Cum poti impiedica evolutia bolii de ficat gras, astfel incat sa reduci riscul de ciroza

Boala de ficat gras, cunoscută și sub denumirea de steatoză hepatică, este o afecțiune caracterizată de acumularea depozitelor de grăsime la nivelul ficatului. Grăsimea în exces declanșează inflamația acestui organ, care în timp poate duce la fibroză hepatică, ce poate evolua la rândul ei în ciroză.

Complicațiile ficatului gras

Ficatul gras este una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice în zilele noastre, în care dieta adoptată și stilul de viață nu sunt tocmai sănătoase pentru ficat. De multe ori, boala de ficat gras este asociată cu sindromul metabolic, cu supraponderalitatea sau cu diabetul de tip 2. Într-o asemenea situație, riscul de complicații al steatozei hepatice este și mai mare, mai ales pe termen lung.

Cu toate că este o afecțiune reversibilă, boala de ficat gras poate cauza, în timp, ciroză, al cărei singur tratament consta în transplantul de ficat. Netratată corespunzător, steatoza hepatică provoacă, în ani, fibroză la nivelul ficatului – asta înseamnă că țesuturile sănătoase ale acestui organ sunt înlocuite, treptat, de țesuturile cicatriciale.  

Ce poți face pentru a reduce riscul de ciroză dacă ai boala de ficat gras

Prioritatea pacientului care suferă de orice afecțiune hepatiăa este aceea de a-și proteja ficatul, astfel încât să reducă riscul de ciroză.

Având în vedere că pacientul care suferă de steatoză hepatică este predispus riscului de a dezvolta ciroză, poate chiar și cancer hepatic, este esențial ca acesta să ia toate măsurile necesare pentru a combate steatoza hepatică.

Adoptă o dietă sănătoasă

În acest sens, pacientul cu boala de ficat gras va adopta o dieta sănătoasă, echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și carne slabă. Alimentele procesate, de tip fast-food, dulciurile și sucurile vor fi eliminate din dieta pacientului pentru a elimina depozitele de grăsime de la nivelul ficatului.

Scapă de kilogramele în plus

Ghidul din 2017 al Asociației Americane pentru Studiul Bolilor Hepatice (AASLD) identifică pierderea în greutate ca o parte esențială a îmbunătățirii progresiei și simptomelor bolii de ficat gras.
Ghidul recomandă persoanelor diagnosticate cu obezitate și steatoza hepatică să piardă între 3 și 5% din greutatea corporală pentru a reduce acumularea de grăsime în ficat.

De asemenea, se consideră că pierderea între 7 și 10% din greutatea corporală poate îmbunătăți alte simptome ale bolii de ficat gras, cum ar fi inflamația, fibroza și cicatricile.
 
Cel mai bun mod de a pierde în greutate și de a o menține este să faci pași mici spre obiectivul tău în timp. Postul și dietele extreme sunt adesea nesustenabile și pot fi dure pentru ficat.

Înainte de a începe orice program de slăbire, este important să discuți cu medicul pentru a vedea care este planul potrivit pentru tine. Un dietetician poate dezvolta un plan alimentar care să te ajute să-ți atingi obiectivele și să faci alegeri alimentare sănătoase. Operația de slăbire este, de asemenea, o opțiune dacă trebuie să slăbești foarte mult.  

Fă mișcare

Și renunțarea la stilul de viață sedentar este importantă în acest sens. Sportul este extrem de important în combaterea steatozei hepatice. Nu există niciun tratament medicamentos pentru tratarea acestei afecțiuni, de aceea modificările la capitolul stil de viață sunt esențiale.

În plus, se știe că sedentarismul contribuie la alte afecțiuni asociate cu steatoza hepatică, inclusiv boli de inimă, diabet de tip 2 și obezitate. Potrivit specialiștilor, ar trebui să faci mișcare aproximativ 30 de minute, 5 zile pe săptămână. Totuși, nu trebuie neapărat să practici un sport sau chiar să mergi la sală pentru a face mișcare. Poți face o plimbare rapidă de 30 de minute, 5 zile pe săptămână.

Sau, dacă ești presat de timp, poți împărți timpul dedicat mișcării chiar în două plimbări rapide de 15 minute, 5 zile pe săptămână.
 
Pentru a începe să faci exerciții, încearcă să integrezi activitatea fizică moderată în rutina ta zilnică. Mergi pe jos până la magazinul alimentar, plimbă câinele, aleargă cu copiii tăi sau urcă scările în loc de lift ori de câte ori poți.

Iată ce alte măsuri poți lua pentru oprirea evoluției bolii de ficat gras:

Renunță la consumul de alcool

Alcoolul are efecte devastatoare asupra ficatului deja bolnav, așa că ideal ar fi să renunți la consumul de alcool dacă suferi deja de boala ficatului gras.

Renunță la țigări

Nici țigările nu sunt mai puțin dăunătoare pentru ficat, de aceea se recomandă renunțarea la acest viciu dacă suferi de orice fel de boală hepatică.

Administrarea armurariului 

Sub formă de supliment alimentar sau sub formă de ceai, armurariul are o serie de efecte benefice pentru ficat, de aceea e indicat să îl consumi în mod regulat. Acesta are un efect protector la nivel hepatic, iar pacientului cu steatoza hepatică îi va prinde foarte bine consumul de armurariu.

RECOMANDARILE EXPERTILOR
 

Vaccinarea împotriva hepatitei A și B 

Nu există vaccin împotriva hepatitei C, însă este posibilă imunizarea împotriva tipurilor A și B. Pentru pacientul care suferă deja de o afecțiune hepatică precum boala de ficat gras, o boală precum hepatita poate fi extrem de periculoasă, având urmări grave. De aceea, se recomandă vaccinarea împotriva acestor tipuri de hepatită, astfel încât riscurile să fie reduse.

Evită expunerea la substanțe toxice 

Orice substanță cu care intri în contact ajunge la ficat. Așadar, limitează expunerea la substanțe chimice precum cele din produsele de curățenie. Atunci când nu ai încotro și trebuie să folosești asemenea substanțe, poartă o mască de protecție, precum și mănuși și echipament care să nu permită intrarea pielii în contact cu toxinele.

Evită alimentele cu adaos de zaharuri

Zaharurile alimentare, cum ar fi fructoza și zaharoza, au fost legate de dezvoltarea bolii de ficat gras. Cercetările din 2017 descriu modul în care aceste zaharuri pot contribui la acumularea de grăsime în ficat în timp.

Vinovații sunt:

  • produsele de patiserie, cum ar fi prăjituri, prăjituri, gogoși și plăcinte
  • bomboanele
  • înghețata
  • cerealele cu zahăr
  • băuturile carbogazoase
  • băuturile energizante
  • produsele lactate îndulcite, cum ar fi iaurturile aromate

Pentru a identifica dacă un aliment ambalat conține zahăr adăugat, citește lista de ingrediente de pe ambalajul produsului. Cuvintele care se termină cu „oză”, inclusiv zaharoză, fructoză și maltoză, sunt zaharuri.

Alte zaharuri adăugate în mod obișnuit în produsele alimentare:

  • trestie de zahăr
  • sirop de porumb cu multă fructoză
  • îndulcitor de porumb
  • concentrat de suc de fructe
  • miere
  • melasă

Un alt mod de a spune cât de mult zahăr este într-un produs alimentar este să citești eticheta cu informații nutriționale și să te uiți la numărul de grame de zahăr din porția respectivă - cu cât este mai mic, cu atât mai bine.

Gestionează colesterolul ridicat

Potrivit unui studiu din 2012, boala de ficat gras poate îngreuna organismul să gestioneze singur colesterolul 1. Acest lucru poate agrava simptomele bolii și poate crește riscul de boli de inimă.
Încearcă să limitezi aportul de anumite tipuri de grăsimi ca să gestionezi colesterolul și implicit:

  • Grăsimile saturate. Acestea se găsesc în carnea roșie și în produsele lactate cu grăsime.
  • Grăsimile trans. Grăsimile trans se găsesc adesea în produse de patiserie procesate, biscuiți și alimente prăjite.

Încearcă un supliment cu acizi grași Omega-3

În timp ce anumite grăsimi ar trebui limitate pentru sănătatea generală, alte tipuri de grăsimi pot fi de fapt benefice. Acizii grași Omega-3 sunt grăsimi polinesaturate care se găsesc în alimente precum peștele gras și unele nuci și semințe. Se știe că au beneficii pentru sănătatea inimii și sunt adesea recomandate persoanelor cu steatoza hepatică.
 
O revizuire a studiilor din 2016 sugerează că administrarea unui supliment de Omega-3 poate reduce grăsimea hepatică și poate îmbunătăți nivelul de colesterol 2. Discută cu medicul tău dacă suplimentele de Omega-3 ar fi benefice pentru tine.
 
 
  
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
AASLD Journals -The diagnosis and management of nonalcoholic fatty liver disease: Practice guidance from the American Association for the Study of Liver Diseases
https://aasldpubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/hep.29367
Article „Dietary Sucrose and CD36 Receptor in Non-Alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD)”, publicat în 2017
https://www.researchgate.net/publication/322227484_Dietary_Sucrose_and_CD36_Receptor_in_Non-Alcoholic_Fatty_Liver_Disease_NAFLD
1 Studiul „Cholesterol and NAFLD: Renewed focus on an old villain”, publicat în Hepatology. Author manuscript; available in PMC 2013 Nov 1., autori: Thomas A. Kerr, MD, PhD și Nicholas O. Davidson, MD, DSc
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3627394/
2 Studiul „Effects of Omega-3 Fatty Acid in Nonalcoholic Fatty Liver Disease: A Meta-Analysis”, publicat în Gastroenterology Research and Practice, în 2016, autori: Wenxia Lu, Sainan Li, Jingjing Li, Jianrong Wang, Rong Zhang, Yuqing Zhou, Qin Yin, Yuanyuan Zheng, Fan Wang, Yujing Xia, Kan Chen și Tong Liu1 et al.
https://www.hindawi.com/journals/grp/2016/1459790/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0