Organizatia Mondiala a Sanatatii afirma ca una din patru persoane va fi afectata personal de o tulburare de sanatate mintala. 

In timp ce bolile psihice reprezinta principalul factor care contribuie la dizabilitate, cercetarile demonstreaza ca multe provocari in materie de sanatate mintala pot fi prevenite, iar tratamentele de interventie sunt adesea foarte eficiente.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Avand in vedere cresterea numarului de persoane care se confrunta cu boli psihice, cererea de resurse alternative de sanatate, eficiente din punct de vedere al costurilor, va creste de asemenea.

Rolul Creierului

Neuroplasticitatea este capacitatea creierului de a modifica conexiunile pe tot parcursul vietii unei persoane. Mai multe cercetari sprijina capacitatea de meditatie mindfulness pentru a modifica conectivitatea creierului. Acest instrument non-invaziv, ieftin si puternic creste in popularitate, deoarece mai multi profesionisti din domeniul sanatatii recunosc capacitatea sa de a imbunatati sanatatea mintala.

Nu cu mult timp in urma, majoritatea dintre noi credeau ca acel creier cu care ne-am nascut este static - ca, dupa o anumita varsta, hartile circuitelor neuronale pe care le avem sunt singurele pe care le putem juca pe termen lung. A trecut repede un deceniu sau doua si incepem sa vedem contrariul: creierul este conceput sa se adapteze in mod constant. 

Renumitul neurolog Ric Richie Davidson de la “Center for Healthy Minds” din cadrul Universitatii din Wisconsin-Madison impreuna cu colegii sai vor sa ne faca cunoscute urmatoarele trei rezultate ale cercetarilor lor: 

1) Ne putem antrena creierul pentru a se schimba 
2) Schimbarea este masurabila
3) Noile moduri de gandire pot schimba creierul spre bine

Este greu de inteles cum este posibil acest lucru. Practicarea meditatiei nu este deloc asemanatoare cu administrarea unei pilule sau a unei alte solutii care actioneaza rapid, care intra in fluxul nostru de sange, trecand de bariera hematoencefalica, daca este necesar, pentru a produce o senzatie imediata sau pentru a o diminua.

Dar, asa cum invatam sa cantam la pian exersand, acelasi lucru este valabil si pentru cultivarea bunastarii si a fericirii. Creierul continua sa se schimbe pe parcursul intregii noastre vieti. 

Putem modela in mod intentionat directia schimbarilor de plasticitate din creierul nostru. Prin focalizarea asupra gandurilor sanatoase, de exemplu, si directionarea intentiilor noastre in aceste moduri, putem influenta plasticitatea creierului nostru si il putem modela in anumite feluri care pot fi benefice.  Acest lucru ne conduce la concluzia inevitabila ca anumite calitati cum ar fi bunatatea si bunastarea ar trebui cel mai bine sa fie considerate ca fiind abilitati.

Cercetarea neuroplasticitatii ofera neurologilor un cadru pentru cercetarea meditatiei. Acestia au inceput sa observe ca si perioadele scurte de practica, cum ar fi 30 de minute de meditatie pe zi, pot induce modificari masurabile in creier, modificari care pot fi urmarite pe o scanare a acestuia.

In urma cercetarilor recente s-au descoperit patru moduri in care creierul se poate schimba atunci cand se practica meditatia:

1. Cresterea materiei cenusii/ grosimea corticala in urmatoarele zone cheie:

•    Cortexul Cingular Anterior: S-au observat cresteri ale modificarii substantei cenusii in cortexul cingular anterior (CCA), care este o structura situata in spatele lobului frontal al creierului. Ea a fost asociata cu functii precum procesele de autoreglare, inclusiv capacitatea de a monitoriza conflictele de atentie si de a permite o mai mare flexibilitate cognitiva.
•    Cortexul Prefrontal: Densitatea crescuta a materiei cenusii a fost de asemenea gasita in zonele din lobul prefrontal, care sunt responsabile in primul rand de functionarea executiva, cum ar fi planificarea, rezolvarea problemelor si reglementarea emotiilor.
•    Hipocampus: De asemenea, s-a observat o crestere a grosimii corticale a hipocampului. Hipocampul este partea sistemului limbic care guverneaza invatarea si memoria si este extraordinar de susceptibila la stres si tulburari legate de stres, cum ar fi depresia sau PTSD.

2. Dimensiunea scazuta a Amigdalei

Studiile au aratat ca amigdala, cunoscuta drept centrul de “lupta sau fuga” al creierului nostru si locul emotiilor noastre infricosatoare si anxioase, scade in volumul celulelor cerebrale dupa practicarea mindfulness-ului.

3. Functiile diminuate sau imbunatatite in anumite retele/ conexiuni

Nu numai amigdala scade dupa practicarea mindfulness-ului, ci si legaturile functionale dintre amigdala si cortexul pre-frontal. Acestea sunt slabite. Acest lucru permite o reactivitate mai redusa si, de asemenea, deschide calea pentru consolidarea conexiunilor dintre zonele asociate cu functiile cerebrale de ordin superior (adica atentie, concentrare etc.).

4. Activitatea redusa in Centrul "Eu" al creierului

Practicarea meditatiei a fost implicata in scaderea activarii si reglarea retelei noastre neuronale implicite (DMN), care este, uneori, denumita si "Monkey Minds". DMN este activa atunci cand mintea noastra este directionata de la un gand la altul, un raspuns care este uneori asemanator cu reflectarea si nu este intotdeauna adaptabil in ceea ce priveste fericirea generala.

Meditatia ajuta la reducerea anxietatii

Anxietatea este cea mai des intalnita tulburare de sanatate mintala. Un studiu recent a urmarit pacientii cu anxietate diagnosticata clinic in timpul unui program de meditatie de opt saptamani si a demonstrat imbunatatiri in scorurile de anxietate si depresie atat post-interventie, cat si la urmarirea pe o perioada de trei luni. 

Mai descoperim inca modurile precise in care meditatia reduce anxietatea, dar studiile arata ca anumite zone ale creierului, care se refera la capacitatea de a controla mai bine raspunsurile emotionale, devin active in timpul meditatiei.

Revenirea la principiile fundamentale

Pe masura ce lumea noastra accelereaza ritmul, depinde de noi ca indivizi sa ne luam timpul necesar pentru a incetini. Ganditi-va la mindfulness ca la un exercitiu pentru creierul vostru. Asa cum exercitiile fizice sunt o componenta a sanatatii generale, la fel sunt mindfulness-ul si meditatia. 

Pe masura ce gasim in permanenta solutii mai eficiente pentru problemele noastre de zi cu zi, uneori este frumos sa ne aducem aminte ca revenirea la principiile fundamentale si concentrarea asupra respiratiei ne vor ajuta sa ne continuam evolutia.

Impactul pe care il exercita meditatia asupra creierului nostru se datoreaza unei rutine: o apreciere lenta, constanta si consecventa a realitatilor noastre si capacitatea de a face un pas inapoi, de a deveni mai constienti, mai acceptati, mai putin judecatori si mai putin reactivi. 

Asa cum cantatul la pian, din nou si din nou de-a lungul timpului, intareste si sprijina retelele creierului implicate in redarea muzicii, mindfulness-ul, in timp, poate face creierul si, prin urmare, pe noi, moderatori mai eficienti, cu o inclinatie pentru a face o pauza in a raspunde lumii noastre in loc de a reactiona necontrolat.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursa foto: Shutterstock