Pareza dupa AVC: ce presupune recuperarea pacientului

Pareza reprezintă o paralizie ușoară, incompletă, care apare după un accident vascular cerebral (AVC). Pacientul are mișcări reduse ca amplitudine, iar forța lui în mâna sau piciorul ori zona afectată este vizibil diminuată.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Ce dizabilități sau probleme pot să apară după un AVC

Tipurile de dizabilitate sau handicap și gradul de afectare care apar ca urmare a unui atac cerebral depind de zona creierului care a fost afectată de acest eveniment cardiovascular major. În general, un AVC poate cauza apariția a 5 tipuri de dizabilități:

paralizie sau probleme în ceea ce privește controlul mișcărilor;
tulburări la nivel senzorial, inclusiv durere;
probleme în ce privește folosirea sau înțelegerea limbajului;
probleme legate de procesele de gândire și de memorie;
tulburări emoționale.

Astăzi ne vom îndreptă atenția asupra parezei sau paraliziei ce apare drept consecință a unui accident vascular cerebral.

Citeste si Schimbari necesare in stilul de viata pentru a evita recidiva unui AVC

Paralizia pe o parte sau alta a corpului și a feței

Paralizia este una dintre problemele care pot să apară după un atac cerebral. Pacientul are probleme sau dificultăți în a-și controla mișcările. Să nu uităm că paralizia este una dintre cele mai întâlnite dizabilități ce rezultă de pe urma unui atac cerebral.

Pareza sau paralizia apare, de regulă, pe partea corpului opusă în raport cu partea afectată a creierului de acest accident vascular și poate să afecteze fața (dacă este afectat nervul facial), un braț, un picior sau întreaga parte a corpului. Această paralizie pe o singură parte este numită hemiplegie (iar slăbiciunea pe o parte a corpului este numită hemipareză). O persoană care suferă un AVC în emisfera stângă a creierului va prezenta o paralizie (sau pareză) pe partea dreaptă. Pe același principiu, o persoană cu AVC în emisfera dreaptă a creierului va prezenta deficite pe partea stângă a corpului.

Paralizia este o consecință comună a unui accident vascular, adeseori ivindu-se pe o parte a corpului (hemiplegie). Paralizia, să nu uităm, poate să afecteze doar fața (mușchii feței), un braț sau un picior ori poate afecta întreaga parte a corpului și a feței.

Cum se manifestă pareza?

Pacienții care au supraviețuit unui accident vascular cerebral cu hemipareză sau hemiplegie pot avea dificultăți în ceea ce privește activitățile de zi cu zi, precum mersul sau prinsul/apucatul obiectelor cu mâna. Unii pacienți cu AVC au probleme la înghițire, afecțiune numită disfagie, din cauza leziunilor cerebrale la acea parte a creierului care controlează mușchii responsabili de înghițirea alimentelor.

Leziunile ce apar la partea inferioară a creierului, la cerebel, pot afecta capacitatea corpului uman de a coordona mișcările, o tulburare numită ataxie, iar aceasta duce în cele din urmă la probleme legate de postura corpului, de mers și de echilibru.

Simptomele paraliziei apărute post-AVC pot include (însă nu sunt limitate doar la): hemipareză, spasticitate (mușchii sunt rigizi, țepeni), disfagie (dificultăți la înghițire), hemiplegie, incapacitatea de a ridica partea din față a piciorului (pacientul își târăște degetele de la picioare pe podea), slăbiciune, necoordonare, deficite senzoriale, probleme de echilibru, pareză facială.

În ce constă recuperarea?

Reabilitarea pacientului începe în spital, cât mai curând posibil după un AVC. În cazul pacienților care sunt stabili, reabilitarea poate începe în decurs de 2-3 zile de la debutul accidentului vascular cerebral și ar trebui continuată cât timp este necesar și după ce pacientul este externat din spital.

Obiectivul recuperării (reabilitării) este de a îmbunătăți funcțiile pierdute, astfel încât pacientul care a supraviețuit unui AVC să devină cât mai independent cu putință. Această recuperare trebuie îndeplinită în anumite moduri, pentru a menține demnitatea pacientului, iar în același timp, pentru a motiva pacientul să învețe din nou anumite abilități pe care le-a pierdut în urma atacului cerebral - el este nevoit să reînvețe să mănânce, să se îmbrace, să meargă etc.

Activitățile din partea de recuperare pot include:
- abilități prin care pacientul învață să se îngrijească singur, cum ar fi să se hrănească, să se spele, să se îmbrace;
- abilități ce îl ajută să își redobândească mobilitatea, cum ar fi mersul sau să învețe să miște un scaun cu rotile;
- abilități de comunicare; pacientul învață cu ajutorul specialiștilor în recuperare abilități cognitive sau abilitați ce îl ajută să rezolve probleme;
- abilități sociale - pentru a învăța să interacționeze cu alți oameni.

Cât durează recuperarea în cazul pacienților paralizați, în urma unui AVC?

Mulți apartinatori se întreabă cât durează ca pacientul să se recupereze în urma unui atac cerebral, mai ales când este vorba și de pareză / paralizie. Experții spun că unii supraviețuitori ai atacului cerebral se recuperează în decurs de 6 luni, perioadă în care au făcut demersuri intense pentru reabilitare; alți pacienți au nevoie de mai mult timp, uneori mai bine de un an, după un accident vascular cerebral masiv.

Cum se poate accelera recuperarea pacientului

Specialiștii spun că există câteva modalități prin care se poate "grăbi" recuperarea pacienților cu paralizie cauzată de AVC:
1. Exercițiile pasive ajută în recuperarea pacienților cu paralizie de pe urma atacului cerebral. Atunci când pacientul nu își poate mișca mușchii afectați, exercițiile pasive vor fi aliatul numărul 1 în recuperarea lor. Exercițiile pasive înseamnă că pacientul își folosește zona neafectată pentru a-și mișca zona afectată sau mai înseamnă că acest pacient este ajutat de un îngrijitor sau de un terapeut specializat.
2. Repetițiile ajută creierul să își recapete procesele. Pentru a vedea rezultate de pe urma exercițiilor pasive, pacientul trebuie să efectueze un număr mare de repetiții pentru a obține cele mai bune rezultate. Repetiția ajută la activarea neuroplasticității, mecanismul pe care creierul pacientului îl folosește pentru a se reface și pentru a se vindeca după un AVC. Asta înseamnă că mai multe repetiții vor duce la un succes mai mare. Așa că pacientul trebuie să facă multe repetiții în cadrul exercițiilor sale pasive din perioada de recuperare.
3. Practica mentală, pentru a repune creierul în funcțiune, ajută pacientul să se recupereze fără efort fizic. O practică mentală (vizualizarea) a exercițiilor îi ajută pe pacienți să activeze neuroplasticitatea. Experții spun că studiile au arătat că prin combinarea acestei practici mentale cu practica fizică, pacienții vor avea rezultate mai bune în timpul perioadei de recuperare de după AVC.

Așa că poți încerca și tu în fiecare zi (chiar dacă aloci doar două minute) să închizi ochii și să te vizualizezi / să te vezi pe tine mișcându-te în modul în care vrei să te miști. Acest truc te va ajuta să-ți "reclădești" legăturile necesare din creier și să grăbești recuperarea de pe urma paraliziei.

Ce este fereastra de timp critică în recuperarea pacientului de după AVC?

Recuperarea funcțională după leziunile cerebrale necesită rețele de nervi care să se adapteze și să se reorganizeze. Această „neuroplasticitate” apare în mod natural în timpul dezvoltării timpurii.
Dar studiile la rozătoare sugerează că există o perioadă scurtă de neuroplasticitate la fel de mare după un accident vascular cerebral. Antrenamentul motor intensiv oferit rozătoarelor în această fereastră de timp critică poate duce la o recuperare aproape completă după un AVC.

Pentru a afla dacă o astfel de fereastră există și la oameni, o echipă de cercetători a efectuat un studiu clinic randomizat, iar rezultatele acestuia au apărut în Proceedings of the National Academy of Sciences pe 20 septembrie 2021 ¹.

Cercetătorii au recrutat 72 de pacienți dintr-un spital de reabilitare din Washington, Statele Unite ale Americii (SUA). Ei au repartizat aleatoriu participanții într-unul din cele patru grupuri. Toți participanții au primit terapie standard de reabilitare a AVC. Trei din cele patru grupuri au efectuat 20 de ore suplimentare de terapie intensivă a abilităților motorii. În primul grup, terapia suplimentară a început la 30 de zile de la debutul accidentului vascular cerebral. În al doilea grup, terapia suplimentară a început după două-trei luni de la debutul accidentului vascular cerebral. În al treilea grup, terapia suplimentară a început la la șase-șapte luni de la debutul accidentului vascular cerebral. Participanții din al patrulea grup (de control) nu au primit nicio terapie suplimentară.

Cercetătorii au evaluat funcția brațului și a mâinii în diferite puncte înainte și după tratament, până la 12 luni după debutul accidentului vascular cerebral. Cele mai bune îmbunătățiri s-au observat la persoanele din grupul de terapie de două-trei luni. Participanții din grupul de 30 de zile au prezentat o îmbunătățire mai mică, dar totuși semnificativă. Prin contrast, participanții din grupul de 6-7 luni nu au prezentat nicio îmbunătățire semnificativă față de celelalte grupuri.

Rezultatele studiului arată că ar trebui să se asigure o reabilitare motorie mai intensivă pacienților cu AVC la 60 până la 90 de zile după debutul accidentului vascular cerebral. Sunt necesare studii clinice mai mari pentru a stabili mai bine momentul și durata acestei ferestre critice.

Accidentul vascular cerebral poate fi prevenit și tratat. Schimbarea stilului de viață și îngrijirea medicală și prenatală regulată pot ajuta la prevenirea accidentului vascular cerebral și la reducerea semnificativă a riscului pentru alte tulburări, cum ar fi demența, bolile de inimă și diabetul, susțin specialiștii.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute of Neurological Disorders and Stroke - Stroke
https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/stroke
1 Studiul „Critical Period After Stroke Study (CPASS): A phase II clinical trial testing an optimal time for motor recovery after stroke in humans”, Proc Natl Acad Sci U S A. 2021 Sep 28, Alexander W Dromerick, Shashwati Geed, Jessica Barth, Kathaleen Brady, Margot L Giannetti, Abigail Mitchell, Matthew A Edwardson, Ming T Tan, Yizhao Zhou, Elissa L Newport, Dorothy F Edwards
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34544853/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...