele, constituie singure o gustare sănătoasă și sățioasă.
• Produse lactate: Produsele lactate cu conținut ridicat de grăsimi vor fi probabil prea greu de digerat. Optează, de exemplu, iaurt grecesc cu un conținut scăzut de grăsimi, porții mici de brânză maturată cu conținut scăzut de sodiu și lapte de migdale sau soia.
• Deserturile pe bază de lapte, cum ar fi budinca, cremele și înghețata, ar trebui să fie limitate. Poate fi necesar să le eviți complet dacă ai probleme semnificative în procesarea grăsimilor și a zahărului.
• Cereale: Alege pâine integrală, paste, orez brun și cereale în locul celor făcute cu făină albă rafinată. Granola și batoanele de granola pot constitui gustări rapide, cu condiția să aibă un conținut scăzut de zahăr și sodiu.
• Proteine: carnea roșie nu este agreată în dieta pentru ciroză. De asemenea, nici mezelurile procesate. Pot fi consumare porții mici de carne de pasăre de curte, unele tipuri de pește proaspăt de captură (cum ar fi somonul) și ouă sau albușuri de ou. Majoritatea cantității de proteine ar trebui să provină din surse vegetale, cum ar fi fasolea uscată și leguminoasele, porții mici de nuci nesărate sau unt de nuci și tofu.
• Deserturi: Prăjiturile, fursecurile, biscuiții, clătitele pot fi bogate în zahăr și sare, deci este mai bine să le eviți. În general, trebuie să eviți produsele de patiserie, gogoșile și brioșele, cu excepția cazului în care îți gătești tu acasă variante cu conținut scăzut de grăsimi, zahăr și sare.
• Băuturi: Nu ai voie să consumi alcool dacă ai ciroză hepatică, dar ai o mulțime de alte opțiuni. Apa este cea mai hidratantă alegere, dar dacă urmezi o dietă săracă în sodiu, verifică etichetele de pe apa îmbuteliată, deoarece unele conțin sodiu. Laptele și sucul trebuie consumate numai dacă sunt pasteurizate. Deși, conform unor cercetări, cafeaua (dar nu și alte băuturi care conțin cofeină) se pare că aduce beneficii persoanelor cu afecțiuni hepatice, majoritatea profesioniștilor din domeniul medical recomandă pacienților cu ciroză să evite băuturile cofeinizate, inclusiv cafeaua, ceaiul și băuturile răcoritoare.
• Acizii grasi Omega-3 au efect antiinflamator benefic asupra ficatului. Unele grăsimi omega-3 devin metabolizate la mediatori specializați pro-rezolvare care ajută la oprirea inflamației și a rănilor
Reține!
• Deoarece este permis consumul de fructe și legume proaspete, leguminoase, cereale integrale și surse de proteine vegetale, o dietă în caz de ciroză poate fi una extrem de nutritivă.
• Unii oameni care au boli de ficat prezintă simptome gastro-intestinale, cum ar fi greață și pierderea poftei de mâncare, care îi împiedică să mănânce suficient și corespunzător. În astfel de cazuri, medicul tău îți poate prescrie vitamine sau suplimente alimentare care să te ajute.
• La unii pacienți se recomandă suplimentarea cu micronutrienți selectați, cum ar fi zincul. Doza zilnică standard de zinc este de 50 mg/zi de zinc elementar, care este cantitatea de zinc dintr-o tabletă de sulfat de zinc de 220 mg. Recomand să luați acest comprimat cu o masă pentru a evita durerile de stomac.
• Ai grijă la suplimentele sau multivitaminele care conțin multă vitamină A, care pot fi toxice pentru ficat. Consultă medicul înainte de a lua orice suplimente care conțin fier, deoarece poate fi dificil pentru ficat să proceseze o doză prea mare. Mulți pacienți cu boală hepatică mai avansată, în special cei cu boală hepatică colestatică, pot dezvolta deficit de vitamina A. Dacă pacienții primesc prea multe suplimente de vitamina A, pot dezvolta leziuni hepatice. Anumiți alți nutrienți, cum ar fi seleniul, au și o potențială toxicitate. Un pacient poate avea deficit de seleniu, dar poate dezvolta toxicitate dacă primește prea multe suplimente. Important este că unii dintre acești micronutrienți, cum ar fi vitamina A, au o fereastră relativ îngustă între deficiență și toxicitate.
• Ia cu precauție suplimente pe bază de plante care susțin că „sprijină sănătatea ficatului”. Aceste suplimente pot avea efecte secundare proprii, inclusiv provocarea unor simptome digestive sau agravarea acestora. Și, de asemenea, pot interacționa cu medicamentele care ți s-au prescris, putând duce la consecințe grave. Cel mai utilizat este ciulinul de lapte, sau silimarina. Are proprietăți antioxidante benefice și este probabil sigur în bolile hepatice. Cu toate acestea, nu este clar dacă acest supliment îmbunătățește de fapt funcția hepatică.
• O serie de alți agenți pe bază de plante pot provoca boli hepatice. De exemplu, anumite suplimente de slăbit sunt printre cei mai importanți agenți din plante care provoacă toxicitate hepatică. Există, de asemenea, posibilitatea ca un agent pe bază de plante să afecteze metabolismul altui medicament. Prin urmare, este important ca medicii să întrebe întotdeauna pacienții cu ciroză dacă folosesc agenți pe bază de plante.
• Rolul probioticelor, bacterii vii care oferă un beneficiu pentru sănătate gazdei, nu este bine documentat la oamenii cu ciroză. Există o mulțime de date experimentale la animale care sugerează că probioticele sunt benefice, în special anumite tipuri de probiotice. Lactobacillus rhamnosus GG oferă multe beneficii pentru bolile hepatice, inclusiv stabilizarea funcției de barieră intestinală, îmbunătățirea florei intestinale, scăderea nivelului de endotoxine și îmbunătățirea enzimelor hepatice. Nu se știe dacă toate aceste beneficii se vor traduce în oameni, dar multe studii investighează în prezent această problemă.
• Discută cu medicul tău înainte de a începe să iei orice tip de produs!
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nutrition in Patients With Cirrhosis, 2016, Craig J. McClain
Te-ar mai putea interesa și...
