Agorafobia sau teama de spațiile largi și aglomerate

Agorafobia este un tip de tulburare de anxietate, care îi determină pe unii oameni să evite locurile și situațiile care i-ar putea face să se simtă prinși ca într-o capcană, fără scăpare, neajutorați, panicați, stânjeniți sau înfricoșați.

Persoanele care suferă de agorafobie au adeseori simptomele unui atac de panică, precum bătăile rapide ale inimii și greață, mai ales când se află într-o situație stresantă. Totodată, pacienții au aceste simptome înainte de a intra într-o situație față de care simt o frică profundă (au oroare de acea situație).

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

În unele cazuri, agorafobia poate fi atât de gravă, încât persoanele evită să facă unele activități "banale", de zi cu zi, cum ar fi să meargă la bancă sau la supermarket, la piață sau la chioșcul de ziare, și preferă să rămână în locuință mare parte din zi.

Există și adulți care suferă de o formă severă de agorafobie, iar când tulburarea aceasta este mai avansată, ea poate cauza multe neplăceri. Persoanele care se tem de spațiile largi și aglomerate realizează adeseori că frica lor este una irațională, însă nu pot face nimic în această privință. Frica irațională de spațiile deschise, în care se află mulți oameni, îi afectează pe acești indivizi, intervine în relațiile interpersonale, le afectează performanțele la locul de muncă și la școală/ facultate.

Agorafobia este mai frecventă în rândul femeilor. De obicei, începe înainte de vârsta de 35 de ani.

Ce simptome are agorafobia?

Persoanele cărora le este frică de spații largi și/ sau aglomerate au anumite manifestări sau simptome:

le este frică să își părăsească locuința pe perioade mai lungi de timp
le este frică să fie singure într-o situație socială
sunt anxioase sau agitate
sunt detașate sau înstrăinate de alți oameni
le este frică să se afle în locuri din care le-ar fi dificil să scape, precum o mașină sau liftul
le este frică să piardă controlul într-un loc public.

De multe ori, agorafobia coincide cu atacurile de panică, o serie de simptome care apar uneori la persoanele cu tulburări de anxietate.
Atacurile de panică se pot manifesta prin:

durere în piept
ritmul cardiac sporit
dificultate în respirație
amețeală
tremur
senzația că se îneacă
transpirații
bufeuri
frisoane
greață
diaree
amorțeală
furnicături.

Cauzele agorafobiei

Specialiștii spun că nu se cunoaște cauza exactă a agorafobiei, însă există câțiva factori despre care se știe că pot crește riscul de a dezvolta această frică irațională de spații largi și aglomerate. Iată care sunt factorii de risc ai agorafobiei:

depresia este un factor important
alte fobii - claustrofobia sau fobia socială
alte tipuri de tulburări de anxietate - de exemplu, tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC)
istoricul de abuz fizic sau abuz sexual
o problemă de tipul abuzului de substanțe
în familie au existat persoane cu agorafobie.

Diagnosticarea agorafobiei

Această teamă irațională de spații largi și aglomerate este diagnosticată pe baza semnelor și simptomelor. Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu agorafobie, simptomele acesteia trebuie să întrunească anumite criterii enumerate în manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (DSM), un manual al Asociației Americane de Psihiatrie, folosit adeseori de specialiști pentru a diagnostica afecțiunile mintale.

Uneori poate fi dificil să vorbești despre sentimentele, emoțiile și viața personală, dar încearcă să nu te simți anxios sau jenat. Medicul tău de familie trebuie să știe cât mai multe despre simptomele tale pentru a pune un diagnostic corect și a recomanda cel mai potrivit tratament.

O persoană NU va fi diagnosticată cu agorafobie dacă simptomele ei sunt cauzate de o altă afecțiune.

Ce tratamente există pentru agorafobie?

Există tratamente diferite pentru agorafobie, iar pacientul diagnosticat cu această frică irațională va avea nevoie de mai multe metode de tratament:

Terapie

Pacientului i se pot recomanda mai multe tipuri de terapii, cum ar fi:

psihoterapia (implică întâlnirea cu un terapeut, în mod regulat, cu care pacientul discută despre fricile sale și despre orice probleme care contribuie la temerile sale);
terapia cognitiv-comportamentală (este cea mai comună formă de psihoterapie folosită pentru a trata pacienții cu agorafobie; ea îi ajută să înțeleagă sentimentele distorsionate și percepțiile asociate cu agorafobia);
terapiile prin expunere la fobia specifică (îi pot ajuta pe oameni să își depășească fricile - în acest tip de terapie, pacientul este expus treptat, cu blândețe, la situațiile sau locurile de care se teme).

Medicamente

Anumite medicamente prescrise de medic pot ajuta la calmarea simptomelor atacurilor de panică sau simptomelor agorafobiei. Printre aceste medicamente se numără: inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS); inhibitorii selectivi ai recaptării norepinefrinei (SNRI) și serotoninei; antidepresive triciclice; medicamentele anxiolitice.

Pacientul își schimbă stilul de viață

Schimbările făcute în stilul de viață nu tratează neapărat agorafobia, însă ele pot reduce anxietatea de zi cu zi. Sunt recomandate exercițiile făcute cu regularitate, o dietă sănătoasă (bogată în cereale integrale, legume, proteine slabe), practicarea meditației sau exercițiilor de respirație profundă (pentru a reduce anxietatea și pentru a întârzia debutul atacurilor de panică). De asemenea, poți gestiona agorafobia prin modificări ale stilului de viață, precum:

Evită alcoolul, drogurile și cofeina (cafea, ceai și sucuri, de exemplu).
Consumă o dietă sănătoasă și bine echilibrată.
Fă exerciții fizice în mod regulat.
Practică exerciții de respirație.

Cu tratamentul inițiat precoce, pentru anxietate sau atacuri de panică, pacientul cu agorafobie va fi ajutat să își țină simptomele sub control. Dacă suspectezi că ai agorafobie și ți-e teamă să fii prins într-un loc de unde nu poți "scăpa" (mall-ul, avionul, trenul, teatrul, cinematograful etc.), nu ezita să ceri ajutorul unui specialist în tulburări de anxietate.

Nu există nicio modalitate dovedită de prevenire a agorafobiei. Cu toate acestea, este mai ușor de gestionat în stadiile sale incipiente. Cu cât eviți mai mult situațiile, cu atât mai multă teamă poți avea în timp. Unele persoane cu agorafobie severă sunt incapabile să iasă din casă și sunt total dependente de ajutorul altora. Agorafobia poate duce, de asemenea, la alte probleme de sănătate dacă nu este tratată, inclusiv depresie, abuz de alcool sau droguri și alte tulburări de sănătate mintală. Acestea sunt motive pentru care este important să cauți ajutor de sănătate mintală din timp.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Overview – Agoraphobia - https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/agoraphobia/overview/#:~:text=Agoraphobia%20is%20a%20fear%20of,travelling%20on%20public%20transport
Agoraphobia - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15769-agoraphobia