Ai fost diagnosticată cu cancer mamar? Cere ajutorul unui psiholog sau unui grup de suport
Ai fost diagnosticată cu cancer mamar? Cere ajutorul unui psiholog sau unui grup de suport
Ai fost diagnosticată cu cancer mamar? Cere ajutorul unui psiholog sau unui grup de suport
Cancerul mamar este una dintre cele mai frecvente forme de cancer în rândul femeilor și are efecte mult mai grave și mult mai severe la nivel mental și emoțional decât alte tipuri.
Depresia, ca tulburare mentalaă, afectează bunăstarea pacientelor, simptomele fizice, performanța la locul de muncă și, nu în ultimul rând, calitatea vieții acestor femei. Tocmai de aceea, oamenii de știință din Iran și-au propus să facă un studiu, pentru a determina nivelul depresiei în rândul femeilor iraniene cu cancer mamar.
Vârsta femeilor cu cancer mamar din studiile selectate pentru această meta-analiză a fost cuprinsă între 43,8 ani și 55,9 ani. Durata cancerului în cele mai multe studii a fost de aproximativ 1-2 ani. În majoritatea cazurilor, cercetătorii au observat că au fost prezente niveluri medii ale depresiei în cazul femeilor cu cancer de sân. Chiar și așa, într-un studiu s-a menționat că 69,4% dintre participante aveau niveluri grave de depresie.
Concluzia meta-analizei a fost că există o creștere în ceea ce privește riscul de depresie la femeile cu cancer mamar și, prin urmare, este necesar că se ia măsuri preventive și terapeutice pentru a îmbunătăți sănătatea mentală și calitatea vieții pacientelor afectate de această boală. Aici intră în scenă ajutorul de natură psihologică. O femeie recent diagnosticată cu cancer mamar poate apela, dacă dorește, la ajutorul unui psiholog, al unui Patient Coach sau poate face parte dintr-un grup de suport, alcătuit din alte paciente care au fost diagnosticate cu aceeași boală.
Ce impact are un diagnostic de cancer mamar asupra mentalului
Primirea unui diagnostic de cancer mamar poate fi una dintre cele mai mari suferințe pe care o femeie o poate avea. Iar în acele clipe, multe femei nu știu încotro să se îndrepte pentru a primi ajutorul de care au nevoie.
Suferința sau nefericirea continuă, de regulă, după ce a trecut șocul inițial al diagnosticului acestei boli cumplite. Pe măsură ce pacientele încep un proces lung și anevoios care este tratamentul pentru cancerul mamar, ele se pot trezi că se confruntă cu noi probleme.
O pacientă cu cancer mamar, de exemplu, poate să descopere că relațiile personale cu cei dragi sunt tulburate, afectate. Este posibil ca aceasta să se simtă istovită, obosită aproape tot timpul. Este foarte îngrijorată în legătură cu simptomele ei, cu tratamentul și cu mortalitatea. În unele situații, este posibil ca aceasta să se confrunte cu discriminarea la locul de muncă. Acestea sunt doar câteva exemple, iar factori precum aceștia pot contribui din plin la stresul cronic, la anxietatea și la depresia cu care pacienta cu cancer mamar se confruntă.
Tipuri de terapie
Există diverse modalități de a obține sprijin pentru sănătate mintală atinsă de efectele cancerului mamar. Printre diferitele tipuri de terapie existente, se numără:
Terapia psihanalitică
Terapia psihanalitică se concentrează pe schimbarea comportamentelor, sentimentelor și gândurilor negative sau autodistructive prin identificarea semnificațiilor și motivațiilor lor inconștiente.
Terapia comportamentală
Terapia comportamentală se concentrează pe schimbarea gândurilor și comportamentelor învățate care sunt negative sau autodistructive. Terapia cognitiv-comportamentală este o variantă mai nouă a terapiei comportamentale.
Terapia cognitivă
Terapia cognitivă se concentrează pe schimbarea gândurilor negative și autodistructive, despre care se crede că duc la emoții și comportamente negative.
Terapia de acceptare și angajament
Terapia de acceptare și angajament este înrudită cu terapia comportamentală care folosește acceptarea și atenția pentru a ajuta oamenii să accepte experiențele, să devină mai atenți și să se angajeze să schimbe comportamentul.
Terapia umanistă
Terapia umanistă se concentrează pe realizările pozitive ale unei persoane și pe capacitatea acesteia de a face alegeri raționale. Scopul este de a încuraja autodescoperirea, vindecarea și împlinirea.
Terapia integrativă
Terapia integrativă sau holistică combină diferite abordări ale terapiei în funcție de nevoile specifice ale fiecărei persoane.
Mulți medici folosesc o combinație de terapii adaptate pentru a răspunde nevoilor fiecărei persoane. Cercetările sugerează că terapia cognitiv-comportamentală și terapia de acceptare și angajament pot fi deosebit de utile pentru persoanele diagnosticate cu cancer de sân.
De ce este important să cauți ajutor de natură psihologică
Din punct de vedere psihologic, faptul că pacienta se simte copleșită sau acaparată de toate este un răspuns perfect normal după un diagnostic de cancer mamar. Însă emoțiile negative pot determina pacienta să nu mai facă lucrurile care sunt benefice pentru ea și astfel începe să facă, uneori fără să își dea seama, lucruri care sunt "nocive" pentru ea, mai ales că poartă povara unei afecțiuni grave.
De exemplu, pacientele cu cancer mamar pot avea o alimentație nu foarte hrănitoare, săracă în nutrienți, pot începe să mănânce din ce în ce mai puțin peste zi și să aleagă alimente cu o valoare nutrițională extrem de săracă. Un alt scenariu posibil este cel în care pacientele încep să nu mai facă mișcare, chiar dacă înainte de diagnostic obișnuiau să facă exerciții fizice. Le este tot mai greu să doarmă, somnul nu mai este odihnitor, iar pacientele se izolează de prieteni și de familie. În același timp, există și un "revers al medaliei": unele paciente pot să înceapă să consume alcool, să fumeze, să consume cofeină sau alte substanțe, în încercarea de a-și găsi o oarecare alinare.
În acest sens, ajutorul unui psihoterapeut sau psiholog este binevenit, pentru că, din păcate, un diagnostic de cancer mamar poate duce chiar la probleme mai grave. Pentru unele paciente, de pildă, vestea legată de cancerul de sân duce la depresie, iar astfel le este mai greu să se adapteze, le este greu să facă față tratamentului.
Din păcate, unele paciente sunt atât de descurajate și de demoralizate de faptul că au aflat că au cancer, încât refuză să treacă printr-o intervenție chirurgicală sau pur și simplu decid că nu mai vor să facă radioterapie sau chimioterapie.
Cercetările arată că depresia poate să scadă șansele de supraviețuire ale acestor paciente, tocmai de aceea, ajutorul oferit de un psiholog, un psihoterapeut sau un grup de suport este extrem de binevenit în aceste situații.
Psihologii licențiați și alți profesioniști din domeniu, care au experiență în lucrul cu pacientele care urmează un tratament pentru cancerul mamar, pot face diferența și pot ajuta aceste paciente.
Obiectivul lor principal este să le ajute pe aceste femei să învețe cum să facă față schimbărilor fizice, emoționale și schimbărilor din stilul de viață care sunt asociate cu această boală. Totodată, un psiholog ori un psihoterapeut poate ajuta pacienta să învețe să facă față și tratamentelor medicale pentru cancerul mamar, care pot fi dureroase și traumatizante.
Dacă și tu ai fost diagnosticată cu cancer mamar, nu uita că un psiholog ori psihoterapeut te poate învăța strategii importante, te poate ajuta să faci față perioadelor dificile, perioadelor în care ești supărată, mâhnită, în care te temi și te confrunți cu alte emoții contradictorii. Nu trebuie să lași depresia să te doboare și reține că poți apela la ajutorul prietenilor, familiei, al unui grup de suport, pentru că toți acești oameni te pot ajuta în aceste clipe.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursa foto: Shutterstock.com
Bibliografie:
Studiul "Depression in Women with Breast Cancer: A Systematic Review of Cross-Sectional Studies in Iran", autori Azar Jafari, Amir Hossein Goudarzian, Masoumeh Bagheri Nesami - https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5844601/
Te-ar mai putea interesa și...
