Depresia - Ce este, Cum apare si Cum o tratam
Depresia este o afecțiune de natură psihică, cu simptome precum tristețe, insomnii, lipsa apetitului, apatie și probleme de concentrare. Spre deosebire de tristețe, depresia nu trece imediat și necesită, de multe ori, tratament de specialitate.
Depresia este o tulburare a dispoziției persistentă, care influențează modul în care se simte, gândește și acționează persoana afectată. Depresia cauzează tristețe, lipsa interesului față de ceea ce se întâmplă în jur și afectează în mod semnificativ calitatea vieții individului.
Depresia și anxietatea au multe lucruri în comun, de aceea sunt adesea confundate. Mai mult decât atât, aceste două tulburări apar de multe ori în același timp, simptomele suprapunându-se. Există însă câteva elemente clare pe care cele două afecțiuni nu le au în comun. De pildă, depresia presupune prezența sentimentelor de întristare cu privire la viitorul pe care pacientul îl consideră lipsit de sparanță. Anxietatea, însă, implică o stare de îngrijorare cu privire la viitor, nu de resemnare.
De asemenea, depresia implică o stare de apatie și lipsa gândurilor și interesului cu privire la viitor, în timp ce anxietatea presupune îngrijorarea excesivă cu privire la viitor. Pacientul depresiv nu își face griji însă are emoții negative, în timp ce anxiosul are tendința de a evita lucrurile care îi accentuează anxietatea. De asemenea, depresia este adesea confundată cu tristețea.
Tristețea este o emoție normală pe care cu toții o experimentăm uneori. Tristețea este declanșată de situațiile dificile, dureroase sau dezamăgitoare în care suntem puși uneori. Așadar, ne simțim triști în raport cu o situație anume.
Depresia însă, este o stare anormală, o tulburare psihică ce afectează gândirea, emoțiile, percepțiile și comportamentul pe termen lung. Persoanele depresive nu sunt triste în raport cu o situație, ci sunt triste în raport cu orice. Depresia nu are nevoie neapărat de un factor declanșator, ba chiar de multe ori apare subit, la persoane care par să aibă o viață perfectă.
RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC
Cauzele depresiei nu sunt încă în totalitate înțelese de către specialiști, însă aceasta este asociată cu o combinație a unor factori precum:
- Factorii genetici
- Factorii biologici – schimbările la nivelul neurotransmițătorilor
- Factorii care țin de mediu
- Factorii psihologici și sociali
- Factorii de risc ai depresiei
Cu toate că suntem cu toții predispuși depresiei, unele persoane prezintă risc crescut din cauza următorilor factori:
- Evenimente traumatice - doliu, divorț, pierderea locului de muncă, relații defectuoase cu persoanele apropiate, probleme financiare, probleme de sănătate, stres acut;
- Personalitatea – unele persoane au o capacitate de adaptare la situațiile stresante mai redusă decât altele. În general, aceste persoane au suferit traume psihice în trecut;
- Factorii genetici – persoanele care au în familie rude de gradul 1 cu depresie au un risc mai mare să dezvolte această afecțiune pe parcursul vieții;
- Traume în copilărie;
- Anumite medicamente – corticosteroizi, betablocante, interferon;
- Abuzul de substanțe recreaționale – alcoolul, amfetaminele;
- O leziune craniană;
- Un episod depresiv în trecut;
- Dureri sau afecțiuni cronice – diabet, BPOC, afecțiuni cardiovasculare.
Simptomele depresiei pot fi atât de natură psihică, cât și comportamentală sau de natură fizică.
Simptome psihice ale depresiei
Simptomele psihice care apar odată cu depresia sunt:
- Stare generală prostă, indispoziție
- Gânduri negre
- Lipsa speranței
- Sentimente de vinovăție
- Sentimente de inutilitate
- Probleme de concentrare
- Incapacitatea de a lua decizii
- Gânduri suicidare
- Gândire îngreunată
Simptome comportamentale ale depresiei
Simptomele comportamentale ale depresiei:
- Pierderea interesului față de activitățile care îi făceau plăcere individului
- Ieșiri nervoase, irascibilitate
- Mișcări lente, care dau senzația că individul se mișcă „în reluare”
- Dorința de izolare a individului, de a rupe legătura cu cei din jur
Simptome fizice ale depresiei
Depresia nu se manifestă numai prin simptome psihice și comportamentale, ci și prin simptome fizice, întrucât mintea controlează corpul, iar atunci când apar tulburări la nivel mintal, apar și la nivel fizic. Iată ce simptome fizice pot trăda depresia:
- Pierderea apetitului
- Scădere inexplicabilă în greutate sau, dimpotrivă, acumularea unor kilograme în plus
- Insomnii
- Probleme gastrointestinale precum constipația, diareea sau aciditatea crescută la stomac
- Dureri de cap
- Lipsa energiei
Depresia se împarte în mai multe categorii, în funcție de simptomele și cauzele sale.
Depresia majoră
Depresia majoră, cunoscută și sub denumirile de depresie unipolară sau tulburare depresivă majoră, presupune pierderea interesului și a plăcerii în raport cu activitățile zilnice, precum și alte simptome asociate. Simptomele în acest tip de depresie apar în majoritatea zilelor săptămânii și persistă cel puțin două săptămâni.
Depresia nevrotică (distimia)
Depresia distimică se aseamănă cu cea majoră, însă simptomele sunt mai puțin severe. În cazul depresiei distimice însă, simptomele persistă pe o perioadă mai îndelungată. O persoană trebuie să experimenteze simptome blânde ale depresiei timp de mai bine de doi ani pentru a primi diagnosticul de depresie distimică.
Depresia post-partum
Depresia post-partum, cunoscută adesea sub denumirea de depresie postnatală, are cauze complexe și apare în urma unui mix de factori. Schimbările hormonale care se petrec în organism, precum și stresul care apare în primele zile de viață ale copilului pot cauza mamei stări de tristețe sau anxietate, însă atunci când acestea persistă și afectează relația mamei cu copilul este vorba despre depresie. Cam 16% dintre femei experimentează depresia postnatală în primele trei luni de la naștere.
Depresia sezonieră
Depresia sezonieră este o afectare a dispoziției care apare într-un anumit sezon. Cauzele acesteia nu sunt în totalitate înțelese, însă specialiștii bănuiesc că lipsa soarelui din sezonul rece are legătură cu instalarea depresiei sezoniere. Această afecțiune este asociată cu tulburările de dispoziție (fie perioade de depresie, fie de manie), care debutează la începutul sau la finalul unui anotimp. Depresia care apare iarna și dispare la finalul sezonului rece este cel mai comun tip de depresie sezonieră.
Depresia atipică
Depresia atipică este definită de un tipar anume al simptomelor depresive. În caz de depresie atipică, un eveniment fericit poate îmbunătăți temporar dispoziția pacientului. Simptomele acestui tip de depresie sunt: creșterea apetitului, nevoia crescută de somn, senzația de mâini și picioare grele și sensibilitate exagerată la critici.
Depresia psihotică
Depresia psihotică are simptomele depresiei majore, însă combinate cu simptome de natură psihotică precum:
- Halucinații
- Iluzii
- Paranoia
Depresia bipolară
Depresia bipolară este cunoscută și sub denumirea de psihoză/ boală maniaco-depresivă. Pacientul care suferă de această afecțiune experimentează perioade de depresie și perioade de manie, cu perioade normale între acestea. Mania este opusul depresiei și poate varia din punct de vedere al intensității. Simptomele maniei sunt: stare exagerat de bună, energie din belșug, lipsa nevoii de somn, gândirea rapidă și vigilența, probleme de concentrare, irascibilitate și iritare.
Depresia premenstruală
Depresia premenstruală apare înainte sau în momentul menstruației la femei și se manifestă prin următoarele simptome:
- Tristețe accentuată
- Schimbări bruște ale dispoziției
- Anxietate
- Irascibilitate
- Probleme de concentrare
- Oboseală
- Schimbări ale apetitului
- Senzația de copleșire
Depresia situațională
Depresia situațională apare atunci când individul are probleme de adaptare la o situație dificilă, stresantă, precum decesul unui apropiat, divorțul sau pierderea jobului.
Crezi ca suferi de depresie?
Dacă în cazul altor afecțiuni analizele sunt de ajutor în stabilirea diagnosticului, atunci când vine vorba despre depresie, discuția cu pacientul este cel mai important instrument pe care medicul îl are. Psihologul și psihiatrul sunt în măsură să stabilească diagnosticul de depresie, precum și tipul acestei afecțiuni.
Anamneza pacientului
Anamneza va oferi medicului informații cu privire la simptomele pacientului, dar și cu privire la evenimentele care s-au petrecut recent în viața acestuia ori cu privire la afecțiunile psihice de care suferă sau nu rudele apropiate.
Scale de evaluare a depresiei
Există o serie de scale de evaluare a depresiei, pe care psihologii și psihiatrii le pot folosi pentru stabilirea diagnosticului corect. Scala HADS de evaluare a depresiei este adesea folosită în spitale. Aceasta are la bază un chestionar cu 14 întrebări, dintre care jumătate intenționează să detecteze depresia și cealaltă jumătate anxietatea. Inventarul de depresie Beck BDI-II este una dintre metodele de evaluare a depresiei. Acest inventar este alcătuit din 21 de elemente care inventariază simptomele și severitatea acestora.
Fiecare item are 4 grade de severitate, începând de la absent și până la foarte sever. Inventarul de depresie BDI-II este bazat pe 84 de întrebări. Scala de evaluare Hamilyton HDRS este folosită de către medici pentru identificarea severității depresiei, nu pentru diagnosticarea acesteia. Aceasta este alcătuită din 17 elemente de evaluare. Scala de melancolie, Scala de depresie Montgomery-Asberg și Scalele de depresie Newcastle sunt, de asemenea, folosite pentru stabilirea diagnosticului corect. Psihologul, dar și medicul psihiatru vor ști exact ce scală să folosească în funcție de fiecare caz în parte.
Scale de autoevaluare a depresiei
Scala Zung de autoevaluare a depresiei identifică simptomele psihologice și simptomatice ale depresiei. Aceasta include 20 de elemente care testează cele 4 caracteristici comune ale depresiei. Respondenții au la dispoziție 4 afirmații prin care pot reacționa la întrebările pozitive sau negative. În câteva minute se completează chestionarul scalei Zung și se află rezultatul.
Depresia clinică netratată poate deveni o problemă extrem de serioasă, crescând riscul de abuz de alcool, de droguri, dar și riscul de suicid. Depresia majoră afectează considerabil calitatea vieții pacientului așa că trebuie tratată atât cu antidepresive cât și cu psihoterapie. Alte efecte secundare ale depresiei majore netratate sunt: risc crescut de afecțiune arterială, sistem imunitar slăbit și malnutriție.
Tratamentul pentru depresie diferă de la pacient la pacient, în funcție de severitatea simptomelor și de tipul de depresie de care suferă. Unii pacienți remediază problema cu psihoterapie sau cu schimbări ale stilului de viață, în timp ce alții au nevoie de tratament medicamentos.
Dacă nu există o cauză medicală ascunsă a depresiei, pacientul poate fi tratat prin psihoterapie. Terapia cognitiv-comportamentală îl ajută pe acesta să se simtă mai bine, dar și să învețe cum să combată și să prevină simptomele specifice depresiei.
Tratamentul medicamentos pentru depresie este bazat pe medicamente antidepresive. Aceste medicamente îmbunătățesc starea pacientului, stimulând secreția de noradrenalină, de serotonină și dopamină. Tratamentul medicamentos este administrat cel puțin până când starea pacientului se îmbunătățește și simptomele dispar, însă în unele cazuri medicii consideră necesară prelungirea tratamentului chiar și după ce depresia dispare.
Persoanele depresive au nevoie de sprijinul celor din jur pentru a putea face față afecțiunii psihice care le consumă energia și le face viața complicată. Dacă ai în jurul tău o persoană depresivă, încurajeaz-o să ceară ajutor de specialitate. De asemenea, e important să o asculți atunci când are nevoie, să nu o judeci în mod greșit și să te asiguri că își ia tratamentul așa cum trebuie dacă medicul i-a recomandat tratament medicamentos.
Schimbarea stilului de viață, adică adoptarea unui stil de viață mai sănătos, este de mare ajutor în combaterea depresiei, dar și în prevenirea acesteia. În cazurile ușoare de depresie, schimbarea stilului de viață este suficientă pentru îmbunătățirea stării pacientului.
Exerciții fizice
Sportul se află în topul recomandărilor pentru tratarea depresiei. Studiile în domeniu au confirmat eficiența exercițiilor fizice în ceea ce privește reducerea simptomelor depresiei. Exercițiile fizice stimulează organismul să producă serotonină și endorfine, adică neurotransmițătorii care ușurează depresia. De asemenea, sportul crește stima de sine, combate senzația de neputință și ajută la crearea unor legături cu oamenii din jur.
Suportul și integrarea socială
Relațiile cu cei din jur sunt de asemenea importante în combaterea depresiei. Izolarea nu face altceva decât să accentueze simptomele specifice acestei tulburări psihice. Pacientul care suferă de depresie trebuie să mențină legătură cu familia și prietenii, poate chiar să participe la ședințe de susținere reciprocă organizate de către cabinetele de psihoterapie.
Alimentația echilibrată
Și dieta joacă un rol important în combaterea depresiei. Organismul are nevoie de o serie de nutrienți pentru a produce substanțele chimice din creier, iar atunci când nu le primește, deficitul la capitolul neurotransmițătorilor poate cauza depresie sau anxietate. Adoptă, deci o dietă sănătoasă, pe bază de legume, fructe, produse lactate și cereale integrale. Renunță la alimentele procesate și la cele bogate în zaharuri, care nu fac altceva decât să contribuie la apariția simptomelor depresiei.
Cofeina este asociată cu anxietatea așa că, dacă suferi de depresie, ar trebui să reduci și consumul de cofeină, care nu face altceva decât să accentueze simptomele neplăcute cu care te confrunți deja.
Gestionarea stresului
Stresul poate cauza depresia, dar o și întreține așa că e bine să înveți cum să îl ții sub control. Terapia cognitiv-comportamentală, dar și practicile precum yoga, meditația sau tai chi-ul sunt de ajutor în acest sens.
Managementul somnului
Lipsa somnului afectează în mod considerabil dispoziția, întrucât o mare parte dintre neurotransmițătorii din creier sunt înlocuiți în timpul somnului așa că lipsa somnului poate cauza dezechilibre în chimia creierului. Persoanele care nu se odihnesc suficient au tendința de a dezvolta depresie.
Dezvoltarea încrederii în sine
Potrivit studiilor, persoanele care au o stimă de sine ridicată reușesc să facă față mai ușor depresiei, ba chiar atitudinea lor încrezătoare le ajută să prevină această afecțiune. Dezvoltă-ți încrederea în propria persoană renunțând la obiceiul de a te critica tot timpul, adoptând un stil de viață sănătos, amintindu-ți în permanență de ce ești un om valoros, renunțând la perfecționism, implicându-te în acțiuni caritabile.
Schimbarea carierei
Dacă locul de muncă te face să te simți neîmplinit și stă la baza depresiei tale, e momentul să te gândești la o schimbare pe plan profesional. Gândește-te la ce ți-ar plăcea să faci, ia-ți inima în dinți și fă acțiunile necesare. Un terapeut te poate ajuta să îți dai seama încotro e mai bine să mergi.
Și tratamentele alternative și-au dovedit eficiența în tratarea depresiei.
Yoga, meditația și alte tehnici de relaxare
Studiile din ultimii ani cu confirmat faptul că yoga, meditația, dar și alte tehnici de relaxare precum masajul au capacitatea de a combate simptomele depresive. Alege o asemenea tehnică în paralel cu tratamentul convențional pentru a accelera procesul de vindecare.
Suplimente naturale
Suplimentele naturale pot fi și ele folosite pentru a susține organismul în lupta cu depresia – consultă-te însă înainte de a lua asemenea suplimente cu medicul de familie. Pentru depresie se folosesc suplimentele pe bază de acizi grași Omega-3, vitamina B12, magneziul, turmericul, vitamina D, GABA și melatonina.
Acupunctură
Studiile au dovedit faptul că tehnica specifică medicinei chinezești, acupunctura, poate fi eficientă în tratarea depresiei. Părerile sunt însă împărțite, unii specialiști fiind de părere că este vorba despre efectul placebo. Autosugestie sau nu, important este că acupunctura poate ajuta unele persoane să combată depresia.
Prevenirea depresiei este în mod deosebit importantă pentru cei care au suferit deja un episod depresiv, dar și pentru cei care au rude apropiate care suferă de această afecțiune. Întrucât depresia afectează calitatea vieții, ideal ar fi să fie prevenită, nu tratată.
Instalarea stărilor depresive poate fi prevenită prin adoptarea următoarelor strategii:
- Descoperirea unor metode pentru a gestiona eficient stresul
- Adoptarea unui stil de viață sănătos
- Realizarea unui control medical de rutină o dată pe an
- Apelarea la ajutor de specialitate la observarea primelor semne ale depresiei
Dacă ai o persoană depresivă în preajmă o poți ajuta să prevină stările neplăcute ale acestei afecțiuni. În primul rând, arată-i că îi ești alături, ascult-o când are nevoie și nu pune presiune pe ea. Apoi, încurajează persoana respectivă să adopte un stil de viață sănătos, cu alimentație echilibrată, inclusiv evitarea zahărului (care stimulează stările depresive) și cu mișcare efectuată regulat.
Sursă foto: Shutterstock
