Cancerul mamar (de sân)
Autor: Dr. Raluca Hera, Medic Primar Obstetrică Ginecologie, Doctor în Științe Medicale, Expert DOC
Despre cancerul de sân
Cancerul de sân poate să apară atât la bărbați, cât și la femei, însă este de departe mai întâlnit la femei.
RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
Ce este cancerul de sân
Cancerul mamar (sau cancerul de sân) este cancerul care se dezvoltă din țesutul sânilor. Cu alte cuvinte, este acea formă de cancer care se formeaza în celulele sânilor. Cancerul de sân este o tumoră malignă (o masă de celule canceroase) care ia naștere în celulele care alcătuiesc sânul. Cancerul mamar este rar la bărbați, dar de obicei are rezultate mai grave.
Cauzele și factorii de risc ai cancerului de sân
Cancerul de sân nu este o boală transmisibilă sau infecțioasă. Spre deosebire de unele tipuri de cancer care au cauze legate de infecții, cum ar fi infecția cu papilomavirus uman (HPV) și cancerul de col uterin, nu există infecții virale sau bacteriene cunoscute legate de dezvoltarea cancerului de sân.
Aproximativ jumătate dintre cancerele de sân se dezvoltă la femei care nu au niciun factor de risc identificabil al cancerului de sân, altul decât sexul (feminin) și vârsta (peste 40 de ani).
Cauzele cancerului de sân nu sunt pe deplin cunoscute, deși au fost identificați de-a lungul timpului numeroși factori de risc. Așadar, există mulți factori de risc care cresc riscurile de a dezvolta cancer de sân. Deși medicii cunosc unii dintre acești factori de risc, cauza exactă a cancerului mamar nu este cunoscută și nici modul în care acești factori cauzează dezvoltarea unei celule canceroase.
Se știe că celulele normale ale sânului devin canceroase din cauza mutațiilor pe care le suferă ADN-ul și, deși unele dintre aceste mutații genetice sunt moștenite, majoritatea modificărilor suferite de ADN care sunt legate de celulele sânilor sunt dobândite în timpul vieții pacientei.
Proto-oncogenele ajută celulele să se dezvolte. Dacă aceste celule suferă mutații, ele pot crește rata de dezvoltare a celulelor fără să aibă vreun control. Astfel de mutații sunt numite și oncogene. Astfel de celulele care se dezvoltă necontrolat pot favoriza apariția cancerului.
Factorii de risc ai cancerului de sân
Unii dintre factorii de risc ai cancerului mamar pot fi modificați (cum ar fi consumul de alcool), în timp ce alții nu pot fi influențați (cum ar fi vârsta). Câțiva factori de risc sunt neconcludenți (cum este cazul deodorantelor), în timp ce la alți factori riscul este mai bine identificat (cum este cazul consumului de alcool).
Vârsta înaintată
Vârsta înaintată este principalul factor de risc pentru cancerul de sân. Riscul de a face cancer de sân crește pe măsură ce o femeie îmbătrânește.
Un istoric personal de cancer de sân sau boală benignă (necanceroasă) a sânului
Femeile cu oricare dintre următoarele au un risc crescut de cancer de sân:
- Un istoric personal de cancer mamar invaziv, carcinom ductal in situ (DCIS) sau carcinom lobular in situ (LCIS).
- Un istoric personal de boală benignă (necanceroasă) a sânului.
Antecedente familiale
Femeile cu antecedente familiale de cancer de sân la o rudă de gradul I (mamă, soră sau fiică) au un risc crescut de cancer de sân.
Femeile care au moștenit modificări ale genelor BRCA1 și BRCA2 sau ale anumitor alte gene au un risc mai mare de cancer de sân. Riscul de cancer de sân cauzat de modificări genetice moștenite depinde de tipul de mutație genetică, antecedentele familiale de cancer și de alți factori.
Țesut mamar dens
A avea țesut mamar care este dens depistat de o mamografie este un factor de risc de cancer de sân. Nivelul de risc depinde de cât de dens este țesutul mamar. Femeile cu sânii foarte denși au un risc mai mare de cancer de sân decât femeile cu densitate scăzută a sânilor, potrivit statisticilor.
Densitatea crescută a sânilor este adesea o trăsătură moștenită, dar poate apărea și la femeile care nu au avut copii, au o primă sarcină la sfârșitul vieții, iau hormoni în postmenopauză sau consumă alcool.
Istoricul reproductiv care duce la o expunere mai mare la estrogen
Estrogenul este un hormon produs de organism. Ajută organismul să dezvolte și să mențină caracteristicile sexuale feminine. Expunerea la estrogen pentru o perioadă lungă de timp poate crește riscul de cancer de sân. Nivelurile de estrogen sunt cele mai ridicate în anii în care femeia are menstruația.
Următorii factori de reproducere cresc durata de timp în care țesutul mamar al unei femei este expus la estrogen și pot crește riscul de cancer de sân:
- Menstruația timpurie: debutul menstruației înainte de vârsta de 12 ani crește numărul de ani în care țesutul mamar este expus la estrogen.
- Debutul menopauzei la o vârstă înaintată: cu cât o femeie are mai mulți ani menstruației, cu atât țesutul ei mamar este mai mult expus la estrogen.
- Vârsta mai înaintată la nașterea primului copil: sarcina scade numărul de cicluri menstruale ale unei femei pe parcursul vieții. Țesutul mamar este expus la mai mult estrogen pentru perioade mai lungi de timp la femeile care rămân însărcinate pentru prima dată după vârsta de 35 de ani sau care nu rămân niciodată însărcinate.
Iei terapie hormonală pentru simptomele menopauzei
Hormonii, cum ar fi estrogenul și progesteronul, pot fi transformați medicamente într-un laborator. Estrogenul, progestinul sau ambele pot fi administrate pentru a înlocui estrogenul care nu mai este produs de ovare la femeile aflate în postmenopauză sau la femeile cărora li s-au îndepărtat ovarele. Aceasta se numește terapie de substituție hormonală (HRT) sau terapie hormonală (HT).
Femeile care iau numai terapie cu hormoni de menopauză cu estrogeni au un risc mai mare de cancer de sân. Riscul de cancer de sân nu scade după ce femeile încetează să ia estrogen.
Radioterapia la sân sau piept
Radioterapia toracică pentru tratamentul cancerului crește riscul de cancer de sân, începând cu 10 ani după tratament. Riscul de cancer de sân depinde de doza de radiații și de vârsta la care se administrează. Riscul este mai mare dacă tratamentul cu radiații a fost utilizat în timpul pubertății, când se formează sânii.
Radioterapia pentru tratarea cancerului la un sân nu pare să crească riscul de cancer la celălalt sân.
Pentru femeile care au moștenit modificări ale genelor BRCA1 și BRCA2, expunerea la radiații, cum ar fi cea de la radiografiile toracice, poate crește și mai mult riscul de cancer de sân, în special la femeile cărora li s-au efectuat radiografii înainte de vârsta de 20 de ani.
Obezitatea
Obezitatea crește riscul de cancer de sân, în special la femeile aflate în postmenopauză care nu au folosit terapia de substituție hormonală.
Consumul de alcool
Consumul de alcool crește riscul de cancer de sân. Nivelul de risc crește pe măsură ce crește cantitatea de alcool consumată.
Factori care nu influențează apariția cancerului de sân
Studiile au arătat că unii factori au un efect redus sau deloc asupra riscului de cancer de sân, prcum:
- Modificarea dietei, cum ar fi consumul de mai puține grăsimi sau mai multe fructe și legume.
- Administarea de vitamine, inclusiv fenretinidă (un tip de vitamina A).
- Fumatul atât activ, cât și pasiv (inhalarea fumatului pasiv).
- Folosirea deodorantului sau antiperspirantului.
- Administrarea de statine (medicamente care scad colesterolul).
- Administrarea de bifosfonați (medicamente utilizate pentru tratarea osteoporozei și hipercalcemiei) pe cale orală sau prin perfuzie intravenoasă.
- Modificări ale ritmului circadian (modificări fizice, mentale și comportamentale care sunt afectate în principal de întuneric și lumină în cicluri de 24 de ore), care pot fi afectate de munca în ture de noapte sau de cantitatea de lumină din dormitorul tău pe timp de noapte.
Simptomele cancerului de san
Semnele și simptomele timpurii ale cancerului de sân nu sunt, de regulă, ușor de recunoscut. Tocmai de aceea mamografia este o metodă valoroasă pentru detectarea cancerelor într-un stadiu foarte incipient. Chiar și cancerele de sân mai mari nu determină întotdeauna simptome și semne. Când simptomele apar totuși, cel mai întâlnit dintre acestea este un nodul sau o masă în interiorul sânului sau în zona axilei (la subraț).
Alte simptome posibile sunt:
- scurgeri din mamelon sau roșeață;
- modificări în textura pielii sânului, cum ar fi cute sau mici pliuri sau mici adâncituri, că niște gropite (ca o coajă de portocală);
- umflarea într-o parte a sânului;
- o umflătură sau nodul în sân sau o îngroșare care pare diferită de țesutul înconjurător;
- modificări în dimensiunea, forma sau aspectul unui sân;
- modificări apărute în pielea de deasupra sânului, cum ar fi adâncituri;
- retracția mamelonului;
- exfolierea, cojirea, formarea unei cruste pe zona pigmentată de piele din jurul mamelonului (areolă) sau pe pielea sânului.
Anumite tipuri de cancer, cunoscute și sub numele de cancer mamar inflamator, pot produce roșeață sau o zonă caldă în sânul afectat, dar acestea nu sunt semne și simptome des întâlnite ale cancerului mamar. Durerea de sân, de asemenea, nu este un simptom tipic, dar durerea de mamelon sau de sân poate să apară în anumite boli.
Când să mergi la medic
Dacă descoperi un nodul sau o altă modificare în sânul tău - chiar dacă o mamografie recentă a ieșit normală - fă-ți o programare la medicul tău pentru o evaluare completă.
Tipurile de cancer de sân
Există mai multe tipuri de cancer de sân, care diferă în funcție de capacitatea de răspândire a celulelor (metastază) către alte țesuturi ale corpului. Unele tipuri de cancer de sân sunt mai întâlnite decât altele, însă există și o combinație a acestor forme de cancer.
Unele dintre cele mai întâlnite tipuri de cancer de sân sunt:
- Cancerul mamar neinvaziv sau carcinomul ductal în situ - este cel mai întâlnit tip de cancer mamar neinvaziv; acest tip de cancer nu s-a răspândit și prin urmare are o rată foarte mare de vindecare;
- Cancerul mamar invaziv sau carcinom ductal invaziv - acest cancer începe într-un duct al sânului și se extinde către țesutul înconjurător; este cea mai întâlnită formă de cancer de sân;
- Cancerul mamar lobular invaziv - acest cancer de sân începe în glandele sânului care produc laptele;
- Cancerul mamar inflamator - acesta face ca pielea sânului să pară roșie și să se simtă caldă la atingere (dând aspectul unei infecții); aceste modificări se datorează blocajului unor vase limfatice;
- Boala Paget mamară - acest cancer începe în ductele (canalele) sânilor și să răspândește spre mamelor și spre zona din jurul mamelonului.
Stadii ale cancerului de sân
Cancerul mamar este clasificat după anumite stadii, în funcție de dimensiunea tumorii și dacă aceasta s-a extins sau nu la ganglionii limfatici sau la alte părți ale corpului.
Există diferite moduri prin care se stabilesc stadiile cancerului de sân. Un mod este de la stadiul 0 la 4, dar acestea pot fi, la rândul lor, clasificate în stadii mai mici.
- Stadiul 0: cunoscut și sub numele de carcinom ductal în situ; celulele sunt limitate în interiorul unui duct (canal) și nu au invadat țesuturile înconjurătoare;
- Stadiul 1: la începutul acestui stadiu, tumora are până la 2 cm diametru și nu a afectat niciun ganglion limfatic;
- Stadiul 2: tumora are diametru de 2 cm și a început să se extindă către ganglionii din preajmă;
- Stadiul 3: tumora are până la 5 cm diametru și este posibil să se fi răspândit la unii dintre ganglionii limfatici;
- Stadiul 4: cancerul s-a răspândit la organe aflate la distanță, în special la oase, ficat, creier sau plămâni.
Determinarea stadiului cancerului de sân influențează șansele de recuperare și vă ajuta medicul să decidă care sunt cele mai bune opțiuni de tratament pentru pacientă.
Un diagnostic adesea apare ca rezultat al unui screening de rutină sau când o femeie își abordează medicul și merge la cabinet după ce s-a confruntat cu simptomele maladiei. Unele dintre testele și procedurile de mai jos ajută la confirmarea unui diagnostic de cancer mamar.
Examinarea clinică a sânilor sau examenul senologic
Medicul specialist va verifica sânii pacientei, pentru a vedea dacă există un nodul și alte simptome. Pacienta va fi rugată să stea întinsă sau în picioare și să își țină brațele în diferite poziții, cum ar fi deasupra capului și în lateral, cu mâinile pe șolduri.
Teste de imagistică medicală (mamografia, ecografia mamară, RMN/IRM)
O mamografie este un tip de analiza folosită pentru screeningul inițial de cancer mamar. Ea produce imagini care ajută la detectarea oricăror noduli și anomalii de la nivelul sânului.
Mamografia uneori arată o zonă cu suspiciuni care nu este cancer mamar.
O ecografie mamară poate ajuta medicul să facă diferența între o masă solidă și un chist mamar umplut cu lichid.
O scanare de tipul RMN-ului implică injectarea unei substanțe de contrast în corpul pacientei, pentru a afla cât de departe s-a extins cancerul.
Biopsia mamară
O mostră de țesut este îndepărtată chirurgical pentru a fi analizată la un laborator de specialitate. Această biopsie poate să arate dacă celulele sunt canceroase sau nu și, dacă sunt canceroase, arată ce tip de cancer este, inclusiv dacă această formă este sau nu sensibilă la hormoni.
Recidiva cancerului mamar
Fiecare femeie care a avut cancer mamar se întreabă dacă boala va recidiva. La unele femei, într-adevăr, cancerul revine, pe când la altele, boala nu recidivează. Când însă cancerul mamar revine, se numește recidivă. Cancerul mamar poate să recidiveze în orice moment sau poate să nu revină niciodată, însă cele mai multe recidive se întâmplă în primii 5 ani după tratamentul administrat pentru cancerul mamar.
Cancerul de sân poate să revină sub forma unei recidive locale (ceea ce înseamnă în sânul tratat sau în preajma cicatricii de la mastectomie) sau poate să apară în altă parte a corpului. Unele dintre cele mai frecvente locuri de recidivă în afara sânului operat sunt ganglionii limfatici, oasele, ficatul, plămânii și creierul.
Cum se tratează cancerul mamar
Tratamentul cancerului de sân va depinde de mai mulți factori:
- de tipul de cancer mamar
- de stadiul cancerului
- de sensibilitatea la hormoni
- de vârsta pacientei, de starea generală de sănătate și de preferințe.
Principalele opțiuni de tratament includ:
- radioterapia
- intervenția chirurgicală
- terapia biologică sau terapia țintită cu medicamente
- chimioterapia.
Factorii care influențează alegerea tratamentului vor include stadiul cancerului și alte afecțiuni medicale, cât și preferințele individuale ale pacientei.
Tratamentul chirurgical
Dacă este nevoie de o intervenție chirurgicală, alegerea va depinde de diagnostic și de pacientă. Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale, cum ar fi:
- Lumpectomie: îndepărtarea tumorii și a unei margini mici de țesut sănătos din preajma tumorii pot să ajute la prevenirea răspândirii cancerului;
- Mastectomie: mastectomia simplă implică îndepărtarea lobulelor, ductelor (canalelor), a țesutului gras, a mamelonului, a areolei și a unei părți de piele; mastectomia radicală elimină mușchiul din peretele toracic și ganglionii limfatici din axilă.
- Biopsia nodulului limfatic santinela: îndepărtarea unui ganglion limfatic poate împiedica răspândirea cancerului;
- Disecția sau excizia ganglionilor limfatici axilari: dacă există celule canceroase pe un ganglion numit "nodulul limfatic santinelă", medicul chirurg poate recomanda îndepărtarea mai multor ganglioni limfatici din zona axilei, pentru a preveni răspândirea bolii;
- Reconstrucție mamară: ca urmare a operației la sân, reconstrucția poate reface sânul, astfel încât acesta să arate la fel ca celălalt sân. Această operație poate fi efectuată în același timp cu o mastectomie sau poate fi făcută la o dată ulterioară.
Radioterapia
Dozele controlate de radiație sunt țintite către tumoră pentru a distruge celulele canceroase. Folosită începând de la aproape o lună după intervenția chirurgicală, împreună cu chimioterapia, radioterapia poate ucide orice celule canceroase rămase. Tipul de cancer de sân va dicta ce tip de terapie cu radiații (dacă este cazul) este cea mai indicată pentru pacientă.
Chimioterapia
Medicamentele cunoscute sub numele de "medicamente citotoxice" (citostatice) pot fi folosite pentru a ucide celulele canceroase, dacă există un risc mare de recidivă sau de răspândire. Aceasta este numită chimioterapie adjuvantă. Dacă tumora este mare, chimioterapia poate fi administrată înainte de intervenția chirurgicală, pentru a micșora tumora și pentru a face mai ușoară procedura de îndepărtare a masei tumorale. Aceasta este numită chimioterapie neoadjuvantă.
Tratamentul cu hormoni
Terapia cu hormoni este folosită pentru a preveni recidiva în cancerele sensibile la hormoni. Acestea sunt adeseori numite și cancere pozitive pentru receptorii de estrogen și pentru receptorii de progesteron.
Terapia cu hormoni este în mod normal folosită după intervenția chirurgicală, dar poate fi folosită uneori și înainte, pentru a micșora tumora. Ea poate fi singura opțiune pentru pacienții care nu pot fi supuși unei intervenții chirurgicale, care nu pot face chimioterapie sau radioterapie. Exemple de tratament cu hormoni: tamoxifen, inhibitorii enzimei aromataze, ablația ovariană sau folosirea unui hormon care suprimă funcția ovarelor.
Tratamente complementare pentru cancerul mamar
Medicina alternativă este un subiect care prezintă interes, cu toate acestea nu s-a găsit niciun tratament din medicina alternativă care să vindece cancerul de sân. Pe de altă parte, terapiile alternative și complementare pot ajuta pacientele să facă mai bine față efectelor secundare ale tratamentului atunci când sunt combinate cu recomandările medicului specialist.
Pentru oboseală și surmenaj, medicina alternativă poate fi o soluție. Multe femei care au supraviețuit cancerului de sân se confruntă cu oboseala în timpul și după tratament, iar acest surmenaj poate să continue ani de zile. Când sunt completate cu îngrijirea acordată de medic, tratamentele complementare și terapiile din medicina alternativă pot ajuta la ameliorarea oboselii.
Cere sfatul medicului tău în legătură cu:
- Exercițiile fizice nu foarte solicitante pe care le poți face de câteva ori pe săptămână și întreabă-l dacă îți recomandă mersul pe jos, înotul, yoga sau tai chi;
- Cum poți să ții stresul sub control - încearcă tehnici care te ajută să reduci stresul, cum ar fi relaxarea mușchilor, reprezentarea mentală (vizualizarea) și petrecerea timpului cu prietenii și familia; poți să participi la un grup de suport sau poți să discuți cu un terapeut sau consilier ori "coach" pentru pacientele cu cancer mamar;
- Plantele, suplimentele alimentare și remediile din plante care ar putea să te ajute în cazul cancerului de sân. Antioxidanții care au fost studiați pentru a preveni sau pentru a trata cancerul includ vitaminele C și E și coenzima Q10.
Studiile nu au arătat că acestea sunt de folos în acest scop. Așa că e bine să fii precaut cu privire la acestea. Discută cu medicul tău înainte de a lua orice vitamine, minerale sau suplimente din plante, în special în doze mari. Aici ne referim la capsulele cu usturoi, ginseng, ginkgo biloba, soia și valeriana.
Unele dintre aceste suplimente pot afecta tratamentul recomandat pentru cancer. De exemplu, sunătoarea, care este folosită pentru depresie, poate bloca anumite medicamente pentru cancer. Dozele mari de vitamina C pot modifica modul în care chimioterapia și radioterapia îți afectează corpul.
Dieta în timpul tratamentului cancerului de sân
O dietă sănătoasă este importantă pentru orice persoană, dar atunci când ai avut cancer de sân, vei deveni mult mai conștientă de ceea ce mănânci și de ceea ce bei. O dietă echilibrată are multe beneficii pentru sănătate.
Este important să mănânci sănătos în timpul tratamentului (chimioterapie), chiar dacă apetitul tău este redus. Dacă pofta ta de mâncare este redusă, mănâncă puțin și des, pentru că este mai bine decât să încerci să mănânci o porție mare la o masă.
Ai putea încerca:
- să mănânci sau 6 mese mici sau gustări în fiecare zi, în locul celor 3 mese principale mari;
- să bei milkshake-uri, smoothie-uri, suc sau supa dacă nu ai poftă să mănânci alimente solide;
- să faci activitate fizică, dacă simți că ești în stare, deoarece exercițiile te pot ajuta să crești pofta de mâncare; de exemplu, apetitul tău va crește dacă faci o scurtă plimbare înainte de masa de prânz.
Ce alimente să mănânci în timpul chimioterapiei dacă apetitul tău este crescut?
Unele dintre medicamentele prescrise pe lângă chimioterapie, cum ar fi medicamentele steroidiene, îți pot stimula pofta de mâncare. Dacă ești îngrijorată că vei lua în greutate:
alege alimente și băuturi cu un conținut scăzut de grăsimi;
- mănâncă multe fructe și legume proaspete;
- fii atentă la conținutul de zahăr al alimentelor, inclusiv la produsele "dietetice";
- evită băuturile care conțin zahăr.
În timpul tratamentului pentru cancerul de sân, amintește-ți următoarele recomandări:
- Hidratează-te suficient. Încearcă să bei cel puțin 2 litri sau 3 litri de lichide pe zi, care să nu conțină cofeina;
- Alege alimente cu suficiente calorii. Uită de număratul caloriilor. Cel mai bun mod prin care poți ști dacă mănânci suficiente calorii pentru a avea energie este să te cântărești o dată sau de două ori pe săptămână. Dacă greutatea ta este în scădere săptămână după săptămână, vorbește cu medicul nutriționist pentru a face un plan. Amintește-ți să mănânci regulat pe parcursul zilei: mese/porții mici, de 5 sau 6 ori pe zi;
- Concentrează-te pe nutrienți. Alege alimente din grupurile principale de alimente, precum fructele, legumele, cerealele, diverse tipuri de fasole (și leguminoase), diverse tipuri de nuci, semințe, cărnuri/ouă și produse lactate. O dietă echilibrată te ajută să fii sigură că obții nutrienții de care ai nevoie pentru a-ți menține organismul puternic.
- Nu uita de proteine. Acestea te ajută să menții masa musculară. Proteinele se găsesc în carne roșie, carne de pasăre, pește, fructe de mare, ouă, boabele de fasole, linte, nuci, semințe, soia și produse lactate. Mici cantități de proteine se găsesc în legume și în cerealele integrale.
Dacă nu te confrunți cu efecte secundare din cauza tratamentului tău pentru cancerul de sân care îți limitează capacitatea de a mânca și/sau digera alimentele, poți urma o dietă sănătoasă generală, care include:
- fructe și legume: 5 sau mai multe porții pe zi;
- cereale integrale: 25 de grame până la 30 de grame de fibre zilnic;
- grăsimi bune: mai puțin de 30% din totalul zilnic de calorii; limitează consumul de grăsimi saturate, cum ar fi cele din carnea de vită, miel, organe de animale, unt, smântână etc. și crește aportul de alimente care conțin grăsimi trans, care sunt numite uleiuri hidrogenate; crește aportul de pește gras, cum ar fi somonul, tonul, heringul și sardinelor și mănâncă pește de 2-3 ori pe săptămână.
- alcoolul se consumă cu moderație sau deloc - consumul de alcool este un factor de risc cunoscut pentru cancerul de sân.
Efectele adverse ale chimioterapiei și mastectomiei
Chimioterapia este tratamentul cu medicamente care distrug celulele canceroase care pot fi administrate intravenos (injectate în venele pacientului) sau pe cale orală (pe gură).
Medicamentele circulă și ajung în fluxul sangvin pentru a ajunge la celulele canceroase în cele mai multe zone ale corpului. În funcție de tipul și de doza medicamentelor folosite, dar și de durata tratamentului, efectele adverse posibile ale chimioterapiei pot fi:
- căderea părului;
- modificări ale unghiilor;
- afte bucale și probleme dentare;
- pierderea poftei de mâncare sau modificări ale greutății corporale;
- greață și vărsături;
- diaree.
Totodată, chimioterapia poate afecta celulele din măduvă osoasă, lucru care poate duce la:
- Creșterea șanselor de infecții (din cauza numărului scăzut de globule albe din sânge);
- Învinețirea cu ușurință sau la sângerări frecvente (din cauza scăderii numărului de trombocite din sânge);
- Oboseală (din cauza scăderii numărului de globule roșii din sânge și din alte motive).
Alte efecte adverse neplăcute ale chimioterapiei pot fi:
- Modificări la nivelul menstruației și probleme de fertilitate;
- Afectarea funcției inimii - medicamentele folosite în chimioterapie pot să provoace daune permanente ale inimii.
- Neuropatie - multe medicamente folosite în tratamentul cancerului de sân pot să afecteze nervii din afara creierului și măduvei spinării;
- Sindromul care afectează mâinile și picioarele - anumite medicamente folosite în chimioterapie pot să irite palmele și tălpile;
- Un risc crescut de leucemie;
- Oboseală - pacienta nu se simte bine sau se simte foarte obosită.
Mastectomia este o intervenție chirurgicală efectuată pentru a îndepărta în totalitate țesuturile sânului pentru a trata cancerul de sân sau ca măsură preventivă împotriva cancerului mamar.
Efectele adverse temporare ale mastectomiei sunt:
- Durere - pacienta poate să simtă durere în apropierea inciziilor și în apropierea peretelui toracic. Administrarea medicamentelor contra durerii, așa cum au fost ele prescrise de chirurg, va ajuta foarte mult.
- Infecție - pacienta ar trebui să monitorizeze orice semne de infecție din apropierea rănii/inciziei și să îl informeze pe medic despre acestea. Infecțiile de acest tip sunt rare și dispar în 1-2 săptămâni;
- Sângerare - folosirea compreselor sau pachetelor cu gheață va ajuta foarte mult la ameliorarea disconfortului și sângerării. Zona trebuie să fie bandajată corect.
- Acumulare de lichid sub cicatrice - medicii, în general, pun drene pentru a ajuta în cazul retenției de lichid, cu toate acestea, în cazul acumulării în exces de lichid, pacienta poate merge la medic pentru ca lichidul să fie eliminat.
- Oboseala - aceasta este cea mai frecventă complicație. Pacientele ar trebui să se odihnească vreme de mai multe săptămâni după operație, pentru a se putea recupera în mod corespunzător.
Modificări în ceea ce privește simțul echilibrului și în mișcarea brațelor - pacienta poate să se informeze sau poate să întrebe medicul despre unele exerciții care îi sunt recomandate, pentru a calma rigiditatea și senzațiile de furnicături care apar, de obicei, după intervenția chirurgicală.
Prevenirea cancerului de sân
Cancerul nu este o singură boală, ci un grup de boli înrudite. Genele noastre, stilul de viață și factorii din mediu colaborează pentru a crește sau pentru a reduce riscul de a face cancer.
Riscul de cancer al fiecărei persoane este alcătuit dintr-o combinație a acestor factori.
Unii factori de risc pentru cancer pot fi evitați, însă sunt mulți factori care nu pot fi evitați. De exemplu, atât fumatul, cât și moștenirea anumitor gene sunt factori de risc pentru unele tipuri de cancer, dar numai fumatul poate fi evitat. Exercițiile fizice regulate și o dietă sănătoasă pot fi factori de protecție pentru unele tipuri de cancer. Evitarea factorilor de risc și creșterea factorilor de protecție pot reduce riscul de a dezvolta cancer, dar nu înseamnă că nu vei face cancer.
Nu există un mod sigur de a preveni cancerul de sân, dar unele decizii pe care le luăm în ceea ce privește stilul de viață pot reduce în mod semnificativ riscul de cancer mamar, cât și riscul de alte tipuri de cancer. Aceste schimbări în stilul de viață includ:
- evitarea consumului excesiv de alcool;
- adoptarea unei diete sănătoase, care conține multe fructe și legume proaspete;
- practicarea unui număr suficient de exerciții fizice;
- menținerea unui indice de masă corporal (IMC) considerat sănătos.
Femeile ar trebui să se gândească foarte bine la opțiunile lor în ceea ce privește alăptarea la sân și terapia de înlocuire hormonală (hormone replacement therapy) după instalarea menopauzei, deoarece acestea pot afecta riscul de cancer de sân. Intervenția chirurgicală preventivă este o opțiune pentru femeile care au un risc ridicat de cancer mamar.
Femeile care au un risc moderat de cancer de sân pot încearcă următoarele lucruri pentru a-și reduce riscul:
- să își întrebe medicul despre ce înseamnă screeningul pentru cancerul mamar - e bine să întrebe medicul când trebuie să înceapă examinările și testele pentru depistarea cancerului de sân;
- să efectueze regulat autoexaminarea sânilor pentru a fi conștiente de orice modificări apărute la nivelul acestora (noduli sau alte semne neobișnuite).
- să consume alcool cu moderație sau să renunțe complet la alcool;
- să facă mișcare mai multe zile pe săptămână;
- să limiteze terapia hormonală de după menopauză;
- să își mențină o greutate considerată sănătoasă;
- să adopte o dietă sănătoasă, cum ar fi dieta mediteraneană.
Cine ar trebui testat pentru BRCA?
În timp ce mutațiile genelor BRCA1 și BRCA2 pot crește riscul de a dezvolta cancer de sân, șansele de a avea oricare dintre mutații sunt destul de mici. Se estimează că 0,25% din populația generală poartă o genă BRCA mutantă sau aproximativ unul din 400 de oameni.
Pentru unii oameni, totuși, riscurile de a avea o mutație a genei BRCA sunt mult mai mari. Genele sunt moștenite, motiv pentru care cunoașterea istoricului familial este importantă atunci când se determină riscurile de cancer de sân. Dacă unul dintre părinții tăi are o mutație BRCA, ai 50% șanse de a moșteni gena mutată.
De asemenea, șansele pot varia în funcție de etnia unei persoane. De exemplu, persoanele de origine evreiască ashkenazi au o șansă de 2,5% de a moșteni o mutație BRCA sau de aproximativ 10 ori rata populației generale, potrivit statisticilor.
Deoarece șansele generale sunt atât de scăzute, majoritatea experților recomandă ca numai persoanele cu risc crescut să fie testate pentru mutații BRCA. O persoană ar putea fi considerată cu risc crescut de mutații BRCA dacă are antecedente familiale de:
- Cancer de sân diagnosticat înainte de 50 de ani.
- Cancer de sân masculin la orice vârstă.
- Mai multe rude din aceeași parte a familiei cu cancer de sân, mai ales dacă sunt rude de gradul I (mamă, soră, fiică).
- Mai multe cancere de sân la aceeași femeie, adică cancerul de sân care se dezvoltă în ambii sâni în timp sau în același timp.
- Atât cancerul de sân, cât și cel ovarian la aceeași femeie.
- Un istoric de cancer ovarian în familia femeii, mai ales dacă este o rudă de gradul I.
- Un istoric semnificativ din aceeași parte a familiei (partea mamei sau a tatălui) a bărbaților diagnosticați tineri cu cancer de prostată, cancer ovarian, melanom sau cancer pancreatic.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - Breast Cancer Prevention (PDQ®)–Patient Version
https://www.cancer.gov/types/breast/patient/breast-prevention-pdq
National Breast Cancer Foundation - What is Breast Cancer?
https://www.nationalbreastcancer.org/what-is-breast-cancer/
American Cancer Society - Breast Cancer
https://www.cancer.org/cancer/breast-cancer.html
National Breast Cancer Foundation - Genetic Testing for Breast Cancer
https://www.nationalbreastcancer.org/genetic-testing-for-breast-cancer/
World Health Organization - Breast cancer
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/breast-cancer
Centers for Disease Control and Prevention - Basic Information About Breast Cancer
https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/index.htm
Te-ar mai putea interesa și...
TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI
![O imunoterapie noua a dus la regresul complet al cancerului de san [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/fit/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2024/APRILIE/o-imunoterapie-noua-a-dus-la-regresul-complet-al-cancerului-de-san-studiu.jpg "O imunoterapie noua a dus la regresul complet al cancerului de san [studiu]")
