Evaluarea severitatii clinice si biologice a colitei ulcerative

Pacienții cu colită ulcerativă pot prezenta o formă de boală ușoară, moderată sau severă. Stratificarea bazată pe gravitatea clinică este importantă în managementul bolii, pentru că, în funcție de severitatea colitei, se va alege cel mai potrivit tratament pentru fiecare pacient. Iată care sunt caracteristicile fiecărei forme de colită și ce opțiuni de tratament există.

Colita ulcerativă este o boală care afectează intestinul gros - colonul -, cauzând iritație și inflamație, iar în timp poate provoca ulcere la nivelul pereților intestinali. Colita ulcerativă este o boală inflamatorie intestinală, la fel ca boala Crohn ori sindromul de colon iritabil.

Nu există un tratament care să vindece colita ulcerativă, însă simptomele acestei boli pot fi menținute sub control cu ajutorul tratamentului și pacientul poate duce o viață normală. Fiind o boală care se manifestă episodic, prin pusee de activitate care alternează cu episoade de remisiune, scopul tratamentului în colita ulcerativă este acela de a instaura remisiunea, precum și de a o menține pe termen cât mai lung.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Tipuri de colită ulcerativă în funcție de simptome

Iată ce simptome ajuta medicii să stabilească gradul de severitate al colitei ulcerative:

Colita ușoară

Pacienții cu boală clinică ușoară au patru sau mai puține scaune pe zi, cu sau fără sânge, fără semne de toxicitate sistemică și cu o valoare normală de sedimentare a eritrocitelor (VSH). Durerea ușoară, tenesmele (senzație dureroasă produsă de iritarea și contracția sfincterelor anale) și perioadele de constipație sunt de asemenea frecvente, dar durerea abdominală severă, sângerarea profundă, febra și pierderea în greutate nu fac parte din spectrul de boală ușoară.

Colita moderată

Pacienții cu boală clinică moderată au frecvente scaune cu sânge (mai mult de patru pe zi), anemie ușoară care nu necesită transfuzii de sânge și durere abdominală care nu este prea severă. Pacienții prezintă semne minime de toxicitate sistemică, inclusiv subfebră. Nutriția adecvată este de obicei menținută și scăderea în greutate nu este asociată cu boala clinică moderată.

Colita severă

Pacienții cu o prezentare clinică gravă au în mod obișnuit scaune frecvente (mai mult de 6 pe zi), cu crampe severe și dovezi ale toxicității sistemice, demonstrate de febră (temperatura 37,5 C), tahicardie (peste 90 bătăi / minut), anemie (hemoglobina <10,5 g / dl) sau un VSH crescut (30 mm / oră). Pacienții pot suferi și de pierdere rapidă în greutate.

Teste de laborator și colonoscopie pentru a stabili gravitatea bolii

Pentru a afla care este forma de colită pe care o are un pacient, trebuie efectuate analize de sânge, teste hepatice și măsurarea proteinei C-reactive (CRP) și VSH. CRP și VSH pot ajuta la stabilirea severității inflamației subiacente. În plus, nivelurile CRP pot avea un rol în diferențierea pacienților cu colită ulcerativă activă față de cei cu simptome cauzate de tulburări funcționale concomitente. Analiza scaunului trebuie să includă toxina Clostridium difficile, culturile pentru Salmonella, Shigella, Campylobacter, Yersinia și testarea specifică pentru E. coli.

Evaluarea endoscopică este necesară pentru a confirma prezența, severitatea și amploarea inflamației și pentru a exclude prezența unei infecții cum ar fi Citomegalovirusul. Culturile pentru Neisseria gonorrhea ar trebui efectuate la pacienții cu simptome rectale severe. Ileocolonoscopia cu biopsii în ileon și colon este, de asemenea, importanță în diferențierea între colita ulcerativă și boala Crohn.

O colonoscopie completă trebuie evitată la pacienții spitalizați cu colită severă din cauza potențialului de precipitare a megacolonului toxic. La acești pacienți, trebuie efectuată o sigmoidoscopie flexibilă și evaluarea este limitată la rect și la colonul sigmoid distal.

Tratamentul colitei ulcerative în funcție de forma bolii

Tratamentul medical pentru colita ulcerativă diferă în funcție de severitatea bolii.

Tratament colită ușoară

Pentru colita ulcerativă în formă ușoară, tratamentul are ca scop reducerea simptomelor, inducerea și menținerea remisiei, și prevenirea complicațiilor. Aminosalicilații (5-ASA) - medicamente antiinflamatoare - sunt adesea prima linie de tratament pentru colita ulcerativă ușoară până la moderată. Aceștia pot fi administrați oral sau rectal (sub formă de supozitoare sau clisme) sau o combinație a ambelor, în funcție de localizarea inflamației. Mesalazina este cel mai frecvent utilizat agent din această clasă și este disponibilă în diverse forme pentru a ținti diferite părți ale colonului.

Pentru pacienții care nu răspund la aminosalicilați sau au inflamație localizată în rect sau în partea inferioară a colonului, corticosteroizii topici (cu administrare rectală) pot fi eficienți. Aceștia sunt utilizați pe termen scurt pentru a reduce inflamația.

Deși cercetările sunt mixte, unii medici pot recomanda pacientului cu colită ulcerativă ușoară probiotice, pentru a ajuta la echilibrarea bacteriilor benefice în intestin. Este important ca pacientul să ceară sfatul medicului curant înainte de a adăuga suplimente cu probiotice la regimul de tratament.

Tratament colită moderată

Abordarea terapeutică în colita ulcerativă moderată poate necesita intensificarea tratamentului comparativ cu formele ușoare ale bolii. Medicamentele precum mesalazina sunt adesea utilizate în doze mai mari sau în combinație cu alte forme de administrare (oral și rectal) pentru a crește eficacitatea tratamentului.

Corticosteroizii orali, cum ar fi prednisonul, pot fi prescriși pentru a controla inflamația. Aceștia sunt eficienți în inducerea remisiei, dar nu sunt recomandați pentru utilizare pe termen lung din cauza efectelor secundare semnificative. Scopul este de a utiliza cea mai mică doză eficace pentru cel mai scurt timp posibil, urmând să se reducă doza treptat.

Medicamentele care suprimă sistemul imunitar, cum ar fi azatioprina sau 6-mercaptopurina, pot fi adăugate la regimul de tratament pentru a ajuta la menținerea remisiei și a reduce dependența de corticosteroizi.

Terapiile biologice, precum inhibitorii factorului de necroză tumorală (anticorpi anti-TNF) - infliximab, adalimumab sau golimumab - pot fi recomandate pentru pacienții care nu răspund adecvat la tratamentele convenționale sau care au efecte secundare intolerabile. Vedolizumab, un alt tip de terapie biologică, inhibitor al integrinei, este o opțiune pentru pacienții care necesită o abordare diferită de cea a inhibitorilor TNF. Tofacitinib, un medicament oral care inhibă enzima JAK, poate fi eficace în tratarea colitei ulcerative moderate până la severe, oferind o alternativă la tratamentul injectabil.

Tratament colită severă

Tratamentul colitei ulcerative severe este complex și necesită o abordare personalizată. Managementul acestei forme a bolii poate necesita spitalizare pentru monitorizare și tratament intensiv.

Administrarea de corticosteroizi sistemici (de exemplu, prednison) este adesea primul pas în tratamentul colitei ulcerative severe pentru a reduce rapid inflamația. Aceștia pot fi administrați intravenos în cazurile grave care necesită spitalizare. Terapiile biologice pot fi eficiente pentru pacienții care nu răspund la corticosteroizi sau au nevoie de un răspuns mai rapid la tratament.

Ciclosporina sau tacrolimus sunt imunosupresoare puternice utilizate ca tratamente de salvare pentru pacienții care nu răspund la corticosteroizi sau terapii biologice. Datorită riscului crescut de efecte secundare, acestea sunt de obicei rezervate pentru cazurile severe care nu răspund la alte tratamente.

În cazuri extreme, când tratamentele medicamentoase nu reușesc să controleze simptomele sau dacă apar complicații grave, cum ar fi megacolon toxic, perforație intestinală sau sângerare masivă, poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru a îndepărta colonul (colectomie). Aceasta poate fi o procedură salvatoare de viață.

Când e cazul să apelezi de urgență la medic, în caz de colită ulcerativă?

Există anumite situații care pot pune în pericol viața pacientului deja diagosticat cu colită ulcerativă. Megacolonul toxic este una dintre aceste situații. Pacientul cu colită ulcerativă trebuie să apeleze la medic imediat ce observă următoarele simptome:

agravarea durerii abdominale;
umflarea abdomenului;
sensibilitate în zona abdominală;
febră mare;
deshidratare.

Megacolonul toxic reprezintă o complicație gravă și potențial letală a colitei ulcerative (și, mai rar, a bolii Crohn sau a unei infecții a colonului), caracterizată prin dilatația rapidă și severă a colonului. În megacolon toxic, colonul se lărgește excesiv și pierde capacitatea de a se contracta eficient, ceea ce împiedică eliminarea gazelor și a materiilor fecale. Această condiție poate duce la perforarea colonului, la infecție severă (septicemie) și alte complicații care pun viața în pericol.

Simptomele megacolonului toxic pot include durere abdominală severă și sensibilitate, distensie abdominală (umflarea abdomenului), febră, tahicardie (ritm cardiac rapid), deshidratare și o stare generală de rău.

Tratamentul megacolonului toxic necesită îngrijiri medicale de urgență și poate include repaus intestinal (niciun aliment pe gură) și hidratare prin perfuzii intravenoase, administrarea de antibiotice pentru a trata sau preveni infecția, eliminarea gazelor și a materiilor fecale din colon printr-o sondă rectală sau prin alte metode de decomprimare colonică și monitorizarea atentă a stării pacientului și a semnelor vitale. Dacă aceste măsuri conservatoare nu reușesc să îmbunătățească starea pacientului sau dacă apar semne de perforație sau peritonită, este necesară intervenția chirurgicală de urgență pentru a îndepărta partea afectată a colonului. Operația este adesea vitală pentru a preveni alte complicații care pot pune viața în pericol.

Pentru reducerea riscului de complicații, pacientul cu colita ulcerativă trebuie să se consulte întotdeauna cu medicul înainte de începerea unui tratament medicamentos pentru alte afecțiuni. Concret, în timpul unui puseu de activitate a bolii, pacientul nu trebuie să ia medicamente antidiareice, antiinflamatoare nestreoidiene și nici calmante fără să se consulte în prealabil cu medicul.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Crohn’s and Colitis - Can UC be progressive? Yes.
https://www.crohnsandcolitis.com/ulcerative-colitis/severity-and-progression
NCBI - Ulcerative Colitis: Current and Emerging Treatment Strategies
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7019865/
Studiul „Ulcerative Colitis: Current and Emerging Treatment Strategies”, apărut în J Clin Med. 2020 Jan; 9(1): 94. Published online 2019 Dec 30. doi: 10.3390/jcm9010094, autori: Maia Kayal și Shailja Shah

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...