Tratamentul chirurgical in colita ulcerativa
Tratamentul chirurgical in colita ulcerativa
Tratamentul chirurgical in colita ulcerativa
Colita ulcerativă este o afecțiune intestinală cronică, pe termen lung, care cauzează inflamații și ulcerații la nivelul colonului. Această boală este abordată, în general, prin tratament medicamentos, însă în cazuri mai severe poate fi nevoie de tratament chirurgical. Să vedem ce presupune tratamentul chirugical al colitei și cui îi poate fi necesar, dar și ce complicații poate avea.
Colita ulcerativă nu poate fi vindecată prin tratament medicamentos, însă simptomele pot fi ținute sub control în acest mod. Intervenția chirurgicală este singura metodă care poate vindeca această afecțiune intestinală, însă medicii preferă să evite sau să amâne cât de mult se poate o asemenea operație. Pentru că, așa cum se arată și în studii recente, este adevărat că viața pacientului se îmbunătățește odată ce nu mai are boala, însă după operație pot să apară alte probleme, care țin mai mult de partea psihică.
Cui îi este recomandată colectomia?
Colectomia este rezervată pacienților care nu răspund la tratamentul medicamentos. Dacă tratamentul colitei nu a dat rezultate, atunci, ca ultimă soluție, se apelează la operație. Colectomia de urgență este indicată în caz de colită ulcerativă severă, fulminantă, megacolon toxic sau în cazul unor complicații precum peritonita, perforația sau hemoragia severă.
Aproximativ 25% până la 40% dintre pacienții cu colită ulcerativă ajung să necesite la un moment dat îndepărtarea colonului din cauza sângerărilor masive, a bolii severe, a perforației de colon sau a riscului de cancer. Întârzierea intervenției chirurgicale este asociată cu un risc crescut de complicații chirurgicale.
În cazul colitei acute, la pacienții care iau 20 mg prednisolon zilnic timp de mai mult de 6 săptămâni sau la cei tratați cu anti-TNF, se recomandă inițial colectomia subtotală. Dacă este posibil, este preferată o abordare laparoscopică. Studii recente sugerează că chirurgia robotică, tot mai utilizată în operațiile pe colon, are rezultate echivalente și în unele domenii chiar superioare laparoscopiei.
Colectomia subtotală
Colectomia subtotală este o procedură relativ sigură chiar și în cazul pacienților cu afecțiuni critice. Colectomia subtotală presupune îndepărtarea unei bune părți din colon, dar păstrează rectul, realizându-se anastomoză ileorectală - se creează o conexiune directă între intestinul subțire (ileon) și rect. În timpul unei anastomoze ileorectale, chirurgul unește capătul intestinului subțire cu partea superioară a rectului care a fost lăsat intact în corp. Aceasta permite scaunului să fie eliminat în mod normal prin rect și anus, păstrând astfel funcția normală a defecării.
Colectomia totală (proctocolectomia)
Această operație presupune îndepărtarea colonului și rectului, se păstrează anusul și este urmată de ileostoma permanentă (un mic orificiu în peretele abdomenului, numit stomă, la care se atașează capătul intestinului subțire) sau de anastomoza ileoanală cu realizarea unui rezervor din ileon în care materiile fecale sunt stocate și apoi eliminate prin anus în mod fiziologic.
Ileostoma permanentă necesită îngrijire specială și ajustare la un nou stil de viață. Pacienții care au suferit această intervenție chirurgicală pot avea nevoie de asistență și instruire adecvată din partea personalului medical pentru a învăța cum să îngrijească stoma, să schimbe punga și să facă față altor aspecte legate de această intervenție chirurgicală.
În decursul timpului, chirurgia a fost privită că terapie definitivă pentru colita ulcerativă. Proctocolectomia totală este de cele mai multe ori curativă, atenuând simptomele și eliminând riscul de adenocarcinom colonic. Înainte de 1980, proctocolectomia totală cu ileostoma de capăt sau cu ileostoma Koch a reprezentat suportul terapiei.
La sfârșitul anilor 1970, totuși, rapoartele privind procedurile de conservare a continenței care implicau anastomoza anală a pungii ileale (IPAA) au început să apară. Pe măsură ce s-a acumulat experiență, procedura a fost rafinată și IPAA a devenit operația cea mai comună pentru pacienții cu colită ulcerativă care doresc să mențină continență anală.
Indicații pentru colectomie
Eșecul tratamentului medicamentos reprezintă cea mai comună indicație pentru tratamentul chirurgical al colitei. În mod obișnuit, un episod acut al colitei ulcerative care nu răspunde la tratamentul medicamentos administrat intravenos în decurs de 10 zile justifică intervenția chirurgicală.
Alte indicații pentru intervenția chirurgicală includ: hemoragia, intoleranța la terapia cu steroizi și întârzierea creșterii. Un obiectiv major al managementului la copii este evitarea întârzierii creșterii, cauzată de utilizarea pe termen lung a steroizilor.
Singura contraindicație absolută pentru tratamentul chirurgical al colitei ulcerative este disfuncția sfincterului anal. Suspiciunea de boală Chron reprezintă, de asemenea, contraindicație pentru tratamentul chirurgical.
Despre operația în sine
Tratamentul chirurgical pentru colita ulcerativă necesită internarea pacientului și se face sub anestezie totală. Colonul afectat sau porțiunea acestuia va fi îndepărtată. În funcție de caz, poate fi realizată o colectomie parțială sau totală. După ce procedura este completă, incizia abdominală va fi închisă cu atenție. Uneori, poate fi necesară instalarea unor drenuri temporare pentru a elimina excesul de lichid din cavitatea abdominală.
După intervenție, va fi necesară spitalizarea pacientului încă 3‑7 zile, în funcție de rapiditatea cu care acesta se recuperează după intervenția chirurgicală. Este important ca medicul să monitorizeze starea pacientului după această intervenție, pentru a observa din timp dacă apar complicații. Perioada completă de recuperare poate dura până la 6 săptămâni. În acest timp, pacientul va face repaus acasă, la pat, și va merge pentru controale regulate la medic.
Recuperarea după colectomie
Pacientul va fi supravegheat îndeaproape de către echipa medicală în primele zile postoperatorii pentru a detecta orice complicații și pentru a asigura o recuperare adecvată. Administrarea de medicamente pentru durere va fi gestionată de către echipa medicală pentru a asigura confortul pacientului. Este important ca pacientul să fie bine hidratat și să primească suficienți nutrienți. Inițial, pacientul poate primi fluide intravenoase și apoi va fi trecut treptat la o dietă solidă, începând cu alimente ușor digerabile.
Pacientul va fi încurajat să se ridice și să se deplaseze cât mai curând posibil după intervenție chirurgicală pentru a preveni complicațiile legate de imobilizare, cum ar fi formarea de cheaguri de sânge și atrofia musculară.
Acasă, pentru a favoriza recuperarea după intervenția chirurgicală pentru colită, pacientul ar trebui să respecte următoarele indicații:
- Să adopte o dietă echilibrată, astfel încât organismul să primească nutrienții de care are nevoie.
- Să se hidrateze consumând cel puțin 6 pahare de apă pe zi, ideal chiar 8.
- Să adopte un stil de viață activ, făcând mișcările recomandate de medic, fără însă să forțeze corpul în vreun fel.
- Să reducă stresul și anxietatea, întrucât acestea creează probleme de natură gastrointestinală, care ar putea îngreuna vindecarea țesuturilor.
Pacientul va fi programat pentru vizite de control regulate pentru a monitoriza progresul recuperării și pentru a depista eventuale complicații sau recidive ale afecțiunii.
Ce riscuri are colectomia?
Colectomia este o procedură chirurgicală majoră și, ca orice intervenție chirurgicală, implică anumite riscuri. Aceste riscuri pot varia în funcție de tipul de colectomie efectuat, starea de sănătate a pacientului și alte factori individuali. Unele dintre riscurile asociate cu colectomia includ:
- Infecția la nivelul inciziei chirurgicale sau infecții ale organelor interne pot apărea după intervenția chirurgicală.
- Sângerările pot apărea în timpul sau după operație.
- Riscul de tromboză venoasă profundă (formarea de cheaguri de sânge în venele profunde, de obicei în picioare) poate crește după o intervenție chirurgicală.
- Există posibilitatea de a leza alte organe în timpul procedurii chirurgicale, cum ar fi vezica urinară sau intestinele subțiri.
- Complicațiile legate de anestezie sunt rare, dar pot include reacții alergice sau probleme cu respirația.
- După colectomie, pacienții ar putea întâmpina dificultăți în evacuarea scaunului și în controlul intestinului, cel puțin inițial.
- Colectomia totală poate duce la schimbări semnificative în modul în care organismul digeră alimentele și elimină deșeurile.
- Complicații pulmonare, cum ar fi pneumonia, pot apărea după orice procedură chirurgicală, mai ales la cei cu stări de sănătate preexistente.
Complicații colectomie
Deși tratamentul colitei prin intervenție chirurgicală vine și cu avantaje, există, cu siguranță, și dezavantaje. Complicațiile post-proctocolectomie includ pouchită (inflamație a rezervorului ileal, care poate fi asociată cu simptome precum diaree, dureri abdominale, sângerare rectală, febră și o senzație generală de disconfort), scurgeri de pungă, abcese pelvine, fistule de pungă, obstrucție a intestinului subțire, strictură anastomotică, sângerare postoperatorie, incontinență fecală, disfuncție sexuală, infecții, vindecare întârziată a rănilor și leziuni ale nervilor.
Rapoarte ale pacienților care au trecut prin acest gen de operație arată că majoritatea covârșitoare au fost mulțumiți de procedură, pentru că s-au vindecat de colită, dar aproape toți au experimentat măcar un fel de restricție funcțională în viața profesională, socială, fizică sau sexuală după această intervenție chirurgicală.
Concluzii
În concluzie, pacienții cu colită ulcerativă severă sau refractară la tratamentul medical pot beneficia de colectomie mai ales dacă există complicații precum sângerare severă, perforație intestinală sau risc crescut de cancer de colon. Fiecare tip de colectomie poate fi realizat prin mai multe tehnici chirurgicale, iar decizia asupra tipului de colectomie depinde de afecțiunea specifică a pacientului și de recomandările medicului.
Decizia de a recomanda colectomia depinde de o varietate de factori, inclusiv starea specifică a pacientului, stadiul și tipul bolii, răspunsul la alte tratamente și preferințele pacientului. Este important ca pacientul să discute în detaliu cu medicul său despre opțiunile de tratament disponibile și să ia în considerare beneficiile și riscurile colectomiei în contextul situației sale individuale.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Johns Hopkins Medicine - Colectomy
https://www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/colectomy
Science Direct - The impact of operative approach on postoperative outcomes and healthcare utilization after colectomy
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0039606021006942
Studiul „The impact of operative approach on postoperative outcomes and healthcare utilization after colectomy”, apărut în Surgery, Volume 171, Issue 2, February 2022, Pages 320-327, autori: Busisiwe Mlambo et al.
Te-ar mai putea interesa și...
