Totul despre Mamografie

1. Mamografia – informații generale
   a. Ce este mamografia?
   b. Tipuri de mamografii
   c. Tehnica medicală necesară realizării mamografiei
   d. Cum se efectuează o mamografie?
   e. Scorul rezultatelor mamografiei BI-RADS
   f. Investigații complementare mamografiei
   g. Contraindicații în cazul mamografiei
2. Când se recomandă mamografia?
   a. Identificarea și monitorizarea formațiunilor tumorale
   b. Screening-ul anual pentru prevenirea cancerului de sân, după 40 de ani
3. Avantajele mamografiei față de alte proceduri de investigație
   a. Numărul mic de rezultate fals pozitive
   b. Identificarea tumorilor din stadiu incipient
   c. Performanțele mamografiei digitale

Recomandările Experților DOC

Mamografia – informații generale

O mamografie este o procedură medicală reprezentând o radiografie a glandei mamare. Mai rar, se folosește și termenul de mastografie.

Ce este mamografia?

Mamografia este o unealtă de screening folosită pentru a detecta și diagnostica o formă de cancer mamar. Împreună cu examenele clinice regulate și cu autoexaminarea sânilor, mamografiile sunt un element-cheie în diagnosticul precoce al cancerului de sân.

Tipuri de mamografii

În privința tehnicii folosite în efectuarea acestei proceduri, există două tipuri principale de mamografii: cea clasică (pe film) și mamografia digitală. Pe lângă acestea, există și un tip nou de mamografie digitală, cea cu tomosinteză.

Mamografia clasică

Mamografia clasică este cea făcută cu mamograful analog, în care imaginile obținute vor fi în alb și negru și vor fi printate pe mari segmente de film, ca la o radiografie a oaselor.

Mamografia digitală

În cazul mamografiei digitale, imaginile sunt înregistrate direct într-un computer. Imaginea va putea fi apoi vizionată pe ecranul unui calculator, iar anumite zone pot fi mărite sau scoase în evidență pe ecranul calculatorului. Dacă există o zonă cu suspiciuni, medicii pot folosi computerul pentru a o analiza mai îndeaproape.

Mamografie digitală cu tomosinteză

Tomosinteza este o tehnică de imagistică sau o tehnică de tipul radiografiei (cu radiații X) care poate fi folosită pentru a depista primele semne ale cancerului mamar la femeile care nu prezintă simptome. Acest tip de investigație de imagistică medicală poate fi, totodată, folosită ca unealtă de diagnostic pentru femeile care au simptomele unui cancer de sân.

O mamografie digitală cu tomosinteză obține imagini multiple ale sânului. Aceste imagini sunt trimise către un calculator care folosește un algoritm pentru a le combina într-o imagine 3D a întregului sân.

Tehnica medicală necesară realizării mamografiei

Fie că optezi pentru o mamografie clasică (2D), fie că alegi să faci una digitală, cu sau fără tomosinteză, tehnica medicală este aceeași pentru realizarea mamografiilor. Atunci când ți se face o mamografie, un radiolog ori un specialist în imagistică medicală poziționează sânii și îi comprimă între două plăci de plastic ale aparatului numit mamograf. Aceste plăci sunt atașate de o cameră foto extrem de specializată, care realizează două fotografii ale sânului, din două direcții. Apoi tehnicianul repetă procedura pe sânul opus.

Pentru unele femei, s-ar putea să fie necesare mai mult de două imagini, pentru a include cât mai mult țesut mamar cu putință. Mamografia implică o expunere minimă la radiații X. De fapt, cantitatea de expunere la radiații de la mamografele moderne, din zilele noastre, este mult mai redusă în comparație cu cea din trecut.

Cum se efectuează o mamografie?

Mamografiile sunt o unealtă de neprețuit pentru detectarea timpurie a cancerului de sân, deși multe femei sunt îngrijorate în legătură cu durerea pe care această procedură medicală o poate cauza. Din fericire, există numeroase strategii care pot face ca mamografiile să fie mai confortabile. De asemenea, durerea de pe urma acestei proceduri este trecătoare și nu toate femeile percep mamografia ca fiind la fel de dureroasă.

Pregătirea pacientei pentru mamografie

Femeile care au efectuat în trecut o mamografie ar trebui să aducă imaginile (filmul sau CD-ul cu rezultatele mamografiei) cu ele, la cabinet, sau ar trebui să se asigure că medicii lor permit accesul clinicii pentru a vedea imaginile anterioare ale sânilor. Acest lucru îi permite medicului radiolog să compare vechile mamografii cu noile mamografii, lucru care crește gradul de acuratețe și care împiedică atât rezultatele fals pozitive, cât și pe cele fals negative.

Ca pacientă, este important să știi cum să te pregătești pentru o mamografie. Nu trebuie să te dai cu antiperspirant, cu pudre pentru corp și nu poți folosi parfumuri. De asemenea, nu ar trebui să aplici niciun fel de creme sau de unguente pe sâni sau pe axile. Aceste substanțe pot să distorsioneze imaginile sau pot să apară pe mamografie ca niște calcificări sau depozite de calciu, așa că este important să le eviți.

Asigură-te că îi spui medicului radiolog înainte de mamografie dacă ești însărcinată sau dacă alăptezi. În general, nu ți se va putea face o mamografie de screening în acest moment, dar dacă este necesar, medicul poate să recomande alte metode de screening, cum ar fi o ecografie mamară.

Durata mamografiei

O mamografie durează aproximativ 20 de minute de la început și până la sfârșit. În timpul mamografiei, un tehnician va așeza sânul pacientei între două plăci transparente, de plastic. Una dintre plăci realizează imaginea sânului, iar cealaltă placă ține sânul nemișcat. Comprimarea ușoară a sânilor permite tehnicianului să obțină o imagine mai clară, care prezintă tot țesutul mamar. De asemenea, tehnicianul menține sânul stabil în timpul procedurii.

Efectuarea mamografiei

După ce pacienta s-a dezbrăcat de la brâu în sus și după ce și-a dat jos lănțișoarele, colierele sau alte tipuri de accesorii, un tehnician îi va oferi un halat care se leagă în față. În funcție de clinica unde se efectuează testarea, pacienta fie va sta în picioare, fie va sta așezată în timpul mamografiei. Fiecare sân este potrivit pe o placă plată a mamografului.

Un compresor va împinge apoi sânul în jos, pentru a aplatiza țesutul mamar. Acest lucru oferă o imagine mai clară a sânului. Este posibil să fii nevoită să îți ții respirația pentru fiecare imagine obținută. E posibil să simți o mică presiune sau un ușor disconfort, dar această senzație e de scurtă durată. În timpul procedurii, medicul va analiza imaginile pe măsură ce acestea sunt obținute. El poate comanda imagini adiționale, care arată unghiuri diferite, dacă ceva este neclar sau dacă ceva necesită mai multă atenție. Acest lucru se întâmplă destul de frecvent, așa că nu ar trebui să cauzeze panică sau motive de îngrijorare.

Consecințele mamografiei

Principalele consecințe ale unei mamografii de screening sunt legate de riscul de iradiere și de disconfortul pe care îl produce compresia sânilor. Riscul de iradiere este mic, pentru că aparatele din prezent folosesc o doză foarte mică de radiații. Compresia sânilor produce un disconfort sau o durere mică, senzație trecătoare. Însă mamografiile au și consecințe psihosociale, spun studiile.

De pildă, în cadrul unei cercetări au fost intervievate 250 de femei imediat după ce li s-a efectuat o mamografie. 60% dintre ele erau neliniștite în legătură cu faptul că făceau o mamografie, iar 20% dintre paciente erau extrem de speriate. Femeile care aveau un nivel de educație liceal sau sub-liceal erau semnificativ mai anxioase decât cele care aveau un nivel mai mare de educație.

Scorul rezultatelor mamografiei BI-RADS

Colegiul American de Radiologie a stabilit un mod standard pentru medicii radiologi prin care aceștia să descrie rezultatele obținute la mamografii. Acest sistem, numit BI-RADS, include 7 categorii sau nivele standardizate.

Newsletter DOC dedicat

Fiecare scor sau categorie BI-RADS are un plan de urmărire asociat cu respectiva categorie, pentru a-i ajuta pe radiologi și pe ceilalți medici să îngrijească în mod corespunzător pacientele. Scorul BI-RADS este un acronim care provine de la „Breast Imaging Reporting and Database System”, adică un sistem de raportare a imagisticii sânului. Este un sistem de scoruri pe care medicii radiologi îl folosesc pentru a descrie rezultatele mamografiilor.

Medicii folosesc sistemul sau scorul BI-RADS pentru a plasa rezultatele anormale în anumite categorii. Categoriile sunt stabilite de la 0 la 6.

Stare fiziologică sau normală – scorul 0-1

Adeseori, femeile de 40 de ani și cele peste această vârstă primesc scoruri care variază de la 0 la 2, indicând rezultate normale sau indicând că rezultatele anormale sunt benigne (adică necanceroase). Dacă se primește un scor BI-RADS de 3 sau peste, medicii radiologi recomandă o vizită de follow-up sau o biopsie, pentru a determina următoarea acțiune în managementul pacientei.

Un scor 0 indică un test incomplet. Este posibil că imaginile mamografiei să fi fost dificil de citit sau de interpretat. În unele cazuri, medicii vor dori să compare aceste imagini noi cu mamografiile vechi, pentru a determina dacă au existat unele schimbări.

Un scor 1 confirmă faptul că rezultatele mamografiei sunt negative. Un scor 1 arată că nu este prezent cancerul și că sânii au o densitate egală. Cu toate acestea, este important să continui să îți faci mamografii de screening.

Leziune benignă – scorul 2

Un scor BI-RADS de 2 arată, de asemenea, că rezultatele mamografiei tale sunt normale. Nu există niciun fel de indicații de cancer, dar medicii s-ar putea să observe unele chisturi sau mase benigne, pe care le vor include în rezultatele tale. Vizitele de rutină la medic sunt sugerate printr-un scor 2. Observația din raportul tău medical va fi folosită, pe post de comparație, pentru rezultatele viitoare ale mamografiilor.

Masă nedeterminată, necesită urmărire – scorul 3

Un scor BI-RADS de 3 implică faptul că rezultatele mamografiei sunt probabil normale, dar există un risc de 2% de cancer. În acest caz, medicii recomandă o vizită de follow-up într-un interval de 6 luni, pentru a afla dacă ceea ce s-a descoperit este ceva benign. De asemenea, va trebui să mergi regulat la medic, pentru mamografii, până când rezultatele se îmbunătățesc și până când orice anomalie s-a stabilizat.

Vizitele regulate la medicul specialist te ajută să eviți biopsiile multiple și deloc necesare. De asemenea, te ajută să confirmi un diagnostic precoce, dacă este descoperit cancerul de sân.

Suspiciune malignă care necesită biopsie – scorul 4

Un scor BI-RADS de 4 indică faptul că s-a descoperit ceva anormal, care prezintă suspiciuni. În acest caz, există o șansă de la 20% până la 35% de cancer mamar. Pentru a confirma acest lucru, medicul va trebui să efectueze o biopsie mamară, pentru a testa o mostră mică de țesut extras din sân.

Acest scor este împărțit, la rândul sau, în 3 categorii, în funcție de nivelul de suspiciune al medicului:

1. 4A - suspiciune scăzută de cancer sau descoperiri maligne;
2. 4B - suspiciune moderată de cancer sau descoperiri maligne;
3. 4C - suspiciune ridicată de descoperiri canceroase sau maligne.

Structura malignă – scorul 5

Scorul BI-RADS 5 indică o mare suspiciune de cancer. În acest caz, există cel puțin 95% șanse să fie un cancer mamar. O biopsie este extrem de recomandată acum, pentru a confirma rezultatele și pentru a determina următorii pași pentru tratamentul pacientei.

Poți obține un scor BI-RADS 6 doar după ce ai făcut o biopsie și după ce ai primit diagnosticul de cancer mamar. Această categorie și imaginile care îi corespund sunt folosite drept comparație, pentru a vedea modul în care cancerul răspunde la tratamentul necesar, cum ar fi chimioterapia, intervenția chirurgicală sau radioterapia.

Investigații complementare mamografiei

Pentru că rezultatele unei mamografii pot fi complicate, specialiștii sau tehnicienii subliniază adesea că este bine ca femeile să primească rezultatele personal. Un rezultat pozitiv la o mamografie poate fi un lucru înspăimântător, dar nu arată neapărat în direcția unui cancer mamar. Majoritatea mamografiilor pozitive necesită teste sau investigații suplimentare pentru un diagnostic corect. 

Femeile ale căror mamografii arată formațiuni neobișnuite vor avea nevoie de teste de follow-up, adică de niște investigații complementare mamografiei. Acestea includ: examinarea sânilor, o ecografie mamară, o scanare RMN, o altă mamografie, teste de sânge, o biopsie a țesutului mamar. Chiar și atunci când cancerul este prezent, șansele de supraviețuire cu un tratament precoce și agresiv sunt excelente.

Ecografia mamară

Ecografia folosește undele sonore de înaltă frecvență și nu radiațiile pentru a produce imagini ale sânului. Pentru procedură, un gel special va fi aplicat pe pielea pacientei, apoi un mic transductor va fi ghidat pe suprafața sânului, iar imaginile vor apărea pe un ecran.
Este o procedură nedureroasă, care nu provoacă efecte adverse. Ecografia mamară poate fi folosită după o mamografie cu rezultate anormale sau în cazul femeilor cu țesut mamar dens. Investigația nu este, de obicei, folosită în screeningul de rutină al cancerului mamar, pentru femeile care prezintă un risc mediu.

Mamografii speciale

Mamografia 3D este un tip mai nou de mamografie digitală, dar este efectuată, în mare parte, în același mod ca și alte tipuri de mamografii. Este mai ușor pentru medicii radiologi să vadă țesutul mamar mult mai clar în 3D, de aceea se recomandă uneori mamografia digitală cu tomosinteză.

Mamografia 3D presupune aproape aceeași cantitate de radiații ca în cazul unei mamografii digitale. Însă pentru că este nevoie de captarea mai multor imagini, acest lucru poate prelungi timpul de testare și poate mări timpul de expunere la radiații.

Autopalparea

Autoexaminarea lunară a sânilor (sau autopalparea) poate ajuta la detectarea anomaliilor sau a modificărilor care ar putea fi, de fapt, semnele unui cancer mamar. Nu orice formă de cancer de sân poate fi descoperită prin intermediul unui examen fizic.
Cu toate acestea, autopalparea regulată a sânilor (numită și autoexaminare) poate crește șansele de a descoperi anumite forme de cancer mamar în stadiu incipient. Cu cât cancerul mamar este detectat mai devreme, cu atât șansele sunt mai mari ca tratamentul să fie eficient.

Biopsia

Dacă medicul suspectează că ar fi vorba de un cancer de sân în urma rezultatelor mamografiei, el mai poate efectua un test, numit biopsie mamară. În timpul biopsiei, medicul va îndepărta o mostră de țesut dintr-o zonă cu suspiciuni, pe care o va trimite la laborator, pentru a fi testată.

Există mai multe tipuri de biopsii mamare. În unele dintre aceste teste, medicul folosește un ac pentru a lua o mostră de țesut mamar. În cazul altor biopsii, el va face o incizie în sân și apoi va îndepărta mostra de țesut.

Contraindicații în cazul mamografiei

Înainte de a merge la clinică pentru face mamografia, este important să ții cont de câteva aspecte, pentru că această procedură are unele contraindicații.

Utilizarea antiperspirantelor

Nu folosi deodorantul înainte de mamografie. Evită folosirea deodorantelor, antiperspirantelor, pudrelor, loțiunilor, cremelor sau parfumurilor aplicate la subraț sau pe sâni. Particulele metalice din pudre și din deodorante ar putea fi vizibile pe mamografie și ar putea cauza confuzie.

Consumul de cafeină și alte stimulente

Dacă vrei să îți reduci durerea pe care o poți simți în timpul mamografiei, poți lua câteva măsuri pentru a elimina acest disconfort. Una dintre aceste măsuri se referă la consumul de cafeină și de alte produse stimulante. Dacă bei băuturi carbogazoase cofeinizate, încearcă să îți reduci aportul de cofeină preț de două săptămâni înaintea efectuării mamografiei, pentru că aceasta poate face sânii să fie mai sensibili, în special dacă ai un țesut mamar cu chisturi.

Perioada de graviditate

Nu uita să îi spui medicului radiolog sau tehnicianului, înainte de mamografie, dacă ești gravidă sau dacă alăptezi în prezent. În general, nu ți se va putea face o mamografie în acest moment, dar dacă este necesar, medicul poate să îți recomande alte metode de screening, cum ar fi o ecografie mamară, care nu te expune radiațiilor X.

Când se recomandă mamografia?

Mamografia este o metodă radiologică special concepută pentru a detecta tumorile și alte anomalii la sân. Mamografia poate fi folosită fie pentru screening (testare de rutină), fie pentru scopurile legate de diagnosticare, în evaluarea unui nodul la sân.

Identificarea și monitorizarea formațiunilor tumorale

La unele femei, se recomandă mamografia de diagnostic. Aceasta este folosită pentru a investiga modificările suspecte de la nivelul sânilor, cum ar fi un nodul mamar nou, durerea de sâni și un aspect neobișnuit al pielii de la nivelul glandelor mamare, îngroșarea mamelonului sau scurgerea mamelonară. Totodată, mamografia de diagnostic este folosită pentru a evalua rezultatele anormale descoperite în urma unei mamografii de screening.

O mamografie de diagnostic include imagini adiționale (mai multe filme). Medicul radiolog caută dovezi ale cancerului la sân sau ale unor afecțiuni necanceroase care pot necesita investigații sau teste suplimentare, o perioadă de urmărire a pacientei sau un tratament. Posibilele descoperiri în cazul unei mamografii includ:

Tumori benigne

În urma mamografiei, medicul radiolog poate descoperi formațiuni benigne, cum sunt chisturile mamare sau fibroadenoamele mamare. Spre deosebire de tumorile canceroase, care sunt solide, chisturile sunt mase umplute cu lichid care se formează în interiorul sânului.

Chisturile sunt foarte întâlnite și sunt rareori asociate cu cancerul. O ecografie mamară de follow-up este cel mai bun mod prin care poți deosebi un chist de cancer, deoarece undele sonore trec direct prin chisturile pline cu lichid.

Fibroadenoamele mamare sunt noduli solizi, mobili, rotunjiți care sunt alcătuiți din celule mamare normale. Deși nu sunt canceroși, acești noduli pot crește. Orice nodul solid care devine din ce în ce mai mare este îndepărtat, pentru ca medicul să fie sigur că nu este un cancer de sân.

Tumori maligne

La o mamografie, pot fi identificate și zone dense, care pot indica faptul că țesutul este mai degrabă glandular decât gras, ceea ce face identificarea microcalcificărilor și a tumorilor mai dificilă. Zonele dense pot reprezenta, de asemenea, și cancer.

Zonele distorsionate sugerează că tumorile ar putea să fi invadat țesuturile din apropiere. Dacă medicul radiolog observă pe mamografie zone care pot fi un motiv de îngrijorare (există suspiciunea de tumori maligne), el poate recomanda teste adiționale: alte tipuri de mamografii, o ecografie mamară sau o biopsie.

O tumoră mamară canceroasă are, de regulă, o formă neregulată. Spre deosebire de un chist mamar, tumorile sunt ferme și nu sunt mobile (nu se mișcă). Majoritatea tumorilor canceroase sunt, totodată, nedureroase.

Microcalcificări

Depozitele de calciu sau microcalcificările pot să apară în ductele mamare sau în alte țesuturi ale sânului. Calcificarile sunt mici particule de calciu - precum particulele de sare - care există în țesuturile moi ale sânului și care pot, uneori, indica prezența unui cancer mamar timpuriu.

De regulă, microcalcificările nu pot fi simțite, dar apar pe o mamografie. În funcție de cum sunt așezate sau dispuse (ca un ciorchine) și în funcție de forma lor, de dimensiunile lor și de numărul lor, medicul s-ar putea să dorească să efectuezi și alte teste.

Screening-ul anual pentru prevenirea cancerului de sân, după 40 de ani

Pe lângă mamografia de diagnostic, există și mamografia de screening. Aceasta este folosită pentru a detecta modificările de la nivelul sânilor la femeile care nu prezintă semne sau simptome sau noi anomalii la nivelul glandelor mamare. Obiectivul este să se detecteze cancerul înainte ca semnele clinice să fie observate.

Recomandările în ce privește mamografia sugerează că:

  • femeile cu vârste între 40 și 44 de ani să aibă opțiunea de a începe screeningurile pentru cancer de sân;
  • femeile cu vârste între 45 și 54 de ani ar trebui să își facă anual mamografii;
  • femeile de 55 de ani și peste această vârstă ar trebui să facă mamografiile o dată la 2 ani sau să continue cu mamografia anuală de screening.

Femeile cu anumiți factori de risc trebuie să înceapă să își facă mamografii mai devreme.

Acești factori includ:

  • un istoric familial de cancer de sân;
  • un istoric medical anterior de cancer mamar;
  • o mutație a unei gene (BRCA1 sau BRCA2), care poate însemna un risc mare de cancer de sân.

Avantajele mamografiei față de alte proceduri de investigație

Mamografiile, în comparație cu alte metode de investigație, sunt bune la depistarea anomaliilor la nivelul sânilor, înainte să le poți simți. Identificarea precoce înseamnă că tratamentul bolii poate începe cât mai curând. Mamografia are câteva avantaje importante, în comparație cu alte proceduri imagistice.

Numărul mic de rezultate fals pozitive

Rezultatele fals pozitive sunt comune, iar uneori se întâmplă ca femeile să primească un rezultat fals pozitiv după 10 mamografii efectuate. Cu toate aceștia, experții spun că numărul de rezultate fals pozitive este mic, datorită sensibilității mari a mamografiilor.

Identificarea tumorilor din stadiu incipient

În România, mii de femei sunt diagnosticate cu cancer mamar în fiecare an. Detecția precoce este cheia succesului, pentru a depista boala înainte să se răspândească la alte organe din corp și pentru a îmbunătăți rata de supraviețuire. Indiferent ce tip de mamografie alegi, nu uita că un mare beneficiu al acestei proceduri este identificarea tumorilor într-un stadiu incipient.

Deși mamografiile 2D sunt, în general, eficiente în detectarea cancerului de sân, mamografiile 3D (cele digitale, cu tomosinteză), pot detecta cu unul sau două mai multe forme de cancer raportat la 1000 de femei.

Posibilitatea unei vindecări complete

O mamografie oferă pacientei posibilitatea unei vindecări complete pentru că, împreună cu alte examene clinice și alături de autoexaminarea lunară a sânilor, este un element de bază în diagnosticul precoce al cancerului de sân. Cu cât cancerul mamar este depistat mai din timp, cu atât pacienta are șanse mai mari să se vindece complet de această boală.

Evitarea mastectomiei

Dacă ai un nodul mamar sau orice alt simptom de cancer de sân, medicul va recomanda o mamografie de diagnostic. Acest gen de mamografii sunt mai extensive decât cele de screening și îl ajută pe medicul radiolog să vadă și să mărească anumite zone care îi trezesc suspiciuni. Tocmai pentru că este de ajutor pentru un diagnostic precoce și tocmai pentru că se poate depista cancerul de sân în stadiu incipient, mamografia este folositoare în evitarea mastectomiei (extirparea glandei mamare, pe cale chirurgicală).

Performanțele mamografiei digitale

Mamografiile digitale sunt din ce în ce mai folosite în România, fiind disponibile în anumite clinici. Aceste investigații sunt deosebit de folositoare pentru femeile cu vârste între 40 și 50 de ani.

Nivel scăzut de iradiere

La fel ca în cazul oricărui tip de radiografie, vei fi expusă la o cantitate foarte mică de radiații în timpul unei mamografii digitale. Riscurile de pe urma acestei expuneri la radiații este extrem de scăzut. 

Diminuarea disconfortului pacientei

O altă performanță a mamografiei digitale este faptul că disconfortul resimțit de pacienta este diminuat. Este important ca înaintea acestei proceduri să îl informezi pe tehnicianul care îți face mamografia dacă țesutul sânilor tăi este fibrochistic sau dacă ai un istoric anterior de mamografii dureroase. Astfel, tehnicianul va ști cum să diminueze disconfortul în timpul mamografiei.

Stocarea digitală a informațiilor

O mamografie digitală transformă radiațiile X folosite într-o imagine electronică a sânilor tăi, care este salvată pe un calculator. Astfel, informațiile și rezultatele mamografiei tale sunt stocate digital, pentru a putea fi analizate ulterior de specialistul în imagistica sânului, iar dacă ai nevoie de o a doua opinie, rezultatele pot fi transferate pe un CD.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
RadiologyInfo – Mammography
https://www.radiologyinfo.org/en/info/mammo
NIH – Mammography 
https://www.nibib.nih.gov/science-education/science-topics/mammography
JAMA Network - Cumulative Probability of False-Positive Results After 10 Years of Screening With Digital Breast Tomosynthesis vs Digital Mammography
https://jamanetwork.com/journals/jamanetworkopen/fullarticle/2790521
Studiul „Cumulative Probability of False-Positive Results After 10 Years of Screening With Digital Breast Tomosynthesis vs Digital Mammography”, apărut în JAMA Netw Open. 2022;5(3):e222440. doi:10.1001/jamanetworkopen.2022.2440, autori: Thao-Quyen H. Ho, Michael C. S. Bissell, Karla Kerlikowske et al.


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0