Radioterapia in melanom - cand este recomandata si cum ajuta pacientul?
Radioterapia in melanom - cand este recomandata si cum ajuta pacientul?
Radioterapia in melanom - cand este recomandata si cum ajuta pacientul?
Radioterapia utilizează unde de energie înaltă asemănătoare cu razele X, pentru a distruge celulele canceroase. În ceea ce privește melanomul, această formă de terapie este folosită numai în cazurile avansate de melanom, în scop paliativ.
Melanomul este considerat o tumoră radiorezistentă, ceea ce înseamnă că nu are răspuns bun la radioterapie. Această tehnică nu aduce după sine distrugerea tumorii, din cauză că celulele din care este alcătuită nu sunt sensibile la tratamentul cu acest tip de raze.
Așadar, radioterapia nu poate fi folosită în scop curativ la pacientul diagnosticat cu melanom, ci în îngrijirea paliativă, deși unele studii sugerează că ar putea fi eficientă ca terapie adjuvantă în tratarea tumorilor primare cutanate atunci când este administrată ca radiochirurgie sau când este combinată cu hipertermie.
Radioterapia, utilizată pentru melanom doar în scop paliativ
Unii pacienți cu metastaze simptomatice de melanom pot avea beneficii în urma efectuării radioterapiei pentru tratamentul metastazelor, acestea fiind mai sensibile la raze decât tumora primară. Tehnica se utilizează adiacent terapiei sistemice, iar în urma efectuării radioterapiei, aceste metastaze scad în dimensiuni. Se folosește mai des pentru metastazele cerebrale, întrucât multe dintre terapiile sistemice nu pot trece bariera hematoencefalică, însă radioterapia pătrunde la nivel cerebral pentru a distruge metastazele din creier.
Se utilizează aparate de radio-chirurgie stereotactică, care transmit de la distanță, neinvaziv, o doză mare de energie, țintită la nivelul metastazelor cerebrale, fără a afecta mult țesutul cerebral din jur. În unele cazuri, și metastazele osoase răspund la radioterapie.
Radioterapia nu se utilizează, deci, în scop curativ, ci în scop paliativ, pentru a calma durerea și alte semne și simptome care apar din cauza prezenței metastazelor cerebrale și osoase. Tratamentele paliative nu vindecă o tumoră, ci pot ajuta la scăderea ei în dimensiuni și la diminuarea unora dintre manifestările provocate de aceasta. Durerile osoase, dar și disfuncțiile sistemului nervos central pot fi ușurate cu ajutorul radioterapiei.
În unele cazuri, se face radioterapie la nivelul ganglionilor, după excizia tumorii primare, mai ales dacă acești ganglioni sunt invadați de celule neoplazice, cu scopul de a le distruge și de a le împiedica întinderea la alte organe. Rareori, se folosește în cazurile de recidivă a tumorii cutanate.
Reacții adverse pe care radioterapia le poate avea asupra pacientului cu melanom
- Iritații cutanate cu aspect similar unor arsuri solare
- Modificarea culorii pielii
- Căderea părului de pe zonele prin care pătrund radiațiile
- Oboseală
- Greață
- Dureri de cap
- Tulburări de memorie sau confuzie
Melanomul este un tip de cancer de piele foarte rar, însă totodată și cel mai periculos. Acesta, spre deosebire de alte tipuri de cancer de piele, poate avea metastaze. Tratamentul pe care medicul îl va recomanda fiecărui pacient va fi ales în funcție de stadiul de evoluție al bolii, precum și de afecțiunile asociate de care suferă bolnavul.
Pentru ca melanomul să fie tratat rapid și eficient, e ideal ca acesta să fie depistat în stadiu incipient. Melanomul diagnosticat timpuriu poate fi tratat prin simpla îndepărtare a leziunii, precum și a marginii de siguranță - adică a țesutului care înconjoară melanomul.
Cum se tratează în prezent melanomul?
Iată principalele metode actuale de tratament:
Intervenția chirurgicală
În stadiile incipiente, când melanomul este localizat, se recurge la intervenție chirurgicală pentru a îndepărta complet zona afectată. Aceasta implică excizia melanomului și o mică margine de țesut sănătos din jur, pentru a asigura că nu rămân celule canceroase.
Marginea de țesut sănătos este necesară pentru a reduce riscul de recidivă. Lățimea acestei margini depinde de grosimea tumorii (care se măsoară în milimetri): pentru un melanom foarte subțire (sub 1 mm grosime), se poate exciza o margine de 1 cm, în timp ce pentru un melanom cu grosime mai mare, marginile sunt mai largi (până la 2 cm). Această intervenție se realizează, de obicei, sub anestezie locală, iar dacă zona excizată este mai mare, poate fi necesară și o grefă de piele.
Dacă melanomul este mai gros, se recomandă și o biopsie a ganglionului santinelă. Ganglionul santinelă este primul ganglion limfatic spre care ar migra celulele canceroase. În timpul acestei proceduri, chirurgul injectează un colorant sau o substanță radioactivă în apropierea tumorii pentru a localiza ganglionul santinelă. Ganglionul este apoi îndepărtat și analizat pentru a vedea dacă există celule canceroase. Dacă ganglionul santinelă conține celule canceroase, se poate recomanda îndepărtarea suplimentară a ganglionilor limfatici din acea zonă (limfadenectomie).
În funcție de dimensiunea melanomului și de localizarea sa, după excizia largă poate fi necesară o intervenție de reconstrucție pentru a restaura aspectul și funcționalitatea zonei. Reconstrucția poate implica tehnici de chirurgie plastică, cum ar fi grefe de piele sau lambouri de țesuturi (transferul de țesut dintr-o altă parte a corpului pentru a acoperi zona excizată).
Terapia cu inhibitorii punctelor de control
Un progres major în tratamentul melanomului avansat a fost folosirea imunoterapiei, în special a inhibitorilor punctelor de control (precum pembrolizumab sau nivolumab), care stimulează sistemul imunitar să atace celulele canceroase. Aceste terapii au adus rezultate pozitive în cazurile de melanom avansat sau metastatic.
Pembrolizumab funcționează prin blocarea proteinei PD-1 de pe suprafața celulelor T, ceea ce permite sistemului imunitar să recunoască și să atace mai eficient celulele canceroase. Această terapie stimulează o reacție imună mai puternică și mai specifică împotriva melanomului, fiind eficientă în special la pacienții care prezintă expresia PD-L1 (ligandul PD-1) în tumori.
Cercetările au arătat că pembrolizumab poate crește semnificativ supraviețuirea globală la pacienții cu melanom avansat comparativ cu chimioterapia convențională. La pacienții care răspund la tratament, răspunsul este adesea de lungă durată în ce privește supraviețuirea fără progresie (timpul până la o creștere semnificativă a tumorii sau la reapariția cancerului).
Nivolumab acționează prin blocarea proteinei PD-1, acea moleculă care inhibă activitatea celulelor T atunci când este activată de ligandul său PD-L1 prezent pe celulele canceroase. Prin blocarea PD-1, nivolumab permite celulelor T să recunoască și să distrugă mai eficient celulele tumorale. Ca și pembrolizumab, nivolumab este eficient în special la pacienții cu expresie crescută a PD-L1 în tumori, deși este utilizat și la cei care nu prezintă acest biomarker, în funcție de alte caracteristici clinice.
Studiile clinice, inclusiv studiile CheckMate (precum CheckMate-066 și CheckMate-067), au demonstrat că nivolumab crește semnificativ rata de supraviețuire la pacienții cu melanom avansat. Autorii unei analize recente spun că o actualizare recentă a studiului de fază III CheckMate 067 efectuat după o urmărire minimă de 7,5 ani a arătat că nivolumab plus ipilimumab și nivolumab singur au oferit beneficii clinice pe termen lung în melanomul avansat netratat anterior.
Terapia țintită
Pentru pacienții cu anumite mutații genetice (de exemplu, mutația BRAF), sunt disponibile terapii țintite care blochează aceste mutații și împiedică creșterea tumorii. Medicamentele utilizate în acest tip de tratament includ vemurafenib și dabrafenib, adesea în combinație cu inhibitori MEK (precum trametinib).
Terapia combinată
În multe cazuri de melanom avansat, se aplică o combinație de tratamente, cum ar fi imunoterapia cu terapia țintită sau tratamentele sistemice cu intervenții chirurgicale, în funcție de localizarea și stadiul cancerului.
Radioterapia
Așa cum am discutat, deși nu este un tratament de primă linie pentru melanom, radioterapia poate fi utilizată în anumite cazuri, cum ar fi pentru a reduce metastazele în creier sau alte organe la pacienții cu melanom avansat.
Terapia experimentală și studiile clinice
În cazul în care tratamentele standard nu sunt eficiente, unii pacienți pot fi eligibili pentru a participa la studii clinice. Acestea pot include tratamente noi, cum ar fi terapiile cu celule T modificate genetic sau terapiile cu vaccinuri pentru cancer.
Cum se poate scădea riscul de melanom?
- Evitarea expunerii excesive la soare între orele 10:00 și 16:00, mai ales vara;
- Folosirea unei creme cu factor de protecție solară de cel puțin 30, aplicând-o cu generozitate pe piele cu 15-30 de minute înainte de expunerea la soare (dacă stai mult în soare, reaplică la fiecare două ore sau după înot ori dacă ai transpirat mult);
- Aparatele de bronzare emit radiații UV care pot crește riscul de melanom și alte forme de cancer de piele. Ar trebui evitată utilizarea acestora, deoarece chiar și o singură sesiune poate afecta pielea;
- Inspectarea pielii în mod regulat pentru a observa eventuale modificări la nivelul alunițelor sau apariția unor pete noi (verifică zonele expuse, dar și locurile mai puțin vizibile: spate, pielea dintre degete, scalp, tălpi);
- Vizită la dermatolog o dată pe an sau mai frecvent dacă ai un risc crescut (antecedente familiale de melanom, alunițe multiple, piele deschisă la culoare, istoric de arsuri solare severe), pentru că examinările dermatologice profesionale pot ajuta la identificarea semnelor precoce de melanom, când acesta este cel mai ușor de tratat.
- Anumite cercetări sugerează că o dietă bogată în antioxidanți (vitamina C, E, beta-caroten) poate ajuta la protejarea pielii împotriva daunelor cauzare de UV;
- Renunțarea la fumat este un pas în scăderea riscului de melanom, deoarece fumatul poate afecta sănătatea pielii și poate contribui la slăbirea sistemului imunitar, influențând riscul de cancer;
- Anumite medicamente, inclusiv unele antibiotice, antiinflamatoare nesteroidiene și diuretice, pot crește sensibilitatea pielii la soare. Dacă iei astfel de medicamente, întreabă medicul despre măsurile suplimentare de protecție solară necesare.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
American Cancer Society - Radiation Therapy for Melanoma Skin Cancer
https://www.cancer.org/cancer/types/melanoma-skin-cancer/treating/radiation-therapy.html
ASCO Publicationa - Seven-Year Follow-Up of the Phase III KEYNOTE-006 Study: Pembrolizumab Versus Ipilimumab in Advanced Melanoma
https://ascopubs.org/doi/full/10.1200/JCO.22.01599
Studiul „Seven-Year Follow-Up of the Phase III KEYNOTE-006 Study: Pembrolizumab Versus Ipilimumab in Advanced Melanoma”, aparut in Journal of Clinical Oncology, Volume 41, Number 24, August 2023, https://doi.org/10.1200/JCO.22.01599, autori: Caroline Robert, MD, PhD et al.
Wiley Online Library - Radiotherapy for Melanoma: More than DNA Damage
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1155/2019/9435389
Studiul „Radiotherapy for Melanoma: More than DNA Damage”, apărut în Dermatology Research and Practice, first published: 03 April 2019 https://doi.org/10.1155/2019/9435389, autori: Susanne J. Rogers et al.
Te-ar mai putea interesa și...