Fobia socială sau teama de ceilalți

Fobiile sunt deseori întâlnite în clinica psihiatrică, fiind printre cele mai frecvente tulburări anxioase. Debutează în copilărie, adolescență și dispar sau nu când ești adult. Pot persista cronic la un individ și nu sunt întotdeauna semnificative patologic.

Ce este fobia socială sau teama de ceilalți

Fobia socială este frica irațională de situații publice – de a vorbi în public, de a mânca în public, de a folosi toalete publice etc. Frica este intensă și pacientul se teme că este examinat critic, negativ de către ceilalți, că va fi umilit, că se comportă inadecvat în situațiile sociale. Este mai frecventă la sexul feminin și debutează între 13 și 24 de ani.

Crezi că suferi de anxietate?

O persoană cu o astfel de tulburare simte simptome de anxietate sau frică în situații în care poate fi examinată, evaluată sau judecată de alții, cum ar fi vorbirea în public, întâlnirea cu oameni noi, participarea la un interviu de angajare, oferirea de răspunsuri la o întrebare în clasă sau atunci când ar trebui să discute cu casierul dintr-un magazin. Și toate astea din cauza preocupărilor legate de a fi umilit, judecat și respins.

Frica pe care o au persoanele cu tulburare de anxietate socială în situațiile sociale este atât de intensă, încât au impresia că nu poți să dețină controlul asupra acestei situații. Pentru unii oameni, această frică îi împiedică să meargă la serviciu, să meargă la școală sau să facă lucruri de zi cu zi. Anumiți oameni cu fobia socială pot fi capabili să realizeze aceste activități, dar experimentează o mare teamă sau anxietate atunci când o fac. Persoanele cu tulburare de anxietate socială își pot face griji cu privire la includerea în activități sociale timp de săptămâni înainte ca acestea să se întâmple. Uneori, ajung să evite locurile sau evenimentele care provoacă suferință sau generează sentimente de jenă.

Unele persoane cu fobia socială au această anxietate în timpul spectacolelor, dacă trebuie să susțină un discurs, să concureze într-un joc sportiv sau să cânte la un instrument muzical pe scenă.
Tulburarea de anxietate socială începe de obicei în timpul copilăriei târzii și poate semăna cu timiditatea extremă sau evitarea situațiilor sau a interacțiunilor sociale. Fără tratament, tulburarea de anxietate socială poate dura mulți ani sau chiar toată viața.

Simptome fobia socială

Frica marcată și persistentă de una sau mai multe situații sociale sau de performare, în care persoana este expusă unor indivizi necunoscuți sau posibilei atenții constante din partea altora.

Pacientului îi este frică că se va comporta în moduri care vor fi umilitoare sau rușinoase.

Expunerea la situația socială produce anxietate care poate lua forma unui atac de panică.

Pacientul recunoaște că frica este excesivă sau neconformă cu realitatea.

Situațiile sociale ajung să fie evitate sau suportate cu anxietate sau suferință intensă.

Evitarea, anticiparea anxioasă sau suferința interferează semnificativ cu activitatea obișnuită, funcționarea ocupațională sau relațiile sociale.

Cauze fobia socială

Componenta genetică este susținută de unele studii: riscul pentru fobia socială este de aproximativ 10 ori mai mare printre rudele de gradul I decât în loturile de control. De asemenea membrii unei familii pot avea experiențe și comportamente comune care se pot accentua sau contamina în sens fobic.

Factorii de personalitate – sociabilitatea scăzută poate fi o predispoziție pentru fobia socială.

Factori neurobiologici – s-au constatat modificări de perfuzie cerebrală în anumite zone ale creierului la pacienții cu fobie socială în timp ce vorbeau în public. Supersensibilitatea selectivă în sistemul serotoninei este implicată în apariția fobiei sociale.

Ipoteza condiționării - se bazează pe emoțiile contagioase care pot facilita învățarea răspunsului anxios față de anumite situații.

Tulburarea de anxietate socială la copii

Nu este nimic anormal ca un copil să fie timid, dar copiii cu tulburare de anxietate socială se confruntă cu o suferință extremă în situații cotidiene, cum ar fi să se joace cu alți copii, să citească în clasă, să vorbească cu adulții sau să facă teste. Adesea, copiii cu fobie socială nici nu vor să meargă la școală.

Tratamentul fobiei sociale

Tratamentul are ca obiective diminuarea fricilor fobice și a comportamentelor de evitare. Dacă crezi că tu sau cineva din familia ta suferă de această tulburare, este important să mergi la un medic specialist. După ce discuți cu acesta despre istoricul tău medical, medicul va efectua un examen fizic pentru a se asigura că o problemă fizică fără legătură nu este cea care cauzează simptomele pe care le acuzi. Apoi, acesta te poate îndruma către un profesionist în domeniul sănătății mintale, cum ar fi un psihiatru, psiholog sau asistent social clinic. După ce medicul pune diagnosticul, acesta va recomanda și tratamentul. Fobia socială este, în general, tratată cu psihoterapie (uneori numită „terapie de vorbire”), medicamente sau cu ambele.

Psihoterapie

Terapia cognitiv-comportamentală (CBT), un tip de psihoterapie susținut de cercetare, este recomandată pentru a trata tulburarea de anxietate socială. Această terapie are ca rol să învețe pacientul să gândească altfel, să se comporte altfel și să reacționeze la tot felul de situații, ca să nu se mai simtă anxios și temător. De asemenea, terapia cognitiv-comportamentală poate fi de folos pacientului și pentru a-și exersa abilitățile sociale, ceea ce este foarte important pentru tratarea tulburării de anxietate socială.

Terapia prin expunere este o metodă comportamentală care se concentrează pe confruntarea progresivă a temerilor care stau la baza unei tulburări de anxietate în vederea ajutării pacientului să se implice în activități pe care le-a tot evitat. Terapia prin expunere este uneori folosită împreună cu exerciții de relaxare.

O altă opțiune de tratament pentru tulburarea de anxietate socială o reprezintă terapia de acceptare și angajament (ACT). Specialiștii folosesc strategii precum mindfulness și stabilirea de obiective pentru a reduce disconfortul și anxietatea. În comparație cu terapia cognitiv-comportamentală, terapia de acceptare și angajament este o formă mai nouă de tratament, și nu sunt disponibile foarte multe date despre eficacitatea sa. Cu toate acestea, diferite terapii funcționează pentru diferite tipuri de persoane, așa că este important să dicuți cu medicul despre tipul de terapie care ar fi mai potrivit pentru tine.

Tratament medicamentos

Pentru fobia socială medicii pot prescrie și anumite medicamente. Diferite tipuri de medicamente pot fi eficiente în tratarea acestei tulburări, inclusiv:

Antidepresive

Cum ar fi inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) și inhibitorii recaptării serotoninei-norepinefrinei (SNRI)

Beta-blocante

Medicamente anti-anxietate, cum ar fi benzodiazepinele

Antidepresivele SSRI și SNRI sunt utilizate în mod obișnuit pentru a trata depresia, dar sunt de ajutor și în tratarea simptomelor tulburării de anxietate socială. Însă este important de menționat că până se văd rezultate pot să dureze câteva săptămâni. Un alt lucru care trebuie știut este că antidepresivele pot provoca, de asemenea, reacții adverse, cum ar fi dureri de cap, greață sau dificultăți de somn. Aceste reacții adverse nu sunt de obicei severe, mai ales dacă doza de început este una mică și crește lent în timp.

Beta-blocantele pot ajuta la controlul unora dintre simptomele fizice ale tulburării de anxietate socială, cum ar fi ritmul cardiac rapid, transpirația și tremorurile. Beta-blocantele sunt de obicei medicamentul de elecție pentru tipul de tulburare de anxietate socială „anxietate de performanță”.

Benzodiazepinele, care sunt medicamente sedative anti-anxietate, sunt puternice și au acțiune imediată, pentru a reduce sentimentele de anxietate. Aceste medicamente pot fi foarte eficiente în scăderea rapidă a anxietății, dar unii oameni dezvoltă o toleranță la ele și au nevoie de doze din ce în ce mai mari pentru a obține același efect. Unii oameni chiar devin dependenți de aceste medicamente. De aceea, este important ca specialistul să prescrie astfel de medicamente doar pentru perioade scurte de timp și doar dacă chiar e reală nevoie de ele.

Atât psihoterapia, cât și tratamentele medicamentoase nu sunt soluții rapide, ci au nevoie de timp pentru a funcționa. Și este posibil ca pacientul să testeze mai multe medicamente până să le găsească pe cele care sunt benefice pentru el.

Terapia de grup

Jocul de rol, antrenarea abilităților sociale și alte tehnici fac parte adesea din cadrul unui grup de terapie. Terapia de grup folosește actoria, înregistrarea video și observarea, interviurile simulate și alte exerciții pentru a lucra la situații care te fac anxios în lumea reală. Pe măsură ce exersezi și te pregătești pentru situațiile de care ți-e frică, vei deveni din ce în ce mai confortabil, iar anxietatea ta se va diminua.

Și nu uita, mintea și corpul sunt intrinsec legate – și din ce în ce mai multe dovezi sugerează că modul în care îți tratezi corpul poate avea un efect semnificativ asupra nivelului tău de anxietate, asupra capacității tale de a gestiona simptomele de anxietate și asupra încrederii în sine.

De aceea, este important să faci și câteva schimbări în stilul de viață, precum să faci mișcare cât mai des, să renunți la fumat sau să adopți o igienă bună a somnului.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Institute of Mental Health -Social Anxiety Disorder: More Than Just Shyness
https://www.nimh.nih.gov/health/publications/social-anxiety-disorder-more-than-just-shyness
Anxiety a& Depression Association of America - Social Anxiety Disorder
https://adaa.org/understanding-anxiety/social-anxiety-disorder

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...