Raspunsul unui pacient la medicamente poate varia, in functie de numerosi factori, iar modul in care acestea functioneaza in organism poate sa difere, fiind influentat de anumite gene din ADN.

In unele cazuri, insa medicamentele pot avea efecte adverse mai grave sau mai putin grave. Asa ca astazi aducem in discutie cateva clase de medicamente importante, pentru a afla ce efecte neplacute pot avea:

Antidepresivele

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Exista mai multe clase de medicamente folosite in tratamentul depresiei. Aceasta boala afecteaza creierul, iar unele antidepresive pot ameliora simptomele. In plus, fiecare medicament folosit pentru a trata depresia functioneaza prin echilibrarea nivelului anumitor substante din creier (neurotransmitatori) si in acest fel se reduc simptomele depresive.

Multe dintre substantele folosite in mod frecvent in tratarea depresiei intra in aceste clase de medicamente si au urmatoarele efecte adverse:

• inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) - efecte: greata, tulburari de somn, nervozitate, tremur, probleme in sfera sexuala;
• inhibitori ai recaptarii serotoninei si norepinefrinei (IRSN) - efecte: greata, somnolenta/moleseala, oboseala, constipatie, gura uscata;
• antidepresive triciclice - efecte adverse frecvente: constipatie, gura uscata, oboseala; efecte mai grave: hipotensiune arteriala, ritm cardiac neregulat, crize convulsive;
• antidepresive tetraciclice - efecte: somnolenta, slabiciune, ameteala, durere de cap, vedere incetosata, gura uscata;
• blocanti ai recaptarii dopaminei - efecte adverse: greata, varsaturi, constipatie, ameteala, vedere incetosata;
• antagonisti asupra receptorilor 5-HT1A, 5-HT2 si 5-HT3; efecte in cazul receptorului 5-HT1A: greata, varsaturi, tulburari de somn; efecte in cazul receptorului 5-HT2: somnolenta, ameteala, uscaciunea gurii; efecte in cazul receptorului 5-HT3: probleme de natura sexuala, greata.

Exista si alte clase de medicamente pe langa cele de la punctele de mai sus, care pot trata depresia.

Anxioliticele

Sunt medicamente folosite in principal pentru a trata simptomele tulburarilor de anxietate, printre care si fobia sociala si tulburarea de anxietate generalizata. Adeseori, aceasta clasa de medicamente este combinata cu psihoterapia sau terapia cognitiv-comportamentala, pentru ca, impreuna, acestea pot imbunatati calitatea vietii persoanelor cu tulburari de anxietate.

Ce efecte adverse au anxioliticele

Anxioliticele pot cauza moleseala, somnolenta ori ameteala. Alte efecte adverse includ tensiunea arteriala scazuta, respiratie mai lenta si probleme cu memoria. Folosirea pe termen lung a anxioliticelor poate face ca aceste efecte sa se agraveze.

Pacientul trebuie sa ia anxioliticele exact asa cum i-a recomandat medicul, pentru ca, in caz contrar, folosirea gresita poate duce la efecte grave.

Stabilizatoarele de dispozitie

Unii pacienti urmeaza un tratament cu medicamente cu efect stabilizator al dispozitiei (numite timo-stabilizatoare). Acestea sunt medicamente care ajuta la controlul starilor, intre depresie si manie. Ele sunt prescrise de medic pentru a restabili echilirul neurochimic, reducand activitatea creierului.

Pe lista medicamentelor care sunt clasificate drept stabilizatoare de dispozitie se afla: litiul, anticonvulsivantele si antipsihoticele.

Efectele adverse ale tratamentului cu litiu (mineral care este considerat un stabilizator eficient al dispozitiei) pot include:

•    greata
•    oboseala
•    cresterea in greutate
•    tremur
•    diaree
•    confuzie.

Efectele adverse ce pot sa apara in urma tratamentului cu unele anticonvulsivante sunt:

•    oboseala
•    dureri de cap
•    cresterea in greutate
•    greata
•    durerea abdominala
•    dorinta sexuala redusa
•    febra
•    confuzie
•    probleme de vedere
•    sangerari anormale sau echimoze (invinetiri) anormale.

Efectele adverse ce apar de pe urma antipsihoticelor pot fi:

• ritm cardiac rapid
• somnolenta sau moleseala
• tremur
• vedere incetosata
• ameteala
• cresterea in greutate
• sensibilitate la lumina.

Cum poti afla ce gene influenteaza absorbtia, metabolismul si actiunea medicamentelor pe care le iei pentru a trata anumite afectiuni

Exista teste genetice de ultima generatie, care pot ajuta atat pacientul, cat si medicul sa personalizeze deciziile de tratament. Ce inseamna acest lucru? Ca un astfel de test farmacogenomic estimeaza modul in care pacientul va raspunde la terapia medicamentoasa aleasa de medic. In urma rezultatelor testului, medicul poate sa imbunatateasca decizia terapeutica, poate sa identifice tratamentul adecvat, cat si dozajul adecvat pentru acel pacient si, in acelasi timp, se va reduce riscul de evenimente adverse.

In prezent, exista si la noi in tara astfel de teste farmacogenomice, care nu sunt invazive si care ajuta medicii sa ia o decizie informata cu privire la tratamentul recomandat unui pacient. Testele de acest tip folosesc o proba de ADN separat din lichidul de lavaj oral, care este usor de colectat. Pacientul trebuie sa fie testat o singura data, iar in acest fel se afla informatii pretioase despre genele din ADN-ul sau care influenteaza absorbtia, metabolismul si activitatea medicamentelor in cazul lui.

Exista alternative?

Deși dezvoltarea agenților serotoninergici sau GABAergici cu profiluri de efecte secundare mai favorabile (comparativ cu ISRS, IRSN și benzodiazepine, gabapentin și pregabalin) poate avea o anumită valoare clinică, trebuie să existe o extindere suplimentară în agenți care vizează căile neuropeptidelor, glutamatul, endocannabinoizii și medicamente modale (inclusiv fitochimice si halucinogene).

Este posibil ca acești compuși mai noi să nu înlocuiască tratamentele actuale, dar pot servi în timp ca adjuvanti sau ca ajutor în terapie, cel puțin până când domeniul poate dezvolta biomarkeri mai buni și poate încorpora imagistica cerebrală, farmacogenomică și alte progrese neurobiochimice.

Remedii naturale

Au fost studiate mai multe medicamente pe bază de plante pentru depresie și anxietate, peste 30 de medicamente au fost testate într-o anumită capacitate în ultimii 15 ani. În ciuda acestui interes în creștere pentru agenții naturali, datele pentru majoritatea acestora rămân rare.

Cel mai studiat compus din plante este kava, o plantă care conține kavapirone, despre care se crede că exercită efecte anxiolitice prin activitate asupra canalelor de sodiu și calciu sau cel mai probabil ca urmare a acțiunii asupra receptorilor GABA-A (cum ar fi benzodiazepinele). O meta-analiză Cochrane a RCT-urilor de kava în tulburările de anxietate, publicată în 2003, a raportat reduceri ale scorurilor de anxietate și separarea de placebo. O analiză mai recentă a fost mai conservatoare și a remarcat că kava ar putea fi recomandată pentru utilizare pe termen scurt în anxietate, dar nu ar trebui să înlocuiască medicamentele pe termen lung, în timp ce o altă revizuire a concluzionat că, având în vedere dovezi insuficiente, kava nu ar putea fi recomandată pentru tulburarea generalizata anxioasa . Toate recenziile de mai sus au remarcat, de asemenea, riscul de toxicitate hepatică, inclusiv toxicitate hepatică potențială severă, cu utilizarea kava. Nu există studii active sau viitoare cunoscute despre kava în tulburările de anxietate.

Au fost efectuate și raportate mai multe recenzii sistematice ale altor compuși din plante pentru tratamentul anxietății și tulburărilor de anxietate, cum ar fi ashwagandha, floarea pasiunii, galphimia, echinacea, ginkgo, mușețel, melisa, valeriană și lavandă. Un studiu recent a comparat Galphimine-B (GB), izolat din Galphimia cu alprazolam, o benzodiazepină, și a constatat la șobolani că are efect anxiolitic prin inhibarea neuronilor dopaminergici din zona tegmentală ventrală și au raportat că GB a avut o eficacitate comparabilă cu alprazolamul cu mai puțină sedare. Deși au existat mai multe studii pozitive privind tratamentele naturale pentru tulburările de anxietate, în special pentru mușețel, agentul cu cele mai puternice dovezi de utilizare este kava.

În prezent, sunt în curs de desfășurare studii clinice care utilizează lavandă (care tratează anxietatea prin inhibarea canalelor de calciu dependente de tensiune) pentru anxietatea dentară si preoperatorie.

Canabisul

În multe părți ale lumii, canabisul este consumat pentru efectele sale euforice și relaxante. Există o credință larg răspândită că canabisul, canabidiolul (CBD) și alți canabinoizi sunt substanțe inofensive și pot reduce anxietatea și pot induce relaxare. Cu toate acestea, literatura de specialitate nu susține credința că canabinoizii sunt siguri pentru pacienții cu tulburări de anxietate și nici nu susține ideea că canabinoizii ameliorează anxietatea și simptomele asociate la acești pacienți. Calitatea dovezilor disponibile în prezent din studiile clinice cu canabinoizi și anxietate este foarte scăzută

Canabinoizii endogeni și exogeni acționează asupra receptorului canabinoid de tip 1 (CB1), receptorului serotoninergic de tip 1A (5HT1A) și receptorului potențial vaniloid de tip 1 (TRPV1). Agoniştii receptorilor canabinoizi de tip 1 au un efect bifazic: au proprietăţi anxiolitice în doze mici şi proprietăţi anxiogene în doze mari. studii recente indică faptul că canabidiolul și alți canabinoizi acționează și asupra receptorului 5HT1A, ceea ce poate duce la efecte anxiolitice. Cel mai studiat canabinoid în anxietate este CBD. Studiile preclinice pe modele animale și studiile pe oameni indică faptul că CBD este un tratament potențial eficient pentru tulburarea anxioasa.

Sursa foto: Shutterstock

Pharmacotherapy of Anxiety Disorders: Current and Emerging Treatment Options, 2020, Amir Garakani,James W. Murrough, Rafael C. Freire

 Kava for generalized anxiety disorder: a review of current evidence. J Altern Complement Med. (2018)  Ooi SL, Henderson P, Pak SC.