Multe femei nu-si mai fac mamografii dupa rezultate fals-pozitive

Un studiu recent arată că trauma după primirea unei mamografii cu rezultat fals pozitiv ar putea să le determine pe majoritatea femeilor să întârzie sau să renunțe la testările ulterioare. Să vedem când se recomandă să faci o mamografie și de ce este important acest test după o anumită vârstă.

Mamografia este o procedură medicală de imagistică utilizată pentru a obține imagini detaliate ale sânilor folosind razele X. Această tehnică este utilizată în principal pentru screening-ul și diagnosticarea precoce a cancerului de sân, precum și pentru detectarea altor afecțiuni ale sânilor.

Un rezultat fals pozitiv înseamnă că pe mamografie apare o anomalie care sugerează că ar putea fi vorba de cancer, însă, după ce se fac alte teste, precum biopsia sau ecografiile suplimentare, aceasta se dovedește a fi benignă. Între timp, totuși, e posibil ca pacienta să treacă prin dureri și diferite proceduri și să decidă să amâne sau să nu mai facă următoarea mamografie. Experții în cancer mamar sunt de părere că ar fi o greșeală potențial fatală, deoarece detectarea tumorilor în faza incipientă poate salva vieți.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

După ce primesc un rezultat fals-pozitiv, multe femei evită să mai facă mamografii

„Din păcate, la femeile de peste 50 de ani, neefectuarea unei mamografii o dată la doi ani înseamnă nedepistarea în proporție de 30% a cancerelor”, spune medicul radiolog Stefanie Zalasin, care a analizat constatările studiului. „Dacă pacienta este asigurată că majoritatea mamografiilor și chiar a biopsiilor sunt normale, atunci anxietatea legată de mamografii se poate reduce semnificativ”.

Studiul a fost condus de cercetătorul Firas Dabbous, manager al cercetărilor privind rezultatele axate pe pacienți de la Advocate Lutheran General Hospital din Park Ridge, Illinois. Echipa sa a examinat peste 741.000 de ecografii mamare de la aproape 262.000 de femei din zona orașului Chicago.

Studiul a arătat că puțin peste 12% dintre mamografii au avut un rezultat fals-pozitiv. În timp ce 15% dintre femeile care au primit un rezultat negativ după efectuarea mamografiei nu au figurat cu o mamografie ulterioară în baza de date, numărul a crescut la 22% în cazul femeilor care au primit un rezultat fals pozitiv.

Iar în cazul femeilor cu mai mult de o mamografie înregistrată în baza de date, cele care au primit un rezultat negativ după prima mamografie erau cu 36% mai înclinate să efectueze o altă mamografie în următorii trei ani, față de cele care au primit un rezultat fals-pozitiv după prima mamografie, au declarat cercetătorii. De asemenea, durata medie de amânare a celei de-a două mamografii era de 13 luni pentru cele care la prima mamografie au primit un rezultat fals-pozitiv, spun cercetătorii.

Mamografiile nu ar trebui amânate

Amânările și mamografiile neefectuate ar putea să aibă un impact asupra sănătății femeilor, au mai adăugat autorii studiului. Aceștia au constatat că riscul de a fi diagnosticate cu cancer mamar în fază terminală în următorii patru ani a fost de 0,4%, pentru femeile cu un rezultat fals-pozitiv, și de 0,3%, pentru femeile cu un rezultat negativ. Cercetătorii au afirmat că diferența este semnificativă din punct de vedere statistic.

Constatările sugerează că „trebuie să încurajăm mai activ femeile care au primit mamografii cu rezultate fals pozitive să respecte recomandările privind mamografiile de rutină, pentru că s-a demonstrat că reduc mortalitatea legată de cancerul mamar”, a declarat Dabbous într-un comunicat de presă din revistă.

Dr. Zelesin a mai spus că alte cercetări anterioare au arătat că „femeile cu o mamografie cu rezultat fals-pozitiv riscă, de fapt, mai mult să se îmbolnăvească ulterior de cancer mamar. De aceea, este extrem de important ca femeile să continue să efectueze ecografii mamare anuale, chiar dacă în trecut au avut o mamografie cu rezultat fals pozitiv.”

Dr. Kavita Patel, specialist în ecografii mamare și consultant la Universitatea Stanford, a subliniat că majoritatea anomaliilor care apar pe mamografii și care necesită analize suplimentare se dovedesc a fi benigne (necanceroase). Potrivit cercetărilor anterioare, Patel a declarat că, din 1.000 de femei care-și fac mamografii, în jur de 100 revin pentru ecografii mamare suplimentare, din cauza apariției unor anomalii.

Aproximativ 61 dintre cele 100 de femei „își vor face încă o ecografie care va arăta că totul este în regulă”, a mai spus Patel. „Nouăsprezece vor recurge la biopsie și doar cinci vor fi diagnosticate cu cancer mamar”, a mai adăugat aceasta. Patel a mai spus că, „în cazul în care cancerul este depistat în acest fel, rata de vindecare este foarte ridicată”.

Newsletter DOC dedicat

Când se recomandă o mamografie?

Recomandările pentru efectuarea mamografiei pot varia în funcție de țară și de recomandările specifice pentru grupurile de vârstă și factorii de risc. În general, mamografia este utilizată ca metodă de screening pentru detectarea precoce a cancerului de sân la femei.

Vârsta potrivită

În multe țări, cum este cazul și în România, se recomandă ca femeile să înceapă să efectueze mamografii regulate după vârsta de 40 de de ani. Se poate recomanda începerea mai devreme dacă există factori de risc crescut sau antecedente familiale de cancer de sân.

Frecvența

În general, femeile cu vârste cuprinsă între 50 și 74 de ani ar trebui să efectueze o mamografie la fiecare 1-2 ani. Pentru femeile mai tinere sau mai în vârstă, frecvența poate varia, deci e bine să vezi ce îți spune și medicul.

Factorii de risc

Dacă ai factori de risc crescut pentru cancerul de sân, medicul poate decide să începi să faci mamografii la o vârstă mai fragedă sau să le efectueazi mai des. Factorii de risc includ antecedente familiale de cancer de sân, mutații genetice cunoscute, expunerea la radiații în trecut etc.

Post-mastectomie

În cazul femeilor care au suferit o mastectomie (îndepărtarea unuia sau a ambilor sâni), decizia privind necesitatea mamografiilor ulterioare poate fi diferită și va depinde de situația individuală.

Ce presupune o mamografie?

O mamografie este o procedură de diagnostic medical care implică realizarea de imagini cu raze X ale sânilor pentru a detecta eventuale anomalii sau modificări care pot indica prezența unui cancer de sân sau a altor afecțiuni.

Medicul îi va cere pacientei ca, înainte de mamografie, să nu aplice deodorant, talc sau alte produse pe pielea din zona sânilor și a axilelor, pentru a nu interfera cu testul. În timpul mamografiei, pacienta va fi poziționată în fața unei mașini speciale, cu sânii între două plăci plate, care se vor presa pentru a obține imagini clare. Acest lucru poate fi inconfortabil, însă durează doar câteva secunde. Procedura este considerată puțin dureroasă de majoritatea pacientelor. Față de mamografia clasică, există și mamografia cu tomosinteză, iar senzația de durere este și mai redusă la aceasta din urmă (unele studii arată că este și mai precisă).

Dispozitivul va prelua imagini cu raze X ale sânilor din diferite unghiuri, care îi permit permit medicului să examineze structura internă a țesutului mamar și să detecteze orice modificări sau anomalii. De obicei, se vor realiza două imagini pentru fiecare sân - una într-o poziție laterală și alta într-o poziție în care sânul este ușor comprimat de sus. Această comprimare ajută la obținerea unor imagini mai clare și la reducerea expunerii la radiații. Procedura totală durează cam 20-30 de minute.

Imaginile obținute în urma mamografiei sunt evaluate de un radiolog sau medic specialist în imagistică medicală. Acesta va căuta semne de anomalii sau modificări. Dacă se găsesc zone suspecte, medicul poate recomanda investigații suplimentare, cum ar fi ecografia mamară sau biopsia.

Ce riscuri implică o mamografie?

Mamografia este considerată una dintre cele mai eficiente metode de screening pentru detectarea precoce a cancerului de sân și are beneficii semnificative în reducerea mortalității prin cancer de sân. Cu toate acestea, ca orice procedură medicală care implică utilizarea radiațiilor ionizante, mamografia implică anumite riscuri.

Expunerea la radiații

Mamografia implică utilizarea radiațiilor ionizante (raze X) pentru a obține imagini detaliate ale sânilor. Deși doza de radiații este relativ mică și controlată, expunerea repetată pe termen lung poate crește riscul de leziuni în țesuturile sănătoase din zonă. Cu toate acestea, beneficiile detectării precoce a cancerului de sân depășesc, în general, riscul redus de expunere la radiații - mai ales că procedura se face rar.

Disconfort sau durere

Procesul de comprimare a sânilor între plăci plate poate fi neplăcut și poate provoca disconfort sau durere pentru unele femei. Cu toate acestea, acest disconfort este temporar și de scurtă durată.

Rezultat fals pozitiv și biopsie

Mamografia poate detecta uneori zone suspecte care ulterior nu se dovedesc a fi cancer. Un rezultat fals pozitiv poate duce la stres și anxietate pentru pacienta respectivă, precum și la necesitatea de a efectua investigații suplimentare, cum ar fi biopsiile.

În concluzie, dacă ai trecut de 40 de ani, chiar dacă nu ai detectat noduli la sâni în timpul autoexaminării, dar mai ales dacă ai observat modificări la palpare, solicită medicului de familie să îți dea o trimitere pentru a efectua o mamografie. Depistarea cât mai precoce a unui eventual cancer de sân crește șansele de vindecare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Cancer Society - Limitations of Mammograms
https://www.cancer.org/cancer/types/breast-cancer/screening-tests-and-early-detection/mammograms/limitations-of-mammograms.html
CDC - What Is Breast Cancer Screening?
https://www.cdc.gov/cancer/breast/basic_info/screening.htm
RSNA - Mammographic Screening in Routine Practice: Multisite Study of Digital Breast Tomosynthesis and Digital Mammography Screenings
https://pubs.rsna.org/doi/abs/10.1148/radiol.221571?journalCode=radiology
Studiul „Mammographic Screening in Routine Practice: Multisite Study of Digital Breast Tomosynthesis and Digital Mammography Screenings”, apărut în Radiology, Vol. 307, No. 3, mar 2023, https://doi.org/10.1148/radiol.221571, autori: Emily F. Conant et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...