Corticosteroizii in tratamentul colitei ulcerative

Colita ulcerativă este o afecțiune inflamatorie intestinală, care apare din cauza hiperactivității sistemului imunitar. Aceasta nu este o boală ce se poate vindeca, scopul tratamentului administrat fiind acela de a obține remisiunea, dar și de a o menține, prevenind astfel puseele de activitate ale bolii.

Corticosteroizii sunt folosiți în tratarea bolilor inflamatorii intestinale încă din anii ’50, acțiunea antiinflamatoare rapidă a acestora ameliorând simptomele bolii în cel mai scurt timp. Aceștia sunt folosiți în timpul unui puseu de activitate a bolii, pentru inducerea remisiunii, astfel încât simptomele să fie ameliorate. La câteva zile după începerea tratamentului, rezultatele se văd deja în cele mai multe cazuri.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Cum acționează corticosteroizii

Corticosteroizii acţionează prin oprirea producerii anumitor substanţe chimice în organism care produc inflamaţii. Corpul produce în mod natural hormoni steroizi în cortexul suprarenal. Cortexul suprarenal produce anumiți hormoni care au ca rol să regleze anumite funcții ale corpului, cum ar fi răspunsul de „luptă sau fugi” și răspunsul la inflamație.

Corticosteroizii imită acești hormoni naturali pentru a produce efecte antiinflamatorii. La doze farmacologic active, corticosteroizii intervin atât în etapele inflamației intestinale, cât și în răspunsul imunologic. Efectul imunomodulator al corticosteroizilor se datorează și inhibării chemotaxisului, iar acțiunea asupra fibrinolizei tisulare conduce la oprirea sângerării.

Corticosteroizii acţionează reducând inflamația din organism, dar sunt asociați cu o toxicitate semnificativă pe termen lung. Există două tipuri de corticosteroizi:

  • Glucocorticoizi - sunt folosiți pentru a reduce inflamația, iar aceștia sunt, de regulă, recomandați în tratamentul bolii Crohn și colitei ulcerative.
  • Mineralocorticoizi - aceștia afectează echilibrul fluidelor și electroliților din corpul pacienților, de exemplu, cât lichid reține.

Corticosteroizii se aseamănă cu cortizolul – hormon produs în mod natural de glandele suprarenale. Aceștia sunt administrați numai pe termen scurt, astfel încât să inducă starea de acalmie a bolii, întrucât dacă sunt folosiți pe termen lung, apar efectele secundare care nu sunt deloc blânde.

Există mai multe forme de prezentare ale corticosteroizilor:
•       Sistemice: cu administrare enterală, cu administrare parenterală (soluții de prednisolon și derivații lui), cu administrare rectală (supozitoare).
•       Locale: cu administrare enterală (medicamentul este acoperit cu o membrană enterosolubilă ce îl face disponibil în aria de inflamație activă în ileonul terminal și colon) și rectală (pentru prepararea clisterelor).

Ce tipuri de corticosteroizi se recomandă în colita ulcerativă

Cele mai comune două moduri de a lua corticosteroizi pentru colita ulceroasă sunt oral și rectal. Pentru unii pacienți spitalizați, li se pot prescrie steroizi intravenosi (IV). Iar printre cele mai recomandate tratamente în această maladie sunt prednison și budesonidă.

Budesonida este un alt corticosteroid oral care este utilizat pentru colită ulcerativă uşoară până la moderată. Budesonida are efecte mai puțin răspândite asupra organismului și se axează mai mult pe tractul gastro-intestinal.

Avantajul budesonidei orale este că nu are atât de multe efecte secundare precum prednisonul, de exemplu, deoarece se descompune rapid în organism după ce a fost absorbit și, prin urmare, are mai puțin timp să circule și să ducă la apariția multor efecte secundare. Chiar dacă budesonida nu este la fel de puternică (eficientă) ca prednisonul, este mai bine tolerată decât acesta din urmă. De fapt, budesonida a fost creată pentru a oferi beneficiile steroizilor ca medicament cu mai puține efecte secundare asociate.

În cazul în care partea afectată a colonului este mai aproape de anus se recomandă steroizi rectali, pentru a putea acționa direct asupra zonelor afectate. Această abordare topică reduce riscul de reacții adverse la nivelul întregului corp care sunt frecvente cu steroizii orali.

Corticosteroizii rectali se găsesc sub mai multe forme: preparate pentru supozitoare, clisma și spumă rectală.

Principii de administrare corticosteroizi

Dozele tipice pentru adulți pot fi:

  • Steroizi orali, cum ar fi prednisolonul. O doză obișnuită la începutul tratamentului este de 40 mg. Aceasta va fi apoi redusă treptat în aproximativ 8 săptămâni.
  • Budesonida. Pentru început, medicul poate să recomande 9 mg pe zi timp de 8 săptămâni. Aceasta poate fi fie ca o singură doză, fie împărțită în trei doze. Medicul îți va cere apoi să reduci treptat doza pentru încă 2 până la 4 săptămâni.
  • Corticosteroizi rectali. Poate fi necesar să folosești unul sau două pe zi, timp de 2 până la 8 săptămâni.
  • Corticosteroizi intravenoși. Doza se stabilește de către medic, pacientul fiind spitalizat în această situație.

- După obținerea efectului terapeutic urmează reducerea treptată a dozelor în raport cu evoluția clinică.
- Este de dorit să fie obținută o remisie stabilă timp de 12-16 săptămâni, în condițiile sistării complete a prednisonului (terapie de menținere cu mesalazina).

Numeroasele efecte adverse ale corticosteroizilor limitează utilizarea acestora pe termen lung. Pentru terapia de menținere, prednisolonul nu este recomandat. Aproximativ 50% dintre pacienții cu colită ulcerativă severă care au avut tratament cu corticosteroizi dezvoltă forme cortico-dependente (recidive clinice la tentativele de întrerupere a tratamentului sau de reducere a dozelor) sau cortico-rezistente (persistența manifestărilor clinice în pofida tratamentului). În acest caz se recomandă tratament cu imunomodulatoare.

Efecte adverse ale corticosteroizilor

Reacțiile adverse diferă de la un pacient la altul și depind de durata tratamentului, precum și de doza administrată. În unele cazuri, efectele adverse pot fi mai puternice și însemnate decât efectele benefice, iar medicul poate decide astfel întreruperea tratamentului.

Efectele secundare ale corticosteroizilor pot fi clasificate după cum urmează:

  • Estetice - de exemplu, pacienții pot observa că se confruntă cu acnee, roșeață pe față, „obraji dolofani”, tendința de a se învineți ușor, retenție de lichide, creștere în greutate și striuri (vergeturi).
  • Psihologice - pacienții care iau corticosteroizi pot să observe că au des schimbări ale dispoziției ori că suferă de depresie și psihoză (pierderea contactului cu realitatea).
  • Sănătatea musculo-scheletale - un alt risc al tratamentului cu corticosteroizi îl reprezintă miopatia scheletică sau slăbiciune musculară, osteonecroza (reducerea fluxului de sânge la articulații, în special la șold), cât și osteoporoza sau slăbiciunea osoasă.
  • Metabolice - pacienții care urmează un tratament cu corticosteroizi nu sunt feriți nici de o posibilă infecție, diabet zaharat, hipertensiune arterială (tensiune arterială peste limita normală, cataractă (lentila oculară tulbure), glaucom (lezarea nervului optic care poate provoca pierderea vederii), creșterea apetitului, întârzierea creșterii.

Efectele secundare ale corticosteroizilor se agravează cu cât tratamentul este de lungă durată. Cu toate acestea, dacă ai luat corticosteroizi vreme îndelungată, corpul tău se obișnuiește. Iar în acel moment, organismul încetează să își mai producă proprii hormoni naturali, deoarece s-a obișnuit să primească steroizii sub formă de medicamente. Apoi pierzi capacitatea de a produce steroizi pe cont propriu. În acest moment, oamenii se simt rău, au tot felul de simptome, precum dureri musculare.

Administrarea rectală a corticosteroizilor reduce riscul de reacții adverse, fiind preferată în cazul pacienților care nu reacționează bine la tratament. De altfel, este important de menționat că corticosteroizii pot interacționa cu anumite vitamine, minerale sau remedii din natură.  

Printre medicamentele care pot interacționa cu prednisonul, de exemplu, așa cum arată un studiu din 2018, se numără: 

  • Anumite antibiotice
  • Medicamentele recomandate pentru tratarea diabetului  
  • Diureticele
  • Estrogenul
  • Beta-blocantele, care pot trata boala pulmonară obstructivă cronică şi astmul bronşic
  • Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi acidul acetilsalicilic, ibuprofenul și naproxenul

Atenție! Este important să știi că administrarea prednisonului poate reduce eficacitatea vaccinurilor.

Ce mai trebuie să știi despre corticosteroizi

Informații utile despre corticosteroizi, pe scurt:

  • Un procent de 20-30% dintre pacienții cu boli inflamatorii intestinale nu răspund la tratamentul cu corticosteroizi.
  • 40% dintre pacienții cu boli inflamatorii intestinale capătă dependența de corticosteroizi, ceea ce înseamnă că de fiecare dată când întrerup tratamentul au de-a face cu un puseu de activitate.

Corticosteroizii sunt printre primii folosiți în tratarea bolilor inflamatorii intestinale, însă există o serie de medicamente mai noi și la fel de eficiente, însă care cauzează mai puține reacții adverse.
Tratamentul cu corticosteroizi încetinește activitatea glandelor suprarenale, afectând astfel producția de cortizol – din aceasta cauză tratamentul cu corticosteroizi nu este întrerupt brusc, ci treptat, prin reducerea dozelor.

Atunci când se folosesc corticosteroizii pentru tratarea colitei ulcerative, este necesar să se respecte întocmai indicațiile oferite de medic.

Modificările stilului de viață, vitale în colită ulceroasă

Deși tratamentul medical recomandat de medicul specialist poate ajuta la gestionarea simptomelor colitei ulcerative (durere și crampe abdominale, sânge și posibil puroi în scaune, diaree, febră, pierdere în greutate) și la menținerea bolii în remisie, modificarea anumitor factori ai stilului de viață te poate ajuta să trăiești cu boala. Aceste modificări pot ajuta la reducerea severității colitei ulcerative. Dacă colita ulcerativă se înrăutățește, monitorizarea continuă de către medic poate crește șansele de detectare precoce și poate îmbunătăți ratele de supraviețuire a cancerului de colon.

Printre modificările pe care ar trebui să le iei în considerare se numără:  

  • Efectuarea unui screening regulat al cancerului prin colonoscopie;
  • Controlul regultat, anual sau mai des;
  • Adoptarea unei diete bogată în legume, fructe și cereale integrale;
  • Limitarea consumului de produse lactate;
  • Reducerea consumului de carne roșie și carne procesată, care sunt legate de riscul de cancer colorectal;
  • Limitarea consumului de alcool sau chiar evitarea lui totală;
  • Consumul suficient de lichide;
  • Consumul de mese mai mici pe parcursul zilei;
  • Practicarea de exerciții fizice regulate;
  • Gestionarea stresului. 

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.


Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Crohn's & Colitis UK - Steroids
https://crohnsandcolitis.org.uk/info-support/information-about-crohns-and-colitis/all-information-about-crohns-and-colitis/treatments/steroids
Crohn's & Colitis Canada - Steroids
https://crohnsandcolitis.ca/About-Crohn-s-Colitis/IBD-Journey/Treatment-and-Medications/Steroids
Medline Plus - Prednisone
https://medlineplus.gov/druginfo/meds/a601102.html


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0