Fisurile anale in colita ulcerativa - cum se trateaza

Colita ulcerativă este o afecțiune inflamatorie intestinală de natură autoimună, a cărei cauză nu este cunoscută. Aceasta se manifestă prin ulcere la nivelul intestinului gros, sângerări și alte simptome intestinale. Fisurile anale pot apărea și ele pe fondul colitei ulcerative.

Iată cum se manifestă acestea, dar și cum se pot trata!

Fisurile anale sunt mici crăpături formate la nivelul pielii din jurul anusului și pot apărea chiar și la persoanele sănătoase – o persoană din zece este afectată, cel puțin o dată în decursul vieții, de astfel de leziuni.

Majoritatea fisurilor anale sunt centrate, adică se dezvoltă pe linia imaginară care separă organismul în jumătățile drepte și stângi. Cu toate acestea, fisurile anale care sunt descentrate sunt un semn al bolii Crohn sau al colitei ulcerative.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Pacienții care suferă de boli inflamatorii intestinale au, însă, un risc crescut de fisuri anale. Acestea pot fi acute (persistă maximum 6 săptămâni) sau cronice (nu se vindecă după 6 săptămâni).

Cauze fisuri anale în colita ulcerativă

Din cauza episoadelor repetate de diaree specifice colitei ulcerative, pot apărea fisurile anale. Forțarea zonei anale în timpul scaunelor repetate poate duce la crăparea pielii din această zonă sensibilă.

Simptome fisuri anale în colita ulcerativă

Durerea este principalul simptom al fisurilor anale. Aceasta poate fi ascuțită, dar se poate resimți precum o arsură puternică. Durerea este acută în momentul defecării, însă poate persista și la câteva ore după defecare. Și sângerarea anală ori prezența sângelui roșu intens în scaun trădează fisuri anale.

Diagnosticare fisuri anale la pacientul cu colită ulcerativă

Pacientul cu colită ulcerativă ar trebui să apeleze la medicul gastroenterolog imediat ce observă sângerările și durerile rectale severe. Adesea, fisurile anale acute pot fi diagnosticate greșit ca hemoroizi externi sau interni. De aceea, este important ca pacientul să meargă la medic pentru un examen fizic amănunțit. Pacienții cu fisuri anale cronice vor avea antecedente de defecare dureroasă, cu sau fără sângerare rectală, care durează de la câteva luni până, la câțiva ani. Constipația asociată este cel mai frecvent factor care implică fisurile anale cronice, iar pacienții au un istoric îndelungat de scaune tari. Pacienții cu boli granulomatoase subiacente, cum ar fi boala Crohn, printre altele, vor prezenta uneori un istoric de durere anale cronică în timpul defecării, care este mai degrabă intermitentă decât constantă pe o perioadă lungă de timp.

Examenul fizic al pacientului care are fisuri anale trebuie să implice poziția cea mai confortabilă pentru acesta. Potrivit specialiștilor, cea mai bună poziție este cea în care pacientul stă întins, iar patul este pliat astfel încât acesta să fie îndoit la șolduri. Patul folosit în mod obișnuit pentru a obține această poziție este de obicei într-o sală de operație sau într-o cameră de proceduri. Este imperativ ca manipularea fizică a anusului sau a rectului prin examen digital să fie redusă la minimum.

Examinarea fizică este necesară pentru stabilirea diagnosticului de fisuri anale. Anoscopia, sigmoidoscopia și colonoscopia sunt folosite, de asemenea, în diagnosticarea fisurilor anale. În timpul examinării, fisurile anale vor apărea ca niște lacerații superficiale în prezentația acută, de obicei, longitudinale extinzându-se proximal. Sângerarea poate fi prezentă sau nu. Fisura și uneori întregul sfincter anal pot fi extrem de sensibile la palpare.

În cazul pacienților cu o greutate în limite normale, aceste lacerații sunt, de obicei ușor de identificat, pe când, la pacienții obezi, este posibil să fie observate mai greu. În cazul pacienților supraponderali sau chiar obezi, este important ca medicul să apese ușor pe sfincterul anal anterior sau posterior. În felul acesta, se poate reproduce durerea și se poate pune un diagnostic.

În cazul fisurilor anale cronice, pot exista rupturi suficient de mari și de adânci care să expună fibrele musculare ale sfincterului anal. De asemenea, din cauza rănilor repetate și a ciclului de vindecare, marginile acestor fisuri par uneori ridicate. Țesutul de granulație poate fi prezent sau nu, în funcție de cronicitatea și stadiul de vindecare al fisurilor cronice de care suferă pacientul cu colită ulcerativă.

Citeste si Colita ulcerativa - diagnostic, prevenire, tratament

Tratament fisuri anale la pacientul cu colita ulcerativă

Medicul gastroenterolog va prescrie un tratament pe bază de unguente și creme care vor ameliora simptomele și totodată vor accelera procesul de vindecare a pielii.

Printre recomandări se numără:

O dietă bogată în fibre și suplimente de fibre, pentru înmuierea scaunelor;
Consum suficient de apă pentru a ajuta la prevenirea scaunelor tari;
Băi calde în cadă (băi de șezut) timp de 10 până la 20 de minute, de câteva ori pe zi pentru a calma zona și a ajuta la relaxarea mușchilor sfincterului anal. Se crede că acestea ajută la procesul de vindecare.
Medicamente, cum ar fi lidocaina, care pot fi aplicate pe pielea din jurul anusului pentru ameliorarea durerii.
Unguente cu nitroglicerină pentru relaxarea mușchilor sfincterului anal, ceea ce ajută la procesul de vindecare.

Din fericire însă, 80% dintre fisurile anale se vor vindeca de la sine. În timpul puseurilor de activitate a colitei ulcerative, atunci când episoadele de diaree sunt dese și agresive, pacientul va folosi tratament simptomatic pentru ameliorarea simptomelor, dar și băi de șezut cu apă caldă.

Se pot recomanda și relaxantele musculare, pentru detensionarea zonei anale, mai ales dacă durerile sunt greu de suportat.

Când se recomandă tratamentul chirurgical

Chiar dacă, așa cum am menționat mai sus, majoritatea fisurilor anale nu necesită intervenție chirurgicală, fisurile cronice sunt mai greu de tratat, iar, în acest sens, medicul poate recomanda operația.
Scopul intervenției chirurgicale este de a ajuta mușchii sfincterului anal să se relaxeze, ceea ce reduce durerea și spasmele, permițând vindecarea fisurii. Opțiunile chirurgicale includ injectarea cu toxină botulină în sfincterul anal sau diviziunea chirurgicală a unei părți interioare a sfincterului anal (sfincterotomia internă laterală). Ambele tipuri de intervenții chirurgicale sunt de obicei efectuate ca proceduri în ambulatoriu în aceeași zi.

De regulă, după operație pacienții îți pot relua activitățile zilnice, chiar la câteva zile de la intervenția chirurgicală. Însă este important de menționat că vindecarea completă după intervențiile chirurgicale poate dura între 6 și 10 săptămâni. Chiar și atunci când durerea și sângerarea se diminuează, este important ca pacienții să țină cont de recomandările medicului și să consume o dietă bogată în fibre. Cicatricile sau spasmul mușchiului anal intern pot întârzia vindecarea.

Injecțiile cu botox sunt asociate cu vindecarea fisurilor anale cronice la 50% până la 80% dintre pacienți. Sfincterotomia are succes la peste 90% dintre pacienți. Deși neobișnuită, această procedură poate afecta capacitatea pacientului de a controla pe deplin gazele sau mișcările intestinale.

Chiar și în urma unei intervenții chirurgicale, tebuie să știi că există riscul ca fisurile anale să reapară. O fisură complet vindecată poate reveni după o traumă, de exemplu. Problemele medicale, cum ar fi boala inflamatorie a intestinului (boala Crohn), infecțiile sau tumorile anale pot provoca simptome similare cu fisurile anale. Dacă o fisură nu se ameliorează cu tratament, este important să fie evaluată pentru alte posibile afecțiuni.

Tratarea colitei ulcerative, așa cum a recomandat medicul, precum și adoptarea unei diete extrem de echilibrate, vor ajuta pacientul să combată fisurile anale, dar și să prevină reapariția acestora.
Colita ulcerativă nu este o afecțiune vindecabilă, ceea ce înseamnă că fisurile anale pot reveni ori de câte ori colita are un puseu de activitate. Dacă fisurile anale apar o dată, riscul pacientului de a face din nou este mai mare.

Recomandări dietetice pentru pacientul cu fisuri anale în colita ulcerativă

Se recomandă adoptarea unei diete echilibrate, pe bază de alimente sănătoase, fără potențial inflamator. Trebuie evitate alimentele și băuturile care irită sistemul digestiv, rectul și anusul. Printre acestea se numără:

Alimentele picante
Alcoolul
Cofeina
Produsele lactate ar trebui evitate, întrucât favorizează diareea la pacienții cu aceasta afecțiune.

Alte recomandări în caz de fisuri anale:

Nu se va amână defecarea – atunci când pacientul are nevoie la toaletă, nu va amână momentul, întrucât presiunea crescută pusă pe zona anală va agrava durerile și va accentua fisurile.
Pacientul nu se va forța în timpul defecării, astfel încât să nu sporească presiunea pusă pe zona anală.
Se vor folosi șervetele umede pentru curățarea anusului după defecare, astfel încât zona să nu fie iritată și mai tare.
Se recomandă hidratarea zonei cu creme și unguente, astfel încât să nu se adâncească fisurile. Cu cât pielea este mai uscată, cu atât mai dureroasă va fi zona anală.

Fisurile anale pot duce la apariția cancerului de colon?

Fisurile anale nu cresc riscul de cancer de colon și nici nu îl provoacă. Chiar și atunci când o fisură anală s-a vindecat complet, medicul specialist poate solicita alte teste. Se poate face o colonoscopie pentru a exclude alte cauze de sângerare rectală.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Society of Colon and Rectal Surgeons - Anal fissure
https://fascrs.org/patients/diseases-and-conditions/a-z/anal-fissure
National Library of Medicine - Anal Fissures
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK526063/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...