Cum reduci riscul de ciroza daca ai ficat gras
Cum reduci riscul de ciroza daca ai ficat gras
Cum reduci riscul de ciroza daca ai ficat gras
Boala de ficat gras, cunoscută și sub denumirea de steatoză hepatică, este o afecțiune caracterizată de acumularea depozitelor de grăsime la nivelul ficatului. Grăsimea în exces declanșează inflamația acestui organ, care în timp poate duce la fibroză hepatică, ce poate evolua la rândul ei în ciroză.
Ficatul gras netratat și fără un regim adecvat poate evolua într-o afecțiune numită boală hepatică nonalcoolică (NAFLD).
Boala hepatică nonalcoolică este caracterizată de acumularea excesivă de grăsime în celulele hepatice (steatoză hepatică), iar în unele cazuri, poate progresa către inflamație (steatohepatită nonalcoolică - NASH), fibroză și, în cele din urmă, ciroză hepatică.
Dacă ficatul gras nu este tratat și nu se respectă un regim adecvat, inflamația și leziunile pot persista, iar țesutul fibros (cunoscut și sub numele de cicatrici) se poate dezvolta în ficat. Fibroza este un proces în care țesutul hepatic sănătos este înlocuit treptat cu țesut fibros, ceea ce poate duce la deteriorarea funcțională a ficatului. Progresia fibrozei poate duce la ciroză, care este o cicatrizare extensivă și ireversibilă a ficatului.
Este important să se trateze ficatul gras și să se urmeze un regim alimentar sănătos, deoarece astfel se poate reduce inflamația și se poate preveni sau întârzia progresia către stadii mai severe ale bolii. Modificările stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate, adoptarea unei alimentații sănătoase, exercițiile fizice regulate și evitarea consumului excesiv de alcool, pot fi benefice în controlul și tratarea ficatului gras și prevenirea complicațiilor grave. Este important să consulți un medic pentru un diagnostic și sfaturi specifice în funcție de situația individuală.
Complicațiile ficatului gras
Ficatul gras este una dintre cele mai frecvente afecțiuni hepatice în zilele noastre, în care dieta adoptată și stilul de viață nu sunt tocmai sănătoase pentru ficat. De multe ori, boala de ficat gras este asociată cu sindromul metabolic, cu supraponderalitatea sau cu diabetul de tip 2. Într-o asemenea situație, riscul de complicații al steatozei hepatice este și mai mare, mai ales pe termen lung.
Cu toate că poate fi o afecțiune reversibilă, boala de ficat gras poate cauza, în timp, ciroză, al cărei singur tratament consta în transplantul de ficat. Netratată corespunzător, steatoza hepatică provoacă, în ani, fibroză la nivelul ficatului – asta înseamnă că țesuturile sănătoase ale acestui organ sunt înlocuite, treptat, de țesuturile cicatriciale.
Fibrozarea ficatului in cazul steatozei
Există mai multe sisteme de clasificare pentru stadiile de fibroză hepatică, iar două dintre cele mai utilizate sunt sistemele METAVIR și FIB-4.
-
Sistemul METAVIR:
- F0: Ficat sănătos, fără fibroză
- F1: Fibroză portală sau pericelulară minimă
- F2: Fibroză portală sau pericelulară moderată
- F3: Fibroză avansată cu punți fibroase între portale, dar fără formare de noduli
- F4: Ciroză hepatică (fibroză cicatricială extensivă cu formarea de noduli)
-
Sistemul FIB-4:
- F0-F1: Ficat sănătos sau fibroză minimă
- F2-F3: Fibroză moderată până la avansată
- F4: Ciroză hepatică
În ceea ce privește reversibilitatea fibrozei, stadiile inițiale, cum ar fi F0 și F1, pot fi reversibile prin tratamentul adecvat și modificările stilului de viață, cum ar fi pierderea în greutate și controlul afecțiunilor asociate, cum ar fi diabetul și nivelul crescut al colesterolului. Cu toate acestea, stadiile avansate, cum ar fi F3 și F4 (ciroza hepatică), sunt considerate ireversibile, iar tratamentul se concentrează pe gestionarea complicațiilor și prevenirea progresiei ulterioare.
Pentru monitorizarea fibrozei hepatice, se pot utiliza mai multe metode de investigație, care pot fi utilizați pentru a estima gradul de fibroză hepatică:
-
Elastografie cu ultrasunete (FibroScan): Această metodă utilizează ultrasunete pentru a măsura rigiditatea ficatului, care este asociată cu gradul de fibroză.
-
Biopsie hepatică: Este considerată metoda de referință pentru evaluarea fibrozei, dar este invazivă și poate fi însoțită de riscuri și complicații.
-
Analize de sânge: Există mai multe markeri serologici, cum ar fi
-
AST (aspartat aminotransferază), AST este o enzimă prezentă în celulele hepatice și în alte țesuturi. Nivelurile crescute de AST pot indica inflamație sau leziuni ale ficatului. Cu toate acestea, AST nu este un marker specific pentru fibroză și nu poate oferi informații detaliate despre gradul de fibroză hepatică.
-
ALT (alaninaminotransferază), ALT este, de asemenea, o enzimă prezentă în celulele hepatice. Nivelurile ridicate de ALT indică de obicei leziuni hepatice și inflamație. Similar cu AST, ALT nu este un marker specific pentru fibroză, dar poate indica existența afecțiunilor hepatice.
-
trombocitopenie - scaderea numarului de plachete Fibroza hepatică avansată poate afecta funcția plachetară și poate duce la o scădere a numărului de plachete în sânge. Astfel, (trombocite scăzute) poate fi un indicator indirect al fibrozei hepatice avansate și a cirozei.
-
indicele FIB-4 - Acest indice se bazează pe rezultatele unui test de sânge care include AST, ALT, vârsta pacientului și valorile plachetare. Acest indice poate fi utilizat pentru a estima gradul de fibroză hepatică și riscul de ciroză. Cu toate acestea, trebuie menționat că indicele FIB-4 nu poate oferi o evaluare precisă a stadiului fibrozei și poate fi utilizat doar ca un instrument de screening.
-
indicele APRI, care pot fi utilizați pentru a estima gradul de fibroză hepatică- Acest indice utilizează nivelurile de AST și numărul de plachete pentru a estima gradul de fibroză hepatică. Cu toate că nu este la fel de precis ca o biopsie hepatică, indicele APRI poate fi utilizat ca un instrument de screening pentru a identifica pacienții cu un risc mai mare de fibroză hepatică avansată.
Ce poți face pentru a reduce riscul de ciroză dacă ai boala de ficat gras
Prioritatea pacientului care suferă de orice afecțiune hepatiăa este aceea de a-și proteja ficatul, astfel încât să reducă riscul de ciroză.
Având în vedere că pacientul care suferă de steatoză hepatică este predispus riscului de a dezvolta ciroză, poate chiar și cancer hepatic, este esențial ca acesta să ia toate măsurile necesare pentru a combate steatoza hepatică.
Adoptă o dietă sănătoasă
În acest sens, pacientul cu boala de ficat gras va adopta o dieta sănătoasă, echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și carne slabă. Alimentele procesate, de tip fast-food, dulciurile și sucurile vor fi eliminate din dieta pacientului pentru a elimina depozitele de grăsime de la nivelul ficatului.
Scapă de kilogramele în plus
Ghidul din 2017 al Asociației Americane pentru Studiul Bolilor Hepatice (AASLD) identifică pierderea în greutate ca o parte esențială a îmbunătățirii progresiei și simptomelor bolii de ficat gras.
Ghidul recomandă persoanelor diagnosticate cu obezitate și steatoza hepatică să piardă între 3 și 5% din greutatea corporală pentru a reduce acumularea de grăsime în ficat.
De asemenea, se consideră că pierderea între 7 și 10% din greutatea corporală poate îmbunătăți alte simptome ale bolii de ficat gras, cum ar fi inflamația, fibroza și cicatricile.
Cel mai bun mod de a pierde în greutate și de a o menține este să faci pași mici spre obiectivul tău în timp. Postul și dietele extreme sunt adesea nesustenabile și pot fi dure pentru ficat.
Înainte de a începe orice program de slăbire, este important să discuți cu medicul pentru a vedea care este planul potrivit pentru tine. Un dietetician poate dezvolta un plan alimentar care să te ajute să-ți atingi obiectivele și să faci alegeri alimentare sănătoase. Operația de slăbire este, de asemenea, o opțiune dacă trebuie să slăbești foarte mult.
Fă mișcare
Și renunțarea la stilul de viață sedentar este importantă în acest sens. Sportul este extrem de important în combaterea steatozei hepatice. Nu există niciun tratament medicamentos pentru tratarea acestei afecțiuni, de aceea modificările la capitolul stil de viață sunt esențiale.
În plus, se știe că sedentarismul contribuie la alte afecțiuni asociate cu steatoza hepatică, inclusiv boli de inimă, diabet de tip 2 și obezitate. Potrivit specialiștilor, ar trebui să faci mișcare aproximativ 30 de minute, 5 zile pe săptămână. Totuși, nu trebuie neapărat să practici un sport sau chiar să mergi la sală pentru a face mișcare. Poți face o plimbare rapidă de 30 de minute, 5 zile pe săptămână.
Sau, dacă ești presat de timp, poți împărți timpul dedicat mișcării chiar în două plimbări rapide de 15 minute, 5 zile pe săptămână.
Pentru a începe să faci exerciții, încearcă să integrezi activitatea fizică moderată în rutina ta zilnică. Mergi pe jos până la magazinul alimentar, plimbă câinele, aleargă cu copiii tăi sau urcă scările în loc de lift ori de câte ori poți.
Iată ce alte măsuri poți lua pentru oprirea evoluției bolii de ficat gras:
Renunță la consumul de alcool
Alcoolul are efecte devastatoare asupra ficatului deja bolnav, așa că ideal ar fi să renunți la consumul de alcool dacă suferi deja de boala ficatului gras.
Renunță la țigări
Nici țigările nu sunt mai puțin dăunătoare pentru ficat, de aceea se recomandă renunțarea la acest viciu dacă suferi de orice fel de boală hepatică.
Administrarea armurariului
Sub formă de supliment alimentar sau sub formă de ceai, armurariul are o serie de efecte benefice pentru ficat, de aceea e indicat să îl consumi în mod regulat. Acesta are un efect protector la nivel hepatic, iar pacientului cu steatoza hepatică îi va prinde foarte bine consumul de armurariu.
Extractul de armurariu (silibinin)- un extract din planta Silybum marianum este utilizat în mod tradițional pentru a sprijini sănătatea ficatului. Silibininul are proprietăți antioxidante și antiinflamatorii și se crede că poate proteja celulele hepatice și să reducă inflamația.
Apeleaza la acidul alfa-lipoic
Acidul alfa-lipoic este un antioxidant puternic și are capacitatea de a regenera alți antioxidanți, cum ar fi vitamina C și vitamina E. De asemenea, s-a constatat că acidul alfa-lipoic poate ajuta la reducerea inflamației și la ameliorarea stresului oxidativ asociat cu bolile hepatice.
Vitamina E
Vitamina E este un antioxidant important și a fost studiată în cazul pacienților cu boală hepatică nonalcoolică. Unele studii sugerează că vitamina E poate reduce inflamația și stresul oxidativ în ficat și poate îmbunătăți markerii de sănătate a ficatului.
N-acetilcisteină (NAC)
Aminoacidul N-acetilcisteină (NAC) este un precursor al glutationului, un antioxidant esențial pentru sănătatea ficatului. NAC poate ajuta la protejarea ficatului împotriva leziunilor induse de substanțe toxice și poate reduce inflamația hepatică.
Administreaza-ti probiotice
Unele cercetări sugerează că un dezechilibru al florei intestinale poate juca un rol în progresia bolii hepatice. Suplimentele cu probiotice sau alimentatia bogata in probiotice- iaurt, kefir, sana, bors, zeama de varza si alte muraturi - pot ajuta la restabilirea echilibrului bacteriilor benefice din intestin și pot avea un efect pozitiv asupra sănătății hepatice.
Vaccinarea împotriva hepatitei A și B
Nu există vaccin împotriva hepatitei C, însă este posibilă imunizarea împotriva tipurilor A și B. Pentru pacientul care suferă deja de o afecțiune hepatică precum boala de ficat gras, o boală precum hepatita poate fi extrem de periculoasă, având urmări grave. De aceea, se recomandă vaccinarea împotriva acestor tipuri de hepatită, astfel încât riscurile să fie reduse.
Evită expunerea la substanțe toxice
Orice substanță cu care intri în contact ajunge la ficat. Așadar, limitează expunerea la substanțe chimice precum cele din produsele de curățenie. Atunci când nu ai încotro și trebuie să folosești asemenea substanțe, poartă o mască de protecție, precum și mănuși și echipament care să nu permită intrarea pielii în contact cu toxinele.
Evită alimentele cu adaos de zaharuri
Zaharurile alimentare, cum ar fi fructoza și zaharoza, au fost legate de dezvoltarea bolii de ficat gras. Cercetările din 2017 descriu modul în care aceste zaharuri pot contribui la acumularea de grăsime în ficat în timp.
Vinovații sunt:
- produsele de patiserie, cum ar fi prăjituri, prăjituri, gogoși și plăcinte
- bomboanele
- înghețata
- cerealele cu zahăr
- băuturile carbogazoase
- băuturile energizante
- produsele lactate îndulcite, cum ar fi iaurturile aromate
Pentru a identifica dacă un aliment ambalat conține zahăr adăugat, citește lista de ingrediente de pe ambalajul produsului. Cuvintele care se termină cu „oză”, inclusiv zaharoză, fructoză și maltoză, sunt zaharuri.
Alte zaharuri adăugate în mod obișnuit în produsele alimentare:
- trestie de zahăr
- sirop de porumb cu multă fructoză
- îndulcitor de porumb
- concentrat de suc de fructe
- miere
- melasă
Un alt mod de a spune cât de mult zahăr este într-un produs alimentar este să citești eticheta cu informații nutriționale și să te uiți la numărul de grame de zahăr din porția respectivă - cu cât este mai mic, cu atât mai bine.
Gestionează colesterolul ridicat
Potrivit unui studiu din 2012, boala de ficat gras poate îngreuna organismul să gestioneze singur colesterolul 1. Acest lucru poate agrava simptomele bolii și poate crește riscul de boli de inimă.
Încearcă să limitezi aportul de anumite tipuri de grăsimi ca să gestionezi colesterolul și implicit:
- Grăsimile saturate. Acestea se găsesc în carnea roșie și în produsele lactate cu grăsime.
- Grăsimile trans. Grăsimile trans se găsesc adesea în produse de patiserie procesate, biscuiți și alimente prăjite.
Încearcă un supliment cu acizi grași Omega-3
În timp ce anumite grăsimi ar trebui limitate pentru sănătatea generală, alte tipuri de grăsimi pot fi de fapt benefice. Acizii grași Omega-3 sunt grăsimi polinesaturate care se găsesc în alimente precum peștele gras și unele nuci și semințe. Se știe că au beneficii pentru sănătatea inimii și sunt adesea recomandate persoanelor cu steatoza hepatică.
O revizuire a studiilor din 2016 sugerează că administrarea unui supliment de Omega-3 poate reduce grăsimea hepatică și poate îmbunătăți nivelul de colesterol 2. Discută cu medicul tău dacă suplimentele de Omega-3 ar fi benefice pentru tine.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
AASLD Journals -The diagnosis and management of nonalcoholic fatty liver disease: Practice guidance from the American Association for the Study of Liver Diseases
https://aasldpubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/hep.29367
Article „Dietary Sucrose and CD36 Receptor in Non-Alcoholic Fatty Liver Disease (NAFLD)”, publicat în 2017
https://www.researchgate.net/publication/322227484_Dietary_Sucrose_and_CD36_Receptor_in_Non-Alcoholic_Fatty_Liver_Disease_NAFLD
1 Studiul „Cholesterol and NAFLD: Renewed focus on an old villain”, publicat în Hepatology. Author manuscript; available in PMC 2013 Nov 1., autori: Thomas A. Kerr, MD, PhD și Nicholas O. Davidson, MD, DSc
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3627394/
2 Studiul „Effects of Omega-3 Fatty Acid in Nonalcoholic Fatty Liver Disease: A Meta-Analysis”, publicat în Gastroenterology Research and Practice, în 2016, autori: Wenxia Lu, Sainan Li, Jingjing Li, Jianrong Wang, Rong Zhang, Yuqing Zhou, Qin Yin, Yuanyuan Zheng, Fan Wang, Yujing Xia, Kan Chen și Tong Liu1 et al.
https://www.hindawi.com/journals/grp/2016/1459790/
Te-ar mai putea interesa și...
