Claustrofobia (teama de spatii inchise) - cauze, simptome si tratament

Claustrofobia este teama irațională de spații mici, închise. De asemenea, această tulburare se poate manifesta și prin teama de a fi blocat într-un anumit loc, chiar dacă nu este vorba despre un spațiu închis: scaunul medicului dentist, coada de la casa supermarketului ori alte situații în care suntem obligați să stăm într-un loc anume. Claustrofobia este o tulburare anxioasă și adesea produce un atac de panică.

Studiile făcute în domeniu au scos la iveală faptul că între 15% și 37% din populația lumii suferă de claustrofobie, însă un procent mic merge la medic pentru a își trata această problemă. Conform Manualului de Diagnostic și Statistic al Tulburărilor Mintale Ed. 5 (DSM-5), există multe categorii de tulburări de anxietate. Acestea includ tulburarea de anxietate de separare, tulburarea de anxietate socială, tulburarea de panică, tulburarea de anxietate generalizată, mutismul selectiv și fobiile specifice.

Fobiile specifice se clasifică la rândul lor în fobii animale, naturale/de mediu, situaționale. Claustrofobia este o fobie specifică în care cineva se teme de spațiile închise (claustro înseamnă închis).

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Simptomele claustrofobiei

Claustrofobia are două simptome: teama de restricție și teama de sufocare. O persoană claustrofobă se va simți restricționată în cel puțin una dintre următoarele situații: încăperi de dimensiuni reduse, lift, mașină, avion, tren, tunel, peșteră, pivniță sau încăperi închise.

Întrucât situațiile prezentate mai sus declanșează anxietate severă ori chiar atacuri de panică persoanelor care suferă de claustrofobie, acestea vor ajunge să evite o mulțime de situații care le pot declanșa senzațiile neplăcute.

Așadar, persoanele care suferă de claustrofobie vor prefera să urce pe scări, nu vor lua liftul, vor evita să meargă cu mașina la orele de vârf, cu trafic intens, vor evita să meargă cu metroul, cu trenul sau cu avionul, dar și să meargă în locuri în care se simt „blocate” precum la dentist, la coafor ori chiar la cumpărături. De asemenea, persoanele claustrofobe vor verifica, imediat ce intră într-o încăpere, câte ieșiri sunt și se vor poziționa în apropierea uneia dintre acestea.

Citeste si Nictofobia: de ce si adultilor le este frica de intuneric?

Simptome fizice provocate de claustrofobie

Senzația de sufocare, nod în gât ori incapacitate de a respira în mod normal
Hiperventilare
Puls accelerat
Transpirații abundente
Senzație de leșin ori chiar leșin
Senzație de greață și amețeală
Tremur
Gură uscată
Nevoia de a merge la toaletă
Durere în piept

Simptome psihice provocate de claustrofobie

Gânduri iraționale
Senzația de moarte iminentă
Dorința de a evada din locul cu pricina
Incapacitatea de a face diferența dintre real și imaginar

Etiologie

Tulburarea de anxietate socială este o afecțiune psihiatrică caracterizată printr-o teamă intensă de situații sociale și de control - pacienții care au claustrofobie manifestă o mare teamă și anxietate față de spațiile închise.

Cauzele claustrofobiei sunt încă necunoscute pentru specialiști. Se pare însă că factorii ce țin de mediu joacă un rol important în dezvoltarea acestei tulburări. De regulă, oamenii dezvoltă claustrofobie în timpul copilăriei ori a adolescenței.

Claustrofobia ar putea fi cauzată de o disfuncție a amigdalei, parte a creierului responsabilă cu modul în care procesăm frica. Claustrofobia poate apărea din cauza atacurilor de panică cauzate de un dezechilibru al neurotransmițătorilor din creier.

O meta-analiză imagistică a creierului funcțional în anumite fobii a arătat că regiunile activate ale creierului la stimulii fobi sunt globus pallidus și amigdala. Când se întâmplă acest lucru, pacientul are ca impuls să iasă din situația în care se află când a început atacul de panică, cum ar fi magazinul alimentar. Un atac de panică poate dura de la 10 până la 15 minute până să dispară. Dar persoana în cauză face asocierea cu magazinul alimentar și cum a dispărut starea lui de panică când părăsește magazinul alimentar. Data viitoare când se va afla în magazin, anxietatea ei anticipativă crește și poate avea chiar un alt atac de panică.

Claustrofobia, mai rar, poate apărea atunci când cineva a fost traumatizat într-o situație în care s-a simțit prins în capcană. În astfel de momente, pacienții pot face o asociere într-un tip de tulburare de stres post-traumatic între a fi prinși și a avea flashback-uri la sentimentul de teroare pe care l-au resimțit în acele momente intense.

Totodată, alte cauze ale claustrofobiei pot fi evenimentele traumatice din trecut precum:

Individul a fost blocat în spații închise sau foarte aglomerate pentru o perioadă îndelungată;
Persoana în cauză a experimentat turbulențe serioase în timpul unui zbor;
Individul a fost pedepsit în copilărie fiind închis în baie sau într-o altă încăpere;
Persoana în cauză a fost închisă din greșeală într-un loc de dimensiuni reduse precum într-o toaletă sau într-un dulap;
Individul a fost blocat într-un mijloc de transport în comun foarte aglomerat.

Un lucru important de menționat este că dacă un părinte sau o rudă suferă de claustrofobie, copilul are șanse mari să dezvolte această tulburare, preluând comportamentul adultului.

Citeste si Cum scăpăm de frica de avion

Cum se pune diagnosticul de claustrofobie

Evaluarea claustrofobiei începe cu un pacient care se confruntă cu simptomele fricii. Medicul este cel care stabilește dacă frica reprezintă o fobie, o frică normală, o afecțiune medicală generală sau o tulburare de anxietate. De altfel, simptomele nu trebuie să fie determinate de alte afecțiuni și trebuie să fie prezente timp de șase luni sau mai mult.

Tratament claustrofobie

Pentru diagnosticarea și tratamentul claustrofobiei trebuie să apelezi la ajutorul medicului. Cu cât claustrofobia este diagnosticată mai devreme, cu atât mai ușor vei reuși să o controlezi. Psihologul te va ajuta să depășești această problemă prin următoarele metode:

Terapie cognitiv-comportamentală

Terapeutul te va învață să îți controlezi gândurile negative, iar apoi să le înlocuiești cu tipare de gândire pozitivă.

Exerciții de relaxare

Psihoterapeutul te va învața și cum să faci față unei situații care pare fără scăpare. Există o serie de exerciții și tehnici care te ajută să te relaxezi în situațiile tensionate.

Terapia prin expunere

Prin acest tip de terapie, terapeutul va introduce pacientul în situația de frică cu expunere treptată și repetată. Scopul acestei terapii este ca persoana respectivă să se simtă în cele din urmă confortabilă în situația ei specifică care provoacă frică. În tipul acesta de terapie, terapeutul va ghida pacientul prin situații stresante, în timp ce îi abordează preocupările și-i oferă asigurări.

Terapie virtuală

Să porți o cască și să experimentezi situații în care te afli închis cu ajutorul realității virtuale transmite creierului aceleași sentimente precum cele de a fi prins în capcană, așa că este o oportunitate de a practica strategii de coping, știind, de asemenea, că ești în siguranță și că situația în care te afli nu este reală.

Alături de pacient va fi terapeutul său. În timpul acestei terapii, se pot controla acele condiții diferite și apoi, cu terapia de expunere, se poate crea o ierarhie, astfel încât pacientul să facă pași mici pentru a experimenta din ce în ce mai puțină teamă când este expus la anumite situații care-i produc teamă.

Medicație

Terapeutul îți poate sugera, dacă este cazul, un tratament pe bază de antidepresive sau anxiolitice pentru a estompa simptomele cu care te confrunți.

Prognostic

Pacienții cu claustrofobie au de obicei un risc crescut de a se confrunta cu o serie de psihopatologii. Studiile au arătat că adolescenții cu fobii crescute au avut un debut mai devreme al acestei tulburări.

Citeste si Fobia socială sau teama de ceilalți

Care sunt complicațiile claustrofobiei

Există o probabilitate de 83% ca pacientul să descopere mai multe fobii specifice odată diagnosticat cu o anumită fobie în timpul vieții. Claustrofobia singură nu duce, în general, la gânduri de autovătămare, culminând cu sinucidere. În cazuri rare, claustrofobia, în combinație cu depresia, anxietatea sau orice altă formă de problemă de sănătate mintală, poate duce la apariția de idei suicidare.

La pacienții care au nevoie de scanări prin rezonanță magnetică pentru diagnostic sau management, claustrofobia poate prezenta un risc semnificativ, deoarece aceștia ar putea să nu reușească să treacă prin procedură, în ciuda ajutorului suplimentar. În unele cazuri, claustrofobia poate restricționa viața socială a pacientului, deoarece utilizarea lifturilor, a vestiarelor și a metroului poate provoca un episod de panică, ducând la un declin brusc.

Cum poți să faci față claustrofobiei

Chiar dacă pentru pacienți evitarea spațiilor închise reprezintă o modalitate de a evita experimentarea simptomelor de frică și panică, evitarea de a face față tinde, de asemenea, să înrăutățească simptomele cu care pacientul să confruntă, și anume frica și anxietatea.

De aceea este important ca în momentul în care te confrunți cu o situație de care declanșează sentimente de claustrofobie, pentru a reduce panica și frica, să încerci:

Să respiri profund
Să îți imaginezi o scenă liniştitoare
Să folosești distracția pentru a-ți ține mintea ocupată
Să îți amintești că ești în siguranță
Să practici meditația.

Unii pacienți găsesc alinare prin hipnoză și alte forme alternative de tratament. Alții constată că metodele de auto-ajutorare, cum ar fi vizualizarea, îi pot ajuta să facă față mai ușor atacurilor de claustrofobie.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Claustrophobia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542327/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...