Terapia comportamentală online, eficientă pentru copii și adolescenți cu tulburare obsesiv-compulsivă

Potrivit unui studiu al Institutului Karolinska din Suedia, terapia cognitv-comportamentală online poate fi la fel de eficientă precum cea convențională pentru copiii și adolescenții cu tulburare obsesiv-compulsivă (TOC).

Tulburarea obsesiv-compulsivă este o tulburare mentală potențial gravă care debutează în mod normal în copilărie. Simptomele includ o serie de gânduri intruzive care declanșează anxietate (obsesii) și diverse comportamente repetitive asociate cu acestea (constrângeri), care pot fi foarte deranjante și consumatoare de timp.

Diagnosticul și tratamentul precoce sunt esențiale pentru a reduce la minimum consecințele medicale și socio-economice pe termen lung ale tulburării, inclusiv riscul de sinucidere. Tratamentul psihologic pentru tulburarea obsesiv compulsivă necesită terapeuți foarte bine pregătiți, iar accesul la acest tip de competență poate fi limitat.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Unele cercetări au arătat că, deși terapia cognitiv-comportamentală ajută majoritatea tinerilor cu această tulburare, pot trece câțiva ani între debutul simptomelor și primirea tratamentului. Tulburarea obsesiv-compulsivă la copii și adolescenți este asociată cu o educație afectată și o stare de sănătate generală precară mai târziu în viață. 

Terapia online, utilă pentru persoanele tinere cu tulburare obsesiv-compulsivă

În acest context, potrivit unui studiu¹ realizat la Institutul Karolinska din Suedia, terapia cognitiv-comportamentală care se realizează online, pe internet, poate fi la fel de eficientă precum cea convențională, față în față. Studiul, publicat în prestigioasa revistă științifică JAMA, poate contribui la facilitarea accesului la tratament pentru TOC.

Oamenii de știință au petrecut trei ani evaluând dacă terapia cognitiv-comportamentală cu intensitate redusă pentru copii și adolescenți cu tulburare obsesiv-compulsivă poate fi utilizată într-un model de îngrijire în mai mulți pași, pentru a îmbunătăți accesul la tratament fără a compromite eficacitatea acestuia.

Studiul efectuat în două centre a fost realizat în colaborare cu serviciile de sănătate mentală pentru copii și adolescenți din regiunile Stockholm și Västra Götaland și a cuprins 152 de participanți cu vârste cuprinse între opt și 17 ani. Participanții au fost repartizați aleatoriu într-unul dintre cele două grupuri. Un grup a făcut terapie cognitiv-comportamentală ghidată de terapeut pe internet, iar celălalt grup, de control, a primit terapie standard, față în față prin sesiuni săptămânale cu un terapeut.

Fiecare grup a făcut terapie pentru o perioadă de 16 săptămâni. Cercetătorii au urmărit apoi participanții la trei luni după tratament pentru a evalua efectul terapeutic asupra simptomelor TOC, asupra funcționării zilnice și a simptomelor depresive. După urmărirea de trei luni, participanții din ambele grupuri considerate că au nevoie de sprijin suplimentar au primit până la 12 sesiuni suplimentare de terapie cognitiv-comportamentală convențională până la urmărirea de 6 luni.

Rezultatele au arătat că terapia online în trepte a redus simptomele TOC ale participanților la fel de mult precum terapia convențională. Aproximativ 70% dintre participanții la ambele grupuri au răspuns la tratament la urmărirea de 6 luni.

Potrivit autorilor studiului, avantajul abordării acestei îngrijiri online este că astfel se poate ajunge la mai mulți copii și adolescenți cu TOC care au nevoie de ajutor. Grupul de îngrijire pe internet a necesitat mai puține resurse: terapeuții au petrecut în medie 9 ore per participant în acest grup de tratament și 14 ore per participant în grupul de control.

Studiul demonstrează potențialul tehnologiei atunci când vine vorba de creșterea accesului la terapie bazată pe dovezi pentru tinerii cu tulburare obsesiv-compulsivă. Prin oferirea unei intervenții digitale de intensitate scăzută ca prim pas al tratamentului, clinicile pot economisi resurse prețioase și își pot dedica timpul limitat pentru tratarea mai multor pacienți sau concentrarea asupra cazurilor mai complexe.

Tulburarea obsesiv compulsivă și simptomele acesteia

Nu se cunoaște cauza tulburării obsesiv-compulsive, dar factori precum genetica, biologia și chimia creierului și mediul de viață pot juca un rol. Factorii de risc pentru TOC includ istoricul familial (dacă persoana afectată are o rudă de gradul I cu această tulburare), structura și funcționarea creierului (imagistica arată că există diferențe în anumite părți ale creierului acestor persoane) și traumele din copilărie, cum ar fi abuzul fizic sau emoțional.

Mulți copii au ocazional gânduri care îi deranjează și ar putea simți că trebuie să facă ceva în legătură cu ele, chiar dacă acțiunile lor nu au, de fapt, sens. De exemplu, s-ar putea să își facă griji că vor avea ghinion la un examen dacă nu poartă o piesă vestimentară preferată. Pentru unii copii, gândurile și îndemnurile de a efectua anumite acțiuni persistă, chiar dacă încearcă să le ignore. 

Acești copii pot avea o tulburare obsesiv-compulsivă dacă gândurile și comportamentele se întâmplă frecvent, ocupă mult timp (mai mult de o oră pe zi), interferează cu activitățile lor sau îi deranjează foarte tare. Gândurile se numesc obsesii, iar comportamentele se numesc compulsii. Persoanele cu TOC pot avea simptome de obsesii, compulsii sau ambele. 

Obsesiile sunt gânduri repetate, impulsuri sau imagini mentale care cauzează anxietate și pot provoca teama de germeni (germofobia) sau de contaminare, teama de a pierde anumite lucruri sau persoane, gânduri nedorite care implică subicte precum sexul sau religia, gânduri agresive față de propria persoană sau față de alte persoane, nevoia de lucruri aliniate exact sau aranjate într-un mod foarte precis.

Compulsiile sunt comportamente pe care perdoana afectată de TOC simte că trebuie să le facă în mod repetat pentru a încerca să-și reducă anxietatea sau să oprească gândurile obsesive. Printre compulsiile obișnuite se numără spălarea excesivă a mâinilor sau a corpului, verificarea repetată a lucrurilor, cum ar fi întoarcerea din drum de mai multe ori pentru a verifica dacă ușa este încuiată sau dacă aragazul este oprit, număratul permanent, aranjarea lucrurilor într-un mod particular (de exemplu, cărțile din bibliotecă așezate în funcție de înălțime, hainele puse la uscat cu cârlige care se potrivesc în funcție de culoare etc.)

Unele persoane cu tulburare obsesiv-compulsivă au, de asemenea, sindrom Tourette sau o altă tulburare de tip „tic”. Ticurile sunt mișcări bruște sau sunete pe care oamenii le repetă fără să își dea seama sau fără să se poată abține.

Cum se tratează TOC?

Principalele tratamente pentru tulburarea obsesiv-compulsivă sunt terapia cognitiv-comportamentală, medicamentele sau combinația celor două. Terapia cognitiv-comportamentală învață persoana diferite moduri de a gândi, de a se comporta și de a reacționa la obsesii și compulsii. Medicamentele pentru TOC includ anumite tipuri de antidepresive.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
JAMA - Effect of an Internet-Delivered Stepped-Care Program vs In-Person Cognitive Behavioral Therapy on Obsessive-Compulsive Disorder Symptoms in Children and Adolescents
https://jamanetwork.com/journals/jama/article-abstract/2779829
1. Studiul „Effect of an internet-delivered program vs in-person cognitive behavioral therapy on obsessive-compulsive disorder symptoms in children and adolescents: a randomized clinical tria”, JAMA, online 11 May 2021, DOI: 10.1001/jama.2021.3839, Kristina Aspvall et al.
CDC - Obsessive-Compulsive Disorder in Children
https://www.cdc.gov/childrensmentalhealth/ocd.html
MedlinePlus - Obsessive-Compulsive Disorder 
https://medlineplus.gov/obsessivecompulsivedisorder.html


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0