A fi, a face, a avea: Despre stima de sine

Modul în care ne-am izbit de-a lungul vieții de judecăți de valoare de tipul: faci tâmpenii înseamnă că ești în neregulă, ai probleme cu școala înseamnă că ești prost, nu ai partener/parteneră ești indezirabil ne-a deformat relația dintre a fi, a face și a avea.

A fi deștept nu este echivalent cu nota 10 la matematică, a avea bani nu înseamnă în mod necesar că ai reușit, că ești fericit și împlinit. Cât despre corelația dintre inteligență și succes sau fericire, avem o gama întreagă de ziceri și proverbe care atestă empiric același lucru: „Unde-i multă minte e și multă prostie”, „Fericiți cei săraci cu duhul”etc. Dar de ce stau lucrurile așa? Dacă lumea ar funcționa pe principiile riguroase ale raționalului, atunci cine are nota 10 este cel mai deștept, are succes în viață și carieră, trăiește o viață plină și atinge tot ceea ce visează, cine-i frumos și bun are o viață fără obstacole, cine nu-i deștept mătură strada. Dar în realitate tocmai așa nu stau lucrurile.

Cum stai cu fericirea?

Se pare că „ inamicul” rațiunii este emoția și modul în care aceasta determină fluctuațiile lui „a face” și „a avea”. Un om deștept deprimat nu poate lupta, nici cu el și nici cu vicisitudinile externe. Un om deștept poate lua decizii „prostești” din dorința inconștientă de a se pedepsi pentru presupuse vinovații.

Un copil care intră în buclucuri de tot soiul ar putea încerca disperat să atragă atenția și acceptarea părinților săi, confirmarea că este iubit pentru ceea ce este și nu judecat după ceea ce face sau ce note are. Iar cine sunt toți acești oameni, care este acel „a fi”, nu pare să aibă o legătură evidentă cu ceea ce are sau face fiecare dintre ei. Vedeți, cât de relativ ajunge să fie totul?

Șabloanele culturale care așează semnul egal între ceea ce faci, ce ai și cine ești, sunt păguboase și înșelătoare, nu atât pentru privitori, ci mai degrabă în discuțiile pe care le avem cu noi înșine. Fără să vrem ne trezim în capcana judecății valorice, a unor idealuri pe care credem că dacă le atingem suntem mântuiți de nefericire, neîncredere, durere, pierdere etc.

S-a vorbit până la banalizare despre stima de sine, oamenii vin în cabinete și spun stânjeniți că au o stimă de sine scăzută. Zâmbesc involuntar. De cele mai multe ori nu se cunosc mai deloc pe ei înșiși. Cum ai putea să respecți pe cineva pe care nu-l cunoști? Cum ajungi la cine ești? Pai înțelegând emoțiile pe care le trăiești, conflictele care-ți blochează potențialul, amintirile care încă dor adormite, visele și reveriile care te conturează pe neștiute, ajungi la „a fi”.

Nu cred că oamenii se nasc strâmbi, se nasc cu un potențial de frumusețe, umanitate, iubire și creativitate. În acel potențial găsim resursa de seninătate, mulțumire și bucurie care ne poate ajuta să facem față la tot ceea ce presupune verbul „a trăi”.

Este falsă ideea că stima de sine sau acceptarea și autocunoașterea garantează fericirea fără pauze, dar ne ajută cu siguranță să tolerăm neplăcerea inerentă, să putem rade cu tot râsul nostru, să putem plânge cu toate lacrimile, să ajungem să facem ceea ce ne place și să avem lucrurile de care chiar ne putem bucura.

Un profesor din liceu a spus odată, cinic, că banii nu aduc fericirea. dar o întrețin, am râs alături de toți colegii mei, dar undeva, în stomac, simțeam că-i doar o mare tristețe în zicerea aia triumfală. Acum, după mai bine de 30 de ani, știu că aveam dreptate. „A avea” pălește rușinat în fața lui a fi. Ce facem cu toate astea? Astăzi, doar ce putem, restul, când îi vine vremea.

Citeste si 5 moduri în care putem reînvia relația cu partenerul

Ce este stima de sine?

Înainte de discuta despre cum poți să crești stima de sine, este important să înțelegem ce este aceasta. Potrivit specialiștilor, termenii „stima de sine” se referă la gradul în care ne evaluăm pozitiv. Reprezintă cât de mult ne place sau ne prețuim pe noi înșine și se bazează adesea pe comparațiile cu ceilalți.

Stima de sine se învârte în jurul părerii pe care o ai tu despre tine însuți și despre ceea ce ai realizat. Când suntem conectați la rețelele de socializare și inundați de un conținut „perfect”, în care abundă frumusețea, bogăția, starea de bine, părerea noastră despre noi înșine nu poate să nu fie relativă. Stima de sine poate fi afectată de fiecare dată când petreci timp pe rețelele sociale. Dacă te evaluezi și te simți lipsit de importanță, s-ar putea să te concentrezi pe gânduri negative și pe autocritică.

În cazul în care crezi în mod constant că nu ești suficient de bun, este posibil să îți fie afectate relațiile cu cei din jur, sănătatea fizică și modul în care îți faci treaba.

Există o diferență între stima de sine și încredere

Stima ta de sine afectează modul în care te vezi. În schimb, încrederea în sine dictează modul în care îți „vezi” propriile abilități și talente. Stima ta de sine rezultă din experiențele tale de viață, începând din copilărie. Orice traumă cu care te-ai confruntat, schimbările drastice la care ai luat parte, toate îți pot afecta stima de sine. Chiar și la o vârstă fragedă, stima de sine începe să fluctueze și să se dezvolte.

Ce duce la scăderea stimei de sine

Stima de sine scăzută apare adesea în urma unor combinații de factori, inclusiv experiențele negative din copilărie, agresiunea, traumele și presiunile sociale. Este important de reținut că stima de sine scăzută rezultă adesea dintr-o combinație a acestor factori, mai degrabă decât dintr-o singură cauză. Uite ce poate duce la scăderea stimei de sine:

Abuzul: Relațiile abuzive și dificile cu părinții, fie în copilărie, fie în perioada adultă îți pot afecta stima de sine.
O atitudine pesimistă și o mentalitate învechită: Acesta scad stima de sine, deoarece îți copleșesc mintea cu gânduri negative.
Anumite evenimente de viață: în timp ce unele evenimente de viață te înalță, altele îți scad stima de sine.
Stabilirea obiectivelor: să îți setezi anumite obiective este minunat dacă știi cum să le stabilești corect. Când îți stabilești obiective care sunt de neatins și nerealiste, este posibil să ai o părere proastă despre tine când nu le atingi.

Strategii care te ajută să crești stima de sine

Dr. John M. Grohol, cercetător și expert în stima de sine, a subliniat 6 recomandări practice despre cum poți să îți crești stima de sine, iar acestea sunt următoarele:

1. Fă-ți un inventar al stimei de sine, pentru a-ți oferi o bază de la care să îți începi eforturile în acest sens. Poate fi un lucru simplu, cum ar fi să îți notezi 10 puncte tari și 10 puncte slabe pe care le ai. Acest lucru te va ajuta să începi să dezvolți un concept onest și realist despre tine însuți/însăți.
2. Setează-ți așteptări realiste. Este important să setezi obiective mici, care pot fi ușor de îndeplinit și care sunt în puterea ta. De exemplu, dacă ai o așteptare foarte mare sau ai așteptarea că altcineva își va schimba comportamentul, acest lucru este, practic, un lucru garantat, care te va face să simți că ai ratat îndeplinirea acelui obiectiv, deși nu este vina ta.
3. Încetează să mai fii perfecționist și recunoaște-ți atât lucrurile pe care le-ai dus la bun sfârșit, cât și greșelile pe care le-ai făcut. Nimeni nu este perfect, iar faptul că încerci să atingi perfecțiunea va duce doar la dezamăgire. Faptul că ești conștient de lucrurile pe care le-ai îndeplinit în viață și faptul că îți recunoști greșelile este modul prin care îți menții o stare pozitivă în timp ce înveți din greșelile tale și te dezvolți mai departe.
4. Explorează-te pe tine. Importanța de a te cunoaște pe tine și de a fi împăcat cu cine ești tu astăzi nu pot fi întrecute de nimic. Această etapă implică multe încercări, dar și greșeli, așa că vei vedea că vei descoperi constant lucruri noi despre tine, dar în același timp este o călătorie pe care ar trebui să o faci cu un scop și cu stăruință.
5. Fii dispus să ajustezi imaginea pe care o ai despre tine. Noi toți ne schimbăm pe măsură ce înaintăm în vârstă și ne dezvoltăm, așa că trebuie să ținem pasul cu sinele nostru care e în continuă schimbare că vrem să stabilim și să atingem obiective importante.
6. Încetează să te mai compari cu alți oameni. Faptul că ne comparăm cu alte persoane este o capcană în care este foarte ușor să cădem, în special astăzi, cu amploarea pe care o are social media și cu abilitatea de a proiecta pe rețelele sociale o aparentă viață perfectă.

Dacă în ciuda acestor recomandări, ai o stimă de sine foarte scăzută, discută cu un specialist. Este posibil ca în spatele acesteia să se ascundă depresia, o boală care are nevoie de tratament pentru a fi ținută sub control.

Vrei să afli mai multe despre tine?

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - The foundation of self-esteem
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC2594522/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...